Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Noul card de identitate şi testul 17/33 pentru cetăţenia germană

 

Dani Rockhoff

Germania

 

Comentarii la subsidiar

 

 

Ce înseamnă prescurtarea STASI, ce e o coaliţie de guvernământ ? Este posesia de arme un drept fundamental şi scrie in Constituţie că „toţi cetăţenii trebuie să aibă la fel de mulţi bani"? Astfel de întrebări, ca şi altele, li se pun candidaţilor la cetătenia germană, într-un test cu 300 de intrebări, obligatoriu de la 1 septembrie 2008. Incercând să faci testul intr-o varianta postată pe Welt.online, în cadrul unui experiment-pilot propus de landul Hessen, afli cu stupoare că libertatea presei în Germania poate fi abolită, „dacă două treimi din parlamentari sunt pentru aceasta". Cum s-ar spune, dacă 410 dintre cei 612 parlamentari germani ajung la un moment dat, „pe-o mână", adio libertatea presei, adio a patra putere în stat.

 

Cântatul benevol la pian

 

Guvernul german a dat miercuri, 23 iulie, unda verde noului buletin de identitate şi testului de dobândire a cetăţeniei germane. Noul buletin, care urmează să fie pus în circulaţie începând cu 2010, este menit „să înlesnească afacerile în Internet, tranzacţiile online şi demersurile instituţiilor " (DPA). Buletinul de identitate va avea forma unui card cu fotografie digitală, obligatorie pentru toti cetăţenii care au depăşit varsta de 16 ani. Amprenta digitală pe card rămâne opţională.

 

In Germania, luarea de amprente solicitantilor de azil politic a fost regula, care s-a aplicat omogen. Mai toţi cei care au trecut prin valul imigraţiei în Germania, în anii 90, au trecut prin filtrul interviurilor din centrele de preluare a azilanţilor politici, precum şi prin „cântatul la pian" cum era numită pe atunci procedura înmuierii degetelor în tuş. N-au existat pe atunci reacţii internaţionale, de genul celor recente, în problema amprentării în Italia a comunităţilor de rromi.

 

Solicitarea de azil politic a fost la mulţi, pur formală, deoarece era singura bază legală de a încerca rămânerea în Germania, ca străin fără rădăcini germane. Dobândirea statutului de „solicitant de azil" era pecetluit printr-o foaie de identitate cu valabilitate până la 6 luni. Se restricţiona libertatea de mişcare pe teritoriul Germaniei la 50 de km în jurul locuinţei sau căminului de azilanţi şi se interzicea dreptul la muncă. Cazarea, o parte din costurile de întreţinere şi ca. 400 de euro/lunar (în funcţie de regiune) erau suportate de primăriile locale.

 

O serie dintre solicitanţii de azil, mai cu seamă „nomazii" fără acte, îşi declarau diverse identităţi şi se înregistrau în mai multe locuri, pentru a încasa dublu sau triplu banii. Politia a depistat şi cazuri de înregistrare a unei persoane sub şase identităţi diferite. Prin urmare, autorităţile germane au introdus atunci, măsura bonurilor de masă şi de cumpărături, care să înlocuiască banii gheaţă, însă să le asigure acestor persoane, pe perioada analizei dosarelor de azil, minimul de existenţă dupa standardele sociale ale Germaniei.

 

Amprentarea pentru noul card de identitate, Ministerul de Interne german o lasă la libera alegere a cetăţenilor. E un slalom politic pe lângă dreptul fundamental la intimitate şi protecţia datelor personale, invocat în mod repetat de Opoziţie, societatea civila şi organizaţiile pentru protecţia drepturilor omului. Amprenta digitală pe card, rămâne deci opţională, în urma recentei hotărâri de Guvern german.

 

Un test cu chichiţe

 

Obligatorie devine însă, în dobândirea cetăţeniei germane, trecerea unui test de cunoştinte „ale ordinii de drept, de funcţionare a societăţii şi de condiţii de viaţă în Germania" (Sueddeutsche.de). Guvernul german a aprobat miercuri, hotărârea bazată pe propunerea Ministerului de Interne condus de Wolfgang Schäuble (CDU), referitoare la controversata problemă a „testului de dobândire a cetăţeniei".

