HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

Bucuresti-Stuttgart, un dialog al surzilor?

Dani Rockhoff, Germania

 

Domnul Iosif e suparat ca n-a primit toti banii promisi de la Bucuresti, pentru un festival. Domnul Florin vrea un sediu, ba chiar doua, pentru romanii din Stuttgart. 500.000 de euro, 1 milion, acolo. Domnul Lucian ar vrea sa se interzica, cumva, de la Capitala, expresiile triviale din mass-media romaneasca. Cei trei domni lucreaza, de-o vreme, la imaginea Romaniei in strainatate. Li se alatura, cu mult entuziasm tineresc, cativa studenti romani ajunsi in sudul Germaniei. Intalnirea cu delegatii diasporei a devenit un punct aproape obligatoriu, in vizitele oficialilor romani peste granite. Ce se vrea si ce se poate? Dialogul devine din ce in ce mai interesant.

 

Desi fusese initial anuntat ca prezenta, ministrul de externe Teodor Baconschi n-a condus delegatia romaneasca de la Stuttgart, in 11 iulie. In locul sau a venit Doru Costea, secretar de stat pentru afaceri globale din cadrul MAE, insotit de ambasadorul Romaniei la Berlin, Lazar Comanescu si consulul general de la München, Brandusa Predescu. Reuniunea cu reprezentantii diasporei a avut loc la sediul L-Bank, unde se afla si Consulatul Onorific al Romaniei de la Stuttgart. Consulul onorific Dr. Manfred Schmitz a vorbit in deschidere, incheind cu cateva cuvinte romanesti: „Totul va fi bine!”

 

 

Intr-adevar: germani, ca si romani loviti de criza, cu totii speram sa fie asa. Germania s-a recules dupa criza cel mai repede, dintre tarile europene, reluandu-si cresterea economica „in pas de mars”. Intre tarile Europei, Germania e o inspiratie si o sansa, pentru romani. Nu doar numarul celor care vin aici si lucreaza, legal sau ilegal, a crescut simtitor in ultimii ani. La nivel institutionalizat, al cooperarilor economice si culturale, par a se fi facut importanti pasi, mai ales cu cele doua landuri sudice ale Germaniei, Bavaria si Baden-Württemberg.

 

  • Proiecte cu nemtii

 

In dimineata zilei de luni, secretarul de stat Doru Costea a participat la conferinta internationala „Oportunitati si perspective ale Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii”, de la Stuttgart. La eveniment au participat prim-ministrul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, reprezentanti ai autoritatilor din regiune si delegatii din Bulgaria, Croatia, Serbia si Bosnia-Hertegovina.

 

Pentru statele din macroregiunea Dunarii, SUERD promite a fi un „instrument modern pentru cresterea competitivitatii companiilor, asigurarea unui transport intermodal complex, cu respectarea standardelor de mediu“. Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, considera ca Strategia dunareana, un mega-proiect european de cateva miliarde de euro, reprezinta „o oportunitate pentru regiunile dezvoltate ale macroregiunii, de a le sprijini pe cele mai putin dezvoltate, diferentele dintre acestea urmand a fi diminuate“.

 

„Romania este pregatita pentru o participare activa la implementarea SUERD prin lansarea Forumului National, a carui presedintie este asigurata de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi“, a spus secretarul de stat Doru Costea. „Sunt cu adevarat optimist ca vom initia un numar de proiecte si le vom implementa intr-o perioada determinata, de aceasta urmand sa beneficieze in mod direct cetatenii care locuiesc in regiunea Dunarii” a declarat primul ministru de land, Winfried Kretschmann (Bündnis90/Die Grüne). Kretschmann va face o vizita oficiala la Bucuresti in perioada 8-11 octombrie 2011.

 

Secretarul de stat Doru Costea s-a intalnit la Stuttgart si cu reprezentanti ai Fundatiei Steinbeis, analizandu-se posibilitatile de creare a unor centre de transfer si cercetare, de catre Fundatia Steinbeis in Romania, pentru sprijinirea, in principal, a intreprinderilor mici si mijlocii. Fundatia e activa in probleme de cercetare, consultanta si transfer tehnologic. In anul 2010, a avut o cifra de afaceri de 124 milioane de euro.

