Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

FRACKING, sau cum să bei apă gazoasă direct de la robinet

Dani Rockhoff,Germania

 

Barladul iese la protest pe strada. Lünne striga: „Fara otrava in pamantul nostru!“. Oraselul din Romania si satul german sunt legate prin aceeasi atitudine a localnicilor fata de marile concerne care au pus ochii pe gazul lor din subteran. E vorba de un gaz neconventional, disipat in roca. Gazul de sist nu poate fi exploatat decat prin FRACKING. Fracturarea rocii de la mare adancime se face cu apa sub presiune, in care se amesteca substante chimice toxice. Impotriva otravii pompate in subsol, care se poate infiltra in apa potabila, protesteaza romanii din Barlad si nemtii din Lünne. Pe oameni ii mai ingrijoreaza posibilele cutremure de dupa exploziile subterane si gazele ce le pot curge pe robinete, odata cu apa de baut.

„Agentia Internationala de Energie (Internationale Energieagentur) evalueaza ca, prin metode de exploatare neconventionale, pot fi produse 921 de mii de miliarde de metri cubi de gaz – de cinci ori mai mult decat prin metodele clasice“ scrie Spiegel. „In SUA, exploatarea prin noua metoda (n.r. fracking) s-a extins atat de mult, incat tara a devenit practic independenta de importuri“ mai scrie publicatia numita.

· 

Legislatii pentru corporatii

Europa e inca la inceputurile „febrei fracking-ului“. Desi Franta a interzis in iunie anul trecut, prin lege, exploatarea gazelor de sist prin noua metoda, Germania inca ezita, la nivel legislativ. De aceasta ezitare profita marile concerne producatoare de gaz, care isi fac treaba cu acordul tacit al politicienilor si fara „a trezi“ opinia publica. Pana nu demult. Intre timp, atat ONG-urile de mediu, cat si presa din Germania au inceput sa se ocupe de fenomen si de impactul sau asupra mediului.

Sub presiunea acestora, ca si a Partidului Verzilor, la 21 octombrie 2010 Ministerul Economiei din landul Nordrhein-Westfalen a facut pentru prima oara publice datele despre firmele care fac explorari si, in parte, exploateaza deja gaz in land prin metode neconventionale. Milioane de kilometri patrati sunt amenintate de fracturari in adancuri, de pesta chimica ce pune in pericol sanatatea locuitorilor din zona si echilibrul natural.

Camp

Firma

Suprafata in kmp

Adler

BNK Petroleum

991.126.800

Ananke

A-TEC Anlagentechnik GmbH

10.494.200

Dasbeck

Stadtwerke Hamm, Dr. R. Gaschnitz, PVG mbH

8.464.000

Falke

BNK Petroleum, Inc.

1.055.196.300

Hamm-Ost

Dr. R. Gaschnitz, PVG mbH

53.985.800

Hamm-Süd

Stadtwerke Hamm, Dr. R. Gaschnitz aix.o.therm GeoEnergien, PVG mbH

85.439.800

Hellweg

Stadtwerke Hamm, Dr. R. Gaschnitz aix.o.therm GeoEnergien, PVG mbH

83.893.500

Herbem-Gas

Mingas-Power gmbH

105.592.400

Herford

BEB Erdgas und Erdöl GmbH, Mobil Erdgas-Erdöl GmbH

796.708.500

Ibbenbürgen

BEB Erdgas und Erdöl GmbH, Mobil Erdgas-Erdöl GmbH

394.854.300

Ibbenbüren-Gas

RAG Anthrazit Ibbenbüren GmbH

85.298.500

Kallisto

A-TEC Anlagentechnik GmbH

8.893.600

Minden

BEB Erdgas und Erdöl GmbH, Mobil Erdgas-Erdöl GmbH

1.193.374.800

Monsterland-West

BEB Erdgas und Erdöl GmbH

572.403.000

Nordrhein-Westfalen Nord

Mobil Erdgas-Erdöl GmbH

6.616.732.700

Rheinland

Wintershall Holding GmbH

1.402.679.400

Ruhr

Wintershall Holding GmbH

2.492.855.300

Saxon 1 West

Queensland Gas Company Ltd.

1.509.995.600

Saxon 2

Queensland Gas Company Ltd.

390.911.900

 

 

Alte landuri insa, nu dau dovada de aceeasi buna intentie in privinta transparentei. Din cercetarile facute de Spiegel, concerne ca Exxon, BNK Petroleum 3Legs Resources si Reals Energy au inceput competitia pentru cele mai bune campuri de exploatare a gazului neconventional. Aceste concerne si-au asigurat deja drepturile de explorare in landurile Thüringen, Sachsen-Anhalt si Baden-Württemberg. In Niedersachen, Exxon a folosit deja metoda fracking.

