HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Scandalul dioxinei în hrana furajeră din Germania

Ce ouă şi ce carne mai putem mânca, fără grijă?

 

Dani Rockhoff, Germania

 

150.000 de tone de hrană pentru porci şi pasari de curte au fost contaminate cu dioxina, dupa datele comunicate de guvernul german. Firma Harles und Jentsch a livrat grasimile industriale contaminate, catre 25 de producatori de hrana furajera. Folosind si materii prime din import, firma isi exporta produsele in toata Europa. Pana in prezent, Ministerul Agriculturii german nu are date referitoare la efectele contaminarii asupra populatiei. Noul „scandal al dioxinei“ nelinisteste insa multi consumatori: „Ce oua si ce carne mai putem manca, fara grija?“

 

  • Analize cu cântec

 

Joi, numarul landurilor germane afectate de scandalul dioxinei din hrana furajera a urcat la 13. Au fost descoperite si in landul Rheinland-Pfalz 500 de oua, de la o ferma care a folosit hrana contaminata, pentru pasari. Exista indicii ca nici ferme din Baden-Württemberg si Bavaria n-ar fi excluse din schema de livrari a firmei. Dupa informatiile Deutsche Presse Agentur, obtinute din cercuri guvernamentale, activitatea a fost blocata in 4.709 de ferme si intreprinderi la care ar fi fost livrate furaje cu dioxina. Cel mai afectat land este Saxonia Inferioara.

 

Inca din luna martie a anului trecut, un laborator particular ar fi constatat in probele trimise de Harles und Jentsch un continut dublu de dioxina, fata de cel permis. Informatia a fost preluata in presa germana de la Hannoverschen Allgemeinen Zeitung si confirmata joi de Ministerul Agrar din Kiel. Acesta ar fi aflat doar in 27 decembrie 2010, despre valorile ridicate de dioxina din grasimile sortite amestecului in hrana pentru animale si livrate de firma sus-numita.

 

Probele de laborator incriminante ar proveni in urma unui control intern din cadrul firmei, care nu le-ar fi comunicat autoritatilor competente. Controlorii de hrana furajera din Schleswig-Holstein au confiscat proba in 29 decembrie si au predat-o procuraturii. Si dupa martie 2010 ar mai fi existat nereguli in productia firmei, care insa au fost musamalizate.

 

Firma Harles und Jentsch GmbH a fost fondata in anul 1980, se prezinta ca „specialist in prelucrarea si vanzarea de uleiuri si grasimi vegetale si animale, ca si a derivatelor acestora. Produsele de marca HAJENOL sunt vandute clientilor din industria chimica si domeniul agrar in toata Europa“.  Cu sediul la Uetersen, firma „garanteaza procurarea de materii prime ieftine din toate colturile lumii, prin portul Hamburg“.

 

Se ridica astfel intrebarea, daca materia prima folosita de firma germana in producerea grasimilor cu continut ridicat de dioxina nu provine si din importul ieftin, din alte tari. Se mai ridica un semn de intrebare si referitor la prezumtive exporturi de marfa contaminata in Europa, practicate in cursul anului trecut. Cu aceste intrebari se ocupa acum procuratura germana, ancheta este doar la inceput.

 

Grasimile contaminate au fost supuse analizelor de laborator in cadrul unor expertize independente. La 9 din 20 de probe luate de la firma, continutul de dioxina depaseste nivelul admis, de 0,75 nanograme, dupa cum a comunicat Ministerul Agriculturii din Schleswig-Holstein. Cele noua probe prelevate de firma s-au dovedit „inadecvate pentru producerea de hrana pentru animale, datorita depasirii nivelului maxim admis“. Cea mai inalta valoare inregistrata pana acum la o proba a fost de 10,05 nanograme, o valoare de zece ori mai mare decat maxima admisa.

