Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

Românii și bulgarii,

țapi ispășitori intr-o ceartă germană

 

Opinie

 

Dani Rockhoff, Germania

 

Mare valva mare, din nou, in jurul imigrantilor romani si bulgari.  Parca vezi hoarde de flamanzi din tarile sarace ale Europei de Est, napustindu-se asupra oraselor germane si luandu-le autohtonilor painea de la gura. Un articol din Spiegel de saptamana trecuta, http://www.spiegel.de/politik/deutschland/deutsche-staedte-klagen-ueber-zuwanderer-aus-rumaenien-und-bulgarien-a-881212.html citat si in mass-media de limba romana, http://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-14150013-orasele-germane-plang-din-cauza-imigrantilor-romani-bulgari-spiegel.htm  tintea asa-zisa panica a oraselor germane, vizavi de asa-zisul asalt romano-bulgar. Cu doar cateva zile in urma, pe un ton neutru pana la optimist, Spiegel prezenta, in editia sa tiparita, un grafic deloc nelinistitor al „soldului de imigranti straini“,  care compenseaza, in mod pozitiv, scaderea natalitatii in Germania.

Ce sa fi manat, in lupta anti-imigratie, mari orase ca Hamburg si Berlin?

Miliarde de euro din „cutia milei” primesc regiunile sarace si cele doua orase-stat, unitati teritoriale care se numara printre cele 16 landuri germane. In aceasta cutie se varsa veniturile publice, care apoi se redistribuie prin asa-numita „compensare financiara”. Pactul de solidaritate federal, care are ca scop mentinerea unui nivel de trai si dezvoltare relativ unitar pe teritoriul Germaniei, a fost incheiat pana in 2019. De pe acum se aud insa voci, care cracnesc la adresa lui.

De anul trecut, varsa bani in oala comuna doar trei landuri: Bavaria, Baden-Württemberg si Hessen.  Aceste landuri productive si bogate au cotizat la bugetul de redistribuit 7,9 miliarde de euro, in 2012. Cu 600 de milioane de euro mai mult decat in anul precedent. Celelalte 13 landuri au incasat bani. In topul primitorilor se afla Berlin-ul, care a primit in 2012, de la bugetul comun, 3,32 miliarde de euro. Intre altele, si pentru un mega-proiect pe jumatate esuat, al aeroportului Willy Brandt.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-13996584-noul-aeroport-din-berlin-rateaza-decolarea.htm

De anul trecut, si Hamburg-ul se afla, pentru prima oara din 1995, pe lista primitorilor de ajutor financiar. Afacerile portuare se pare ca n-au mai mers asa bine, in orasul hanseatic. „Hamburg se afla, inca din 2009, la limita dintre land donator si land primitor”, scrie editia electronica a ziarului local Abendblatt.de, pe baza informatiilor primite de la fiscul orasului.  Pana in octombrie anul trecut, incasarile din impozite si taxe au fost superioare anului 2010, iar apoi au scazut, in mod surprinzator. „Probabil ca urmare a conjuncturii nefavorabile”, scrie publicatia numita, citand un comunicat oficial.

http://www.abendblatt.de/hamburg/article112842527/Hamburg-bekommt-als-Nehmerland-21-Millionen-Euro.html

Landurile donatoare au inceput sa strige. Cel mai vocal a fost Bavaria, prin premierul sau crestin-social Horst Seehofer. Acesa a catalogat compensarea financiara federala drept „o nedreptate strigatoare la cer“, adaugand: „Suntem solidari, dar nu prosti“. El a chemat sa se asocieze la plangerea bavareza si guvernele celorlalte doua landuri cotizante, Baden-Württemberg si Hessen. Totodata, in plangere s-a exprimat cererea stringenta, ca landurile primitoare sa isi administreze mai rational bugetele si sa faca economii mai mari.

Ce treaba au romanii si bulgarii in aceasta cearta financiara germana? Au, caci pot fi gasiti si ei drept tapi ispasitori, de orasele rogu-mi-te saracite prin invazia de imigranti. Nu cunosc limba, nu sunt pregatiti profesional, au multi copii, incaseaza ajutoare sociale, trebuie sa fie cazati si integrati pe banii comunitatilor locale. Intr-o oarecare masura, e asa. Intr-o mica masura, daca raportezi numarul romanilor vizati, la cel total al strainilor de integrat si al autohtonilor beneficiari de ajutoare sociale.

Iar aici revenim la Spiegel si cifrele publicate in editia sa tiparita din 21 ianuarie 2013. Pe un ton voios, ni se anunta ca „populatia din Germania creste – si aceasta in ciuda natalitatii scazute. Cresterea puternica a numarului de imigranti in tarile UE o face posibil“. Deficitul anual, de 200.000 de persoane, este astfel compensat din plin. „Imigrantii sunt mai tineri decat media populatiei germane si poseda, mai adesea ca in trecut, studii superioare“. Cautarea de locuri de munca s-ar indrepta mai cu seama inspre marile orase si imprejurimile acestora.

Soldul de imigranti (dintre cei veniti si cei plecati) ai anului incheiat statistic 2011 si compus de Spiegel din date furnizate de Oficiul Federal de Statistica, Institutul Goethe si Agentia de Ocupare a Fortei de Munca, se configureaza in felul urmator (baza comparatiei este anul 2010):

 

Polonia  – 66.181 (+216%)

Romania – 36.149 (+41%)

Bulgaria – 22.190(+42%)

Ungaria – 16.982 (+93%)

Grecia – 14.005 (+ 1.245 %)

Spania – 12.133 (+ 186%)

Italia – 9.706 (+217%)

 

Dintre toate natiile enumerate, unele cu cresteri substantiale in procentele plusului de imigranti, se pare ca numai romanii si bulgarii au enervat orasele germane saptamana trecuta, ca si in alte dati. Ne intrebam de ce si daca pe drept. Eu personal, inca n-am putut gasi un raspuns.

 

09.02.2013

Dani Rockhoff, Germania

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea), care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 


Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)