 

  • Proiecte cu romanii

 

Ce se vrea de la studentii romani din Germania? Ideea e de „implicare sporita a tinerilor romani aflati la specializare in Germania, in proiecte economice in Romania“. Ce se poate? Iata ca, anul trecut, s-a putut realiza, de exemplu, a doua editie a Romanian Career Day (RCD) la Stuttgart. RCD „poate fi perceput ca un punct de intalnire dintre organizatii, asociatii, firme, institutii, personal de specialitate, studenti, clienti care sunt interesati de un schimb de experienta flexibil, de recrutare, respectiv participarea la discutii pe teme care privesc economia internationala”, spun organizatorii, despre esenta acestei initiative.

 

Ce se vrea de la restul de delegati din mediul asociativ romanesc, din Germania? Ce s-a vrut si acum un an, si acum doi, si acum zece ani: coeziune, pastrarea spiritului identitar si cultural romanesc, promovarea imaginii Romaniei. Idei au existat si exista, la fel ca si proiecte, unele realiste, altele fanteziste. Ce nu prea exista, sunt banii pentru finantarea lor. Lovit de criza, bugetul Romaniei a intrat la apa. In astfel de vremuri, de cata intelegere se poate bucura un proiect al diasporei, in care se scurg zeci sau poate sute de mii de euro, rupti de la guri de copii si de pensionari?

 

Argumentul etern in solicitarea de bani de la bugetul Romaniei, pentru finantarea de proiecte ale romanilor din strainatate, este ca acestia „trimit anual miliarde de euro, in tara”. E adevarat, forta de munca romaneasca in strainatate e cel mai tare produs de export al Romaniei. Cu banii trimisi de afara, familiile romanilor plecati la treaba in lume o scot cumva la capat. Insa sacrificiul in familiile destramate e imens, iar pierderea de resurse umane pe care o sufera Romania se accentueaza.

 

Ce se mai vrea? Ca romanii din strainatate sa voteze mai lesne. Adica sa  nu mai strabata sute de kilometri si sa stea ore in sir la coada, pe la consulate. Proiectul legii prin corespondenta pentru romanii din strainatate nu e nou si am putea spune ca e transpartinic. In diferite variante, el a fost mereu pus pe tapet, de diversi politicieni, de diferite culori. In general, inaintea unor alegeri parlamentare. In general, mult prea tarziu pentru ca legea sa fie adoptata la timp.

 

Iata insa ca acum, unul dintre proiectele legislative ale PDL, cel al ministrului Baconschi, a trecut in Camera Deputatilor, care e decizionala. Ca PDL-ul a mai avut si alti initiatori pe aceeasi lege, ca PSD-ul isi are si el varianta lui legislativa, ii intereseaza mai putin pe romanii din strainatate. Pe cei realmente doritori sa isi exprime optiunea politica, la o adica, ii usureaza gandul ca ar putea primi acasa un plic cu buletinele de vot, pe care apoi sa le trimita completate, prin posta. In varianta propusa de Baconschi, nu e cuprins votul electronic, care ar putea favoriza, mult mai mult, fraudari.

 

La fostele alegeri parlamentare si prezidentiale, participarea romanilor de peste granite la votari a fost jalnica. Din milioanele despre care se zice ca ar locui peste granite, doar o mica parte a votat, in jurul a 100.000. Si totusi, votul acestora se zice ca ar fi inclinat definitiv balanta, mai ales la prezidentialele din 2009. Pe aceasta noua putere, desi insuficient demonstrata, se intemeiaza si unele cerinte si „jalbe” facute la Bucuresti. Le aude cineva? Le si rezolva? Probabil. Altfel, reuniunile si discutiile din cadrul lor raman, definitiv, un dialog al surzilor.

 

Dani Rockhoff, Germania

 

Articolul a aparut initial in ziarul online Hotnews.ro, preluarea sa de catre alte publicatii trebuie sa includa sursa si numele autoarei.

 

 

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com