HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Alba-neagra în scandalul submarinelor

nemţeşti pentru greci

 

Dani Rockhoff, Germania

 

O afacere de miliarde cu submarine se afla, din vara anului trecut, in atentia procuraturii din München. Guvernul de la Atena a comandat in anul 2000 la firma Ferrostaal din Essen patru submarine de tip 214, in valoare de 2,85 de miliarde de euro. Pentru dobandirea contractului, firma germana ar fi dat mita. La inceputul lunii mai s-a constituit la Atena o comisie parlamentara, care-l cerceteaza pe fostul ministru al apararii Akis Tsochatzopoulos, scrie publicatia austriaca Standard. Scandalul a dobandit astfel si o dimensiune politica, intr-o Grecie care financiar sta pe marginea prapastiei, sub umbrela sovaielnica a Uniunii Europene. Dar si in Germania, unde nu toti vad cu ochi buni astfel de exporturi si metodele de realizare a lor.

 

In consortiul din care face parte si Ferrostaal, se arunca vina dintr-o parte in alta, intr-un razboi juridic care mai poate dura mult. Fostul manager si juristul firmei sunt chemati in instanta pentru dare de mita unor functionari publici. E vorba de 62 de milioane de euro, bani cu care s-ar fi incercat stimularea vanzarii submarinelor, in Grecia si in Portugalia.

 

Ferrostaal AG este o companie industriala cu sediul in Essen si firma-fiica a International Petroleum Investment Company (IPIC) cu sediul in Abu Dhabi. La Ferrostaal este actionar minoritar (30%) firma MAN SE cu sediul in München. Ferrostaal apartinea MAN 100%, inainte de preluarea sa de catre IPIC. Si daca ghemul nu era pana acum suficient de incalcit, in ecuatie mai intervin si interesele Volkswagen.

 

MAN intentioneaza sa fuzioneze cu Scania, firma-fiica a VW. Problemele intervenite in scandalul de mita impiedica „fuziunea dorita de MAN si fiica VW, Scania. Asocierea celor doi producatori de camioane poate fi doar atunci conceputa, cand piedicile juristice de la Ferrostaal au fost inlaturate“ scrie Süddeutsche Zeitung din 11 aprilie.

 

Handelsblatt din 16 aprilie citeaza dintr-o scrisoare trimisa de Ferrostaal procuraturii, care e chemata „sa ancheteze la toate nivelele concernului. In fond si la urma urmei, MAN a controlat si incasat profit de pe urma afacerilor mari, care se afla acum in ancheta. De aceea MAN si nu Ferrostaal trebuie sa raspunda de greseli“. Reactia conducerii MAN ar fi fost de jignire, mai scrie publicatia citata.

 

Din cauza scandalului, si IPIC ar fi avut retineri de moment in preluarea restului de 30% din Ferrostaal, vorbindu-se chiar de renuntarea si la celelalte procente. In 28 aprilie, un purtator de cuvant al IPIC citat de Handelsblatt spune insa ca „fondul de stat e in continuare interesat in preluarea completa a Ferrostaal. In cazul unei intelegeri amiabile, se va renunta la procedura de separare“.

 

Intelegerea amiabila insemna ca MAN ar urma sa plateasca amenda de 196 de milioane de euro ceruta de procuratura in proces, ca si costurile reviziei interne declansate la Ferrostaal in urma scandalului de mita. Purtatoarea de cuvant a Ferrostaal a spus insa ca, la fel ca si inainte, exista posibilitatea unei reconcilieri „in afara instantei“ si ca „se poate regandi in problema platii amenzii, daca MAN si IPIC totusi cad intre timp la intelegere“.

 

Despre rezultatele reviziei interne, Reuters Deutschland scrie lunea trecuta ca „proportiile scandalului de mita de la furnizorul industrial Ferrostaal sunt sub asteptari, dupa raportul incheiat in urma unei anchete“. E vorba de raportul intocmit de casa de avocatura americana Debevoise & Plimpton, in care doar 8,8 milioane de euro ar fi fost identificati ca mita. In afara de acestia insa, 81 de milioane de euro ar fi „plati neclare“, dupa cum ar fi declarat o purtatoare de cuvant a casei de avocatura, agentiei de presa citate. Astfel, nimic n-ar mai sta in calea fuziunilor programate.

 

De cand cu criza financiara, submarinele militare vandute de nemti sunt sursa de galceava. In martie 2010, ministrul economiei din Schleswig-Holstein ar fi solicitat cancelarului Angela Merkel sa nu acorde ajutoare financiare Greciei, decat cand aceasta va plati comenzile de submarine. „Numai cand se reuseste redobandirea credibilitatii grecilor la firmele germane si europene, vor renta aceste ajutoare si economia greaca se va stabiliza“ a spus Jost de Jager (CDU).

 

Institutul de cercetare pentru pace SIPRI din Suedia constata in raportul sau anual ca Germania si-ar fi dublat exporturile de armament intre anii 2005-2009, 44% provenind din vanzarea de nave de razboi. Grecia, alaturi de Turcia si Africa de Sud, ar fi primii trei importatori pe acest sector. 1.500 de miliarde de dolari ar fi cheltuit statele lumii in 2009, pentru armament, cu 50% mai mult ca in 1999, dupa datele SIPRI.

 

Spiegel din 11 aprilie vorbeste despre vanzarea de armament si tehnica militara ca de un „gheseft-bomba“, in sensul de lucrativ. „E vorba de putere, influenta si prestigiu – dar in primul rand de bani. Comertul international cu arme infloreste“ considera publicatia numita. SUA, China, Rusia si Germania sunt pe primele locuri la exporturi. India, Brazilia, Arabia-Saudita, dar si Japonia, Australia sau Malaezia fac parte din tarile „puse pe cumparaturi“.

 

In 7 mai, impotriva armelor „made in Germany“ si a lobby-ului facut exportului acestuia chiar de politicieni germani de varf, o serie de ONG-uri au declansat o campanie condusa de activistul Jürgen Grässlin, laureatul de anul acesta a Premiului pentru Pace de la Aachen si mediatizata de Neues Deutschland: „Germania este dupa SUA si Rusia cel mai mare exportator de tehnica militara. Iar guvernul nu se gandeste ca armele, submarinele sau panzerele vechi sunt folosite de dictatori sau regimuri autoritare. Astfel, armele ajung la ambele parti, de exemplu in razboiul din Libia. Razboiul e bun pentru gheseft“.

 

10.05.2011

Dani Rockhoff, Germania

 

Articolul a aparut initial in ziarul online Hotnews.ro, preluarea sa de catre alte publicatii trebuie sa includa sursa si numele autoarei.

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com