HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Frau Deutschland

După ce preşedintele Germaniei a demisionat, urmează o preşedintă?

Dani Rockhoff, Germania

 

La anuntul oficial din 31 mai, al demisiei cu efect imediat a presedintelui Germaniei, atmosfera politica de la Berlin a fost marcata de un cuvant: criza. De parca n-ar fi fost suficienta criza financiara si economica, in care e angrenata si „locomotiva Europei“. Surprinzatoarea demisie a lui Horst Köhler are puternice reverberatii si asupra coalitiei de guvernamant de centru-dreapta, conduse de cancelarul Angela Merkel. Pana la termenul limita 30 iunie, Germania trebuie sa aiba un nou presedinte. Sau o noua presedinta? Ursula von der Leyen, ministru al muncii si mama a sapte copii, este numele vehiculat cel mai intens, in speculatiile politice referitoare la ocuparea celui mai inalt post din stat.

Köhler, adio!

Köhler si-a dat demisia din cauza atacurilor opozitiei referitoare la afirmatiile sale publice, in care argumentase necesitatea interventiilor militare germane in strainatate si cu interesele economice ale Germaniei. Saptamana trecuta, presedintele german precizase insa ca nu s-a referit explicit la misiunea militara din Afganistan.

Luni, tema parea definitiv scoasa de pe tapet, cand Horst Köhler a convocat o conferinta de presa la Castelul Bellevue din Berlin, unde isi are resedinta, anuntand demisia sa imediata. Cu fata impietrita, presedintele Germaniei a declarat: „Aceasta critica se sustrage oricarei justificari, lipsindu-i respectul cuvenit fata de functia in care ma aflu“. Pe scurt, Köhler a considerat ca functia de presedinte de stat a fost ireparabil lezata.

In 23 mai 2009, Horst Köhler (67 de ani) a fost reales presedinte al Germaniei pentru o perioada de cinci ani. Parintii presedintelui Köhler provin din Basarabia de Nord -satul Rîşcani, din actuala Republica Moldova. El este al doilea presedinte german care isi da demisia din functie. Un precedent a constituit demisia presedintelui Heinrich Lübke (74 de ani), in 14 octombrie 1968. Demisiile nu sunt insa deloc asemanatoare: in timp ce gasirii unui succesor lui Lübke -aflat la sfarsit de mandat-, i-au fost acordate opt luni de zile, Köhler a demisionat la inceput de nou mandat si cu efect imediat, fortand o decizie „de criza“.

Fost presedinte al Fondului Monetar International, Horst Köhler este considerat un tehnocrat, cu bune cunostinte in domeniul financiar, atat de necesare in perioada actuala de criza. El a caracterizat transformarea pietelor si produselor financiare actuale intr-un „monstru“. In al doilea sau mandat de presedinte, Horst Köhler a fost acuzat de pasi prea marunti si retinere, in a se profila mai puternic si la nivel politic. Sa-i fi lipsit sprijinul necesar din interiorul propriului partid?

Au existat nenumarate voci care au considerat gestul presedintelui german ca exagerat, sau ca o reactie „de mimoza“, in sensul unei prea mari sensibilitati la critici. Cancelarul Merkel, care a fost instiintata telefonic de decizie, doar cu doua ore inainte de anuntul oficial, declara ca a incercat sa „modifice starea de spirit“ a lui Köhler. In mod evident, Merkel n-a avut succes.

Galben-negru pe muchie de cutit

Aceeasi lipsa de succes a avut-o cancelarul si in cazul unui alt marcant membru al CDU, care si-a dat saptamana trecuta demisia in mod extrem de surprinzator. Roland Koch (52 de ani) este, din 1999, premierul landului Hessen. Cu o cariera politica de decenii, in randul crestin-democratilor, la 25 mai Koch si-a anuntat demisia din toate functiile politice, iar in 31 august isi va incheia si mandatul de premier de land. El si-a argumentat gestul, spunand ca resimte ca limitate „posibilitatile de creatie“ pe care le are ca politician, exprimandu-si totodata intentia de a intra in mediul de afaceri.

Sa indice demisiile lui Koch si Köhler o criza de partid, a crestin-democratilor, sau chiar a coalitiei de guvernamant galben-negre? Nu este exclus. Alegerile regionale de la inceputul lunii mai, din landul Nordrhein-Westfalen (NRW), sunt considerate indicator al balantei puterii politice la nivel federal. CDU/FDP a pierdut controlul puterii, neputand constitui singure coalitia de guvernare in landul NRW.

Aceasta inseamna ca, la nivel de Landtag (camera superioara a Parlamentului german), coalitia de guvernare CDU/CSU-FDP a pierdut majoritatea si, odata cu ea, lejeritatea in aplicarea programului de guvernare de centru-dreapta.

Frau Deutschland

Pentru partidele de guvernamant din Germania, cuvantul-cheie actual este CRIZA: criza financiara, criza monedei Euro, iar acum si criza in coalitie, care e pusa in fata situatiei de a pune rapid in fruntea tarii un nou barbat. Sau o noua femeie. In Germania, presedintele tarii nu este ales prin vot direct al cetatenilor, ci prin voturile Adunarii Generale Federale, o structura ce include si Parlamentul german, cu cele doua camere.

Dupa primele calcule, coalitia Uniune (CDU/CSU) plus liberali (FDP) ar avea clara majoritate in Adunarea Federala. Candidatii preferati par a fi Norbert Lammert -presedintele Bundestagului (camera inferioara a Parlamentului german) si actual presedinte de stat interimar-, si Ursula von der Leyen. Membra a CDU din 1990, politiciana germana de 51 de ani, ministru al muncii si mama a sapte copii, von der Leyen e considerata o persoana de incredere a partidului si a cancelarului Angela Merkel.

Ramane de vazut daca, in 30 iunie, Germania se va putea lauda cu doua femei la varful puterii in stat.
 

01.06.2010                                                                                                   

Dani Rockhoff, Germania

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com