 

Dupa izbucnirea scandalului, firma Harles und Jentsch GmbH din Uetersen, Schleswig-Holstein, a recunoscut ca a prelucrat in hrana pentru animale „grasimi sintetice, care n-aveau voie sa ajunga in lantul alimentar“. „Am presupus, cu superficialitate, ca reziduurile de grasimi care rezulta in urma producerii de bio-diesel din ulei de palmier, soia si rapita, ar fi adecvate producerii de furaje“ a spus seful firmei, Siegfried Sievert, publicatiei Westfalen-Blatt. Dupa propriile declaratii, firma ar fi cumparat, de ani de zile, resturi resultate in urma producerii de bio-motorina si le-ar fi prelucrat pentru obtinerea de componente ale hranei furajere.

 

„Inca nu sunt absolut clare produsele contaminate“ a spus Regina Aschmann de la Centrala Consumatorilor din Bremen. Rezultatele analizelor de laborator pe sarje de livrari si o lista cu numele intreprinderilor afectate vor fi disponibile doar peste o saptamana sau doua.

 

„Pericolul asupra sanatatii consumatorilor nu este acut“,  instiinteaza Institutul Federal pentru Evaluarea Riscurilor (BfR). Cu toate acestea, BfR recomanda precautie, mai ales la consumul de oua care nu provin din fermele ecologice.

 

  • Cine-i de vină, oul sau găina?

 

Scandalul dioxinei a izbucnit la cateva zile dupa sarbatorile de sfarsit de an, cand afluenta consumatorilor la rafturile de alimente din supermarket-uri a fost maxima. Un exemplu: doar de la o ferma din Sachsen-Anhalt, unde animalele au primit, prezumtiv, hrana contaminata, au fost taiati 63.100 de pui de gaina. Din 120 de tone de carne livrate de ferma, 90 de tone au ajuns deja in galantare, prin urmare la consumatori. Restul de 30 de tone de carne inghetata a fost intre timp blocat la vanzare si e analizat din punct de vedere al continutului de dioxina.

 

Scandalul a ajuns pana la etajele de sus ale politicii. La nivel central au fost exprimate propuneri de inasprire a cadrului legal actual. „Cazul de fata este o inselaciune si o abatere de la legea alimentelor si hranei furajere. Verificam cum ar putea fi inasprite prevederile acesteia, pentru a ingreuna si mai mult practicarea unor astfel de inselatorii“ a declarat, pentru Financial Times Deutschland, purtatorul de cuvant al Uniunii de guvernamant, Peter Bleser.

 

Astfel, s-ar putea impune separarea liniilor de productie sau colorarea anumite componente adaugate in hrana pentru animale. Suplimentarea numarului de controlori locali nu cade insa in sarcina guvernului, e treaba administratiilor la nivel de regiune. „Acestea trebuie sa se traga singure de urechi, cand controalele nu sunt suficient de severe“ a spus Bleser. „E insa pacat, ca niste oi negre aduc pata pe obrazul intregii branse“, a mai adaugat politicianul crestin-democrat.

 

Controlorii alimentari n-ar avea insa, ce sa-si reproseze. In atributiile lor cade controlul alimentelor destinate consumului uman, nu si celui animal. Prin urmare, pisica e aruncata dintr-o curte in alta, iar pana la stabilirea tuturor vinovatilor va mai trece ceva timp. Oricum, beleaua cade in final pe consumator.

 

  • Dai un ban, dar stai la masă fara grijă

 

Societatea Germana pentru Alimentatie (DGE) avertizeaza impotriva crearii de panica, in randul consumatorilor. Chiar daca la copii se recomanda atentie si preventie sporite in consumul de oua si carne, adultii nu trebuie sa se teama de urmari serioase, „chiar si in  cazul consumarii unui ou contaminat. Un adult sanatos poate sa consume, ca si pana acum, produse din oua“. Protectia Consumatorului din Germania recomanda insa pentru moment si pe cat se poate, consumul de oua si produse din carne de pasare si porc din productie ecologica, inscriptionate ca atare si care ar exclude in totalitate pericolul contaminarii cu dioxina.