 

Dezbaterea pe marginea introducerii acestui test -pe lângă condiţiile legale necesare, pe care trebuie să le îndeplinească un străin - a durat peste doi ani, lovindu-se de împotrivire din partea partidelor de opoziţie şi a asociaţiilor de străini din Germania. S-a mai obiectat că „a deveni neamţ" va depinde de pregătirea intelectuală a solicitantului şi că străinii cu educaţie şcolară redusă vor fi dezavantajaţi.

 

Prin Hotărârea de Guvern din 23 iulie, testul conceput în forma opţiunilor multiple (un răspuns corect din patru variante) devine obligatoriu de la 1 septembrie 2008 şi cuprinde 300 de întrebări, referitoare la viaţa în democraţie, istoria şi realităţile sociale ale Germaniei, „om şi sănătate". Cel puţin 17 raspunsuri corecte, din 33, trebuie să dea un candidat, ca să treaca testul de cetăţenie.

 

Hotărârea Guvernului mai reglementează conţinutul didactic al cursurilor de dobândire a cetăţeniei, obligatorii pentru participarea la test. Modulul de experimentare a introducerii testului a fost făcut anul trecut în landul Hessen (Frankfurt am Main) şi nu s-a condiţionat participarea, de existenţa unei cereri de dobândire a cetăţeniei germane. Costul acestor cursuri nu a fost încă făcut public pe homepage-ul Landului Hessen.

 

Testul-pilot pe participanţii „cu sau fără istoric de emigraţie", ar fi dovedit ca 70% dintre cei testaţi - cu precădere elevi şi studenţi- au avut rezultate pozitive la test. Se mai precizează că la cursurile de pregătire de 60 de ore, „cunoştinţele pot fi aprofundate dincolo de limitele precise impuse de întrebări".

 

Săptămâna trecută, ministrul de interne Schäuble a afirmat că „testul este oportun şi nu suprasolicită pe nimeni", cu cele 300 de întrebări generale şi 10 specific-regionale. Ministerul de Interne ar fi corectat, între timp, o serie de greşeli de formulare şi ambiguităţi apărute în catalogul iniţial de întrebări şi sesizate în timpul dezbaterii publice.

 

Se pare că nu toate: libertatea presei după Constitutia germană, e mai protejată de arbitrar, decât se indică în răspunsul la testul vizitat de milioane de curioşi.

 

26.07.08

Dani Rockhoff

Germania

 

http://www.welt.de/vermischtes/article204450/Einbuergerungstest_100_Fragen_100_Antworten.html

 

Comentarii de la cititori

-------------------------------------------

-- Formular: Părerea

-------------------------------------------

 

1. Ce doriti sa ne transmiteti?: 

2. Tema / articolul / autorul:: Daniela Rockhoff -  300 + 10 Fragen für die deutsche Staatsbürgerschaft

3. Numele si prenumele Dvs.: Josef Schill

4. Adresa Dvs. E-mail: Josef.Schill@t-online.de

5. Numarul Dvs. de telefon (fix): 

6. Numarul Dvs de telefon (mobil): 

7. Textul mesajului Dvs.:

 

Hätte einen Vergleich mit dem Erhalt der rumänischen und amerikanischen Staatsbürgerschaft auch betreffend Bedingungen ,Kosten, Zeitraum, erwartet. In jedem Land, muß man die Gesetze einhalten - in der Bundesrepublik Deutschland ist diese " Das Grundgesetz". Neben diesem 300 + 10 Fragen Test, bitte nicht die Prüfung der deutschen Sprache , nicht vergessen.

 

In mehreren durchgeführten Testen, konnten über 75% wenigsten 17 Fragen von 33 Fragen, richtig beantworten.

 

Ich würde mich auch über  Artikeln , die die Prozentsätze  und Straftaten der EU-Staaten wie auch die der Nicht EU - Staaten, in den deutschen Justizvollanstalten, freuen; und nachher versteht man leichter die Notwendigkeit dieser 300 + 10 Fragen. Bin 100% sicher, daß dieser Test, sehr viel zur Akzeptanz der neuen deutschen Staatsbürgern/innen, beitragen wird.

 

Nach meinen Kenntnissen, können und dürfen auch die anerkannten Organisationen jedes Staates, diese Vorbereitung für Ihre Staatsbürgern/innen, organisieren. Auch für Rumänien, gibt es genügend solche Organisationen- wo auch finanzielle Unterstützungen, leisten können.

 

In diesem Sinne , ist mein Artikel zu verstehen


 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)