 

Analize cuprinzatoare a metodei si riscurilor ei pentru oameni si mediu ofera doua platforme  germane din internet.

www.gegen-gasbohren.de si www.zentrum-der-gesundheit.de/fracking-ia.html#ixzz1pSk3d8sk

 

Este vorba de interesele marilor concerne pentru maximizarea profiturilor si cresterea actiunilor la burse. Pentru state, este vorba de asigurarea macar partiala a unei independente energetice, mii de locuri de munca si importante incasari din impozite. De aceea, lobby-stii bransei energetice au cale aproape libera pe holurile politice, unde pot dispune relaxarea controalelor si impunerea unei legislatii favorabile intentiilor lor.

        

O noua metoda de a ne fractura planeta

 

Din pacate, metoda fracturarii hidraulice nu e o metoda „curata“, desi studiile platite de concerne incearca sa o prezinte intr-o lumina cat mai favorabila. Mixtura folosita intr-o operatiune de fracking consta din 98% apa, combinata cu nisip cuartos si 0,2% chimicale, care curata caile de pompare. O parte din aceste chimicale ramane inevitabil in subsol, riscandu-se scurgerea lor in apa freatica. La cantitatile imense de apa pompata in pamant pentru a sparge roca, sunt necesare tone de adaos chimic.

 

Firmele producatoare de gaz tin secreta componenta solutiei folosita in fracking, argumentand ca e o masura de protectie impotriva concurentei. In realitate, ele se feresc ca dracul de tamaie sa nu trezeasca suspiciunea opiniei publice si o reactie de impotrivire a acesteia, care sa ia amploare. In Germania, in emisiunea Monitor a postului TV WDR a fost facuta publica o lista cu chimicalele folosite in fracking. Unele sunt extrem de toxice si au efect cancerigen, hormonal sau asupra sistemului nervos.

Insa prin fracking nu se risca numai atat. In documentarul „Gasland”, Josh Fox incearca sa-i avertizeze pe oameni si de alte efecte ale fracturarii hidraulice. In timpul cercetarilor sale, el da peste apa de robinet cu un continut ridicat de metan usor inflamabil. El descopera, in zonele afectate de exploatarile neconventionale de gaz, mari suprafete de ape contaminate, pe malurile carora vegetatia s-a uscat si zac lesuri de animale. Josh sta de vorba cu oameni bolnavi si cu altii care-i povestesc despre exploziile de gaz de pe campurile de exploatare.

 

http://www.youtube.com/watch?v=dZe1AeH0Qz8

 

In Germania, pe postul TV ZDF este difuzat la finele anului trecut un documentar de o jumatate de ora, Cu titlul „Lacomia periculoasa. Riscanta cautare de gaze naturale in Germania”, filmul analizeaza in detaliu metoda fracking, riscurile si efectele sale de mediu. 

 

http://www.youtube.com/watch?v=mI51H9kSJBQ   

 

In afara celor deja enumerate, jurnalistii germani dau peste crapaturi in peretii locuintelor din zonele proxime exploatarilor. Prin fracturarea rocii din adancime se produc  mici cutremure subterane, care pot fisura si zidurile constructiilor de la suprafata. Proprietarii acestor locuinte sunt revoltati, casele lor devin fara valoare.

In Romania, grupului petrolier american Chevron si-a anuntat anul trecut intentia de explorare si se pare ca forajul va incepe deja anul acesta. „Presedintele Traian Basescu a vorbit, cu ocazia discursului din urma cu doua saptamani din Parlament, despre potentialul economic al exploatarii gazelor de sist din Romania”, scrie Hotnews.ro, cu prilejul mitingului de protest al barladenilor, din 22 martie.

 

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11812412-proteste-barlad-5-mii-persoane-cerut-blocarea-exploatarii-gazelor-sist.htm

 

Daca intr-un orasel ca Barladul au iesit pe strada 5.000 de oameni, se pare ca nu-i a buna pentru Chevron. Insa daca Basescu si Borbely, ministrul mediului, sunt pentru „fracking” cum sunt, in principiu, si pentru aurul cianotic de la Rosia Montana, barladenilor si altor locuitori ai Romaniei care „stau pe gaz” nu le ramane decat sa-si tina, pe viitor, chibriturile cat mai departe de robinetul cu apa.

 

25.03.2012

Dani Rockhoff,Germania

.

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)