 Consumatorul si-ar avea totusi partea lui de vina: in goana permanenta dupa preturi cat mai mici, se stimuleaza folosirea de materii prime ieftine in industria alimentara. „Alimentele de calitate isi au pretul lor“, suna avertismentul DGE.

Interesul fata de problema al populatiei din Germania e ridicat, forumurile din Internet cuprind mii de comentarii la tema. Reactiile sunt impartite, pornind de la indiferenta si ajungand pana la precautie si teama, combinate cu reprosuri aduse politicii, aparent insuficient preocupate de sanatatea consumatorului. Citam cateva opinii, de pe forumul Spiegel.de.

„Dioxina in ou? Ma lasa rece. Din motive mult mai importante, nu mananc nici ou, nici pui. Si nici de un EiFon n-am nevoie“ (n.r. Ei =ou in lb. germana, se citeste „ai“) scrie un comentator, probabil vegetarian si certat cu societatea de consum.

„De vina pentru noua contaminare sunt politicienii“ se revolta un altul. „De ce nu e interzis importul si adaosul de acizi grasi industriali la hrana animalelor? Doar nu e prima data cand dioxina produsa pe calea asta ajunge in mancare? Unde-i Frau Aigner? Pana acum n-a zis nici pâs“.

Intre timp, ministrul crestin-social al Alimentatiei, Agriculturii si Protectiei Consumatorului, Ilse Aigner, a iesit din conul de umbra si solicita cu tarie o reglementare europeana pentru protectia „lantului furajer“. Ea a discutat joi, la telefon, cu comisarul UE pe problema, John Dalli.

„Cum ar trebui sa abordeze Bundestag-ul acest scandal? Sa inchida imediat si definitiv firma cu pricina. Sau si firma asta e „relevanta pentru sistem“?“ se intreaba un comentator care n-a uitat ca unele banci falimentare in urma crizei financiare au fost luate sub aripa protectoare a statului german, in timp ce micile firme au sangerat sau au fost lasate sa piara.

In aceeasi zona de protest se inscrie si un alt comentator. „Guvernul mai bine pedepseste victimele. De ce sunt inchise fermele de animale, si nu intreprinderile chimice, asa-zise „producatoare de hrana pentru animale“?

De slaba reactie a conducerii la nivel de land e nemultumit un altul: „Ministrul petru protectia consumatorului crede ca „nu exista o amenintare acuta“. Ce vrea sa insemne asta? Adica nu-i pericol imediat, daca nu cad mort pe loc, cu spume albe in jurul gurii. Care va sa zica, el „crede“ ca  nu-i asa de rau. Dar la anul ce va fi? Mor de cancer, sau imi cade doar parul?“.

Dioxinele sunt cobinatii chimice cu un grad diferit de toxicitate. Tetraclorbenzodioxina (TTCD sau otrava Seveso poate fi mortala in concentratie foarte mica. Dioxinele iau nastere in mod nedorit in cazul proceselor de ardere intre 300-900 grade Celsius, prin reactii intre carbunele organic si clor. Ele apar in cazul incendiilor de paduri, al eruptiei vulcanilor, dar si in procesele chimice din productia industriala.

 In experientele pe animale, s-ar fi dovedit ca dioxina are efecte cancerigene. Ca efecte de lunga durata asupra sanatatii omului, au fost identificate dereglari ale sistemului imunitar, boli ale pielii, cailor respiratorii, glandei tiroide si ale aparatului digestiv. O victima celebra a intoxicarii in urma unui atac cu dioxina (2004) este fostul presedinte al Ucrainei, Viktor Juscenko.

 

07.01.2011                     

Dani Rockhoff, Germania

 

Articolul a aparut initial in ziarul online Hotnews.ro, preluarea sa de catre alte publicatii trebuie sa includa sursa si numele autoarei.

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com