indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Pe frīnghie la Gottschalk, Alexandra Maria Lara evocă Romānia 

Dani Rockhoff  şi Simona Anomis

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Sīmbătă la „Wetten dass...” actriţa de origine romāna a pierdut pariul căţărătorului pe frīnghie. Ca „pedeapsă”, Thomas Gottschalk a ajutat-o să-şi descalţe săndăluţele şi s-au căţărat amīndoi pe frīnghii mai puţin buclucaşe din studiou. Īn timp ce īşi pregătea balansarea, Alexandra Maria Lara şi-a evocat ţara de baştină, Romānia, şi cred că n-au fost mulţi romāni īn faţa televizoarelor, cărora să nu le tresalte inimile de bucurie că au „o prinţes㔠atīt de frumoasă şi de celebr㠄pe sticlă la nemţi”.

 

Cīnd este īntrebată dacă se consideră norocoasă, pentru că s-a născut īntr-o duminică, ea răspunde fără să stea mult pe gīnduri: „ Fără discuţie, aşa este!” Poate că puţini dintre noi pot spune că s-au născut sub o stea norocoasă, Alexandra Maria Lara, o face, fără īnsă a neglija ceilalţi factori care aleargă īn calea norocului, susţinīndu-l: munca, perseverenţa, entuziasmul. O ursitoare bună pare a fi vegheat la capul micuţei īn ziua naşterii -duminică, 12 noiembrie 1978, Bucureşti- oferindu-i, pe lāngă toate celelalte daruri, şi frumuseţea.

 

Lara a plecat din Romānia la patru ani, īmpreună cu părinţii. Doisprezece ani mai tīrziu, īnainte de terminarea  şcolii de actorie īncepută īn 1997, a primit şansa de a juca rolul principal īn serialul „Mensch , Pia!” ( ZDF). Evenimentele artistice, contractele, primele succese au invadat viaţa tinerei īn devenire. Ele n-au īmpiedicat-o īnsă să-şi continue studiile, combinīnd cu succes cursurile gimnaziale la Französisches Gymnasium Berlin, cu cele ale şcolii de actorie Theaterwerkstatt Charlottenburg. Primul contact cu  teatrul, şansa de  a privi  din culise şi de a īndrăgi fascinanta şi iluzoria lui lume, i-a fost oferită de tatăl ei -cunoscutul actor şi regizor romān Valentin Plătăreanu, profesor de actorie īn Berlin, un nume legendar pe scena Teatrului naţional din Bucureşti pīnă īn anul 1983, cīnd a imigrat īn Germania. Alexandra Maria Lara trăieşte tot īn Berlin, alături de prietenul ei tīmplar, se dăruieşte cu trup şi suflet actoriei, iubind cinematograful şi īn viaţa privată.

 

  A. Maria Lara in rolul secretarei lui Hitler

„Prinţesa” romāncă de pe frīnghia pariurilor Īntr-o scenă  din filmul de succes NACKT (foto dr.)

 

La numai 26 de ani, actriţa de origine romānă este o celebritate īn lumea filmului şi teatrului german, aproape īntrecīndu-şi tatăl īn varietatea şi vastitatea angajamentelor de film. Īn palmaresul ei artistic stau piese de teatru, filme de scurt şi lung metraj: Zappek, Silberne Rose, Stella Stellaris (1994), Die Bubi-Scholz-Story, Das Vorsprechen, Tatort, Fürstenschüler, Sperling und der falsche Freund, Die Mädchenfalle - Der Tod kommt Online (1997), Südsee, eigene Insel (1998), Polizeiruf 110, Fisimatenten (1999), Crasy, Honolulu, Der Tunnel , Luftpