Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Populism politic pe roţi

Nebunia loteriei auto Rabla din Germania a luat sfârşit,

ultima cerere a fost înregistrată înainte de prânz

 

Dani Rockhoff, Germania

 

                              

                                              

La ora 10.22, pe situl din internet Bafa, se scria: „Nu mai stau din pacate la dispozitie mijloace pentru premiul de mediu“. Portalul apartine Oficiului federal pentru economie si controlul exportului si acolo se puteau trimite online cererile in cadrul programului „Rabla“ nemtesc. 3,7 milioane de masini au vandut anul acesta comerciantii de automobile din Germania (cu peste 20% mai mult ca de obicei) absorbind economiile cetatenilor speriati de criza, periclitand vanzarile altor branse de larg consum si adapand „calul electoral“ al parlamentarelor din 27 septembrie.

Ritmul in care s-au depus cereri in ultimele zile a fost asemanator cu cel al unei loterii care se inchide: luni dupa-amiaza mai erau bani pentru 37.656 de cereri. Marti seara, pentru 4.809. Miercuri dimineata, 4.382 de fericiti puteau inca sa primeasca 2.500 de euro „premiu de mediu“ de la statul german, pentru achizitionarea unei masini noi, in schimbul uneia mai vechi de noua ani.

La ora 10.00, mai era loc pentru 568 de cereri, iar la ora 10.27, presedintele Bafa, Arnold Wallraff, anunta triumfator „Tocmai am primit ultima cerere“. Cu toate acestea, loteria continua, probabil in toata luna electorala septembrie. Cei interesati se pot inscrie pe o lista de asteptare, in cazul ca unele cereri anterioare sunt refuzate. Joi, Bafa mai preia 15.000 de cereri, „just in case“.

Bani de la stat pentru iubita din garaj

La inceputul anului, cand industria automobilelor, „talpa economiei germane“, si toti furnizorii acesteia suferisera un recul de cca 30%, guvernul (in speta Ministerul Economiei, al Finantelor, cu „binecuvantarea“ cancelarului Merkel) au gasit formula magica de revigorare a bransei, in programul „Premiu de mediu“, popular numit Rabla. 1,6 de miliarde de euro bani publici urmau sa subventioneze achizitia de masini noi si casarea celor mai vechi de noua ani.

La ritmul nebun in care populatia a facut „hap“ la darul solid si concret, de stat, in aprilie 2009 guvernul a prelungit programul, majorand volumul subventiei si implicit numarul celor care, in toamna, la votul pentru parlamentare si cancelar, vor fi invadati de un val de duiosie, in timp ce isi lustruiesc noua iubita de tabla, din garaj.

 

 

 


Multi si-au pus la bataie economiile, in completarea pretului de cumparare. Si mai multi, dupa cum au aratat cateva reportaje ale televiziunii germane, au intrat in noi datorii, pur si simplu ca sa fie „pe val“ si sa nu scape chilipirul de care se bucura vecinul.

Lobbystul auto Matthias Wissmann si sindicatul IG Metall, care au avut ideea asa-numitului „premiu de mediu“ se declara mandri de atingerea scopului. „In primele opt luni ale acestui an, inmatricularile de masini noi au crescut cu 26,8 procente fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 2,68 de milioane“ raporteaza Uniunea Producatorilor Auto Internationali.

Insa ce urmeaza, cand programul Rabla nu mai exista? Cercetatorii pietei se asteapta in 2010 la „un an catastrofal pentru producatorii de automobile“. „Nici o tara nu va pierde atat de mult, in 2010, ca Germania“, da pronosticul Ferdinand Dudenhöffer, profesor si expert auto.

Politica malaxorului

Intr-o perioada in care economia reala a Germaniei a inregistrat aproape fara exceptie o puternica recesiune, alaturi de comerciantii de masini (care au vandut si o mare parte din stocul deja existent) singura bransa in boom a fost cea a malaxoarelor auto, a „gunoierilor de metal“, asa numitii „Schrotthändler“. Cu toate ca profiturile acestora au sarit in tavan, pe cate unul l-a incercat o urma de regret la vederea unor caroserii aproape noi si a unor masini luate sub tavalug, „cu mai putin de 50.000 de kilometri la bord“.

Acum vreo doua luni, un mini-scandal izbucnise si apropo de reala casare a masinilor vechi date la schimb. Presa germana a scris despre deturnarea sensului actiunii „de mediu“ a programului Rabla, documentand pe alocuri exportul ilicit al unor masini second-hand sortite malaxorului, in tari din Est, chiar si in Romania. Scandalul s-a terminat repede, proiectul a continuat in ritmul electoral prevazut.

Intre timp, au aparut din ce in ce mai multi critici ai programului, care costa buzunarul public cca 2,5 miliarde de euro. Acesti bani sunt luati dintr-un buget si-asa subtiat de programele conjuncturale pentru combaterea crizei, ale guvernului actual: in speta, salvarea cu bani publici a unor institute bancare care au riscat fara masura la cazinoul bursier global.

Este ca si cum coalitia aflata la guvernamant (CDU-SPD) si-ar fi finantat, intr-un mod mascat, campania electorala pe bani publici, mentinand o stare de „binisor ros-negru,“ in randul populatiei speriate de criza si de soarta micilor sale economii.

Premiul de mediu, o creatie lingvistica

Criticile apar, concret, si de la insideri din bransa auto, sau din branse comerciale afectate negativ de programul Rabla, ca „sugativa de economii“. „Cine tocmai si-a cumparat o masina noua, nu-si mai cumpara anul acesta, sau in curand, si mobila noua“ spune un producator de mobila, unde vanzarile din 2009 lancezesc. Acelasi lucru poate fi extins asupra altor bunuri de larg consum de utilitate indelungata, pentru care banii lipsesc.

In plus, piata a fost invadata de piese de schimb auto provenite de la masinile casate, iar „masina de 1000 de euro“, pentru studentii si oamenii saraci, pur si simplu e de negasit. Saptamanalul Spiegel spune in editia sa din 30 martie ca „preturile pentru metal vechi si masini second-hand sunt in cadere libera“.

Intr-un grafic prezentat de aceeasi publicatie, se reliefeaza si alt dezavantaj, pentru economia germana: peste 60% dintre automobilele vandute in primul trimestru in cadrul programului Rabla sunt importuri, doar 36,7% fiind de fabricatie germana, neconstituind prin urmare un impuls in mentinerea locurilor de munca actuale sau crearea altora noi, pe termen mediu si lung.

Asociatia pentru protectia mediului din Germania a caracterizat deghizarea programului in „Premiu de mediu“ ca o „creatie lingvistica intentionat inselatoare“, numind extinderea si suplimentarea subventiei de stat pentru Rabla ca „ un produs al lipsei de masura a lobby-stilor si politicienilor in lupta electorala“.

Fiare stalcite

Ca Rabla si miza Opel -a carei rezolvare a fost amanata pana dupa alegerile din 27 septembrie- au fost,de la inceputul anului, cai de cursa in infruntarea populista dintre candidatii principali la postul de cancelar al Germaniei -Angela Merkel pentru crestin-democrati si Frank Walter Steinmeier pentru social-democrati- pare, intre timp, sa fie o evidenta. Ambii au patrulat pe traiectoria auto, care acopera nu doar milioane de locuri de munca in bransa propriu-zisa si cele subsidiare, ci si milioane de simpatizanti, la vot.

Subventiile de stat conjuncturale s-ar putea insa sa-i coste pe oameni, dupa alegeri, inclusiv cresterea TVA-ului (in prezent de 19%), un subiect momentan tabu. Asaltul loteriei pentru darul din bani publici lasa in urma buzunare goale, un munte de fiare stalcite si o industrie auto germana periclitata in 2010.

02.09.2009

Dani Rockhoff, Germania

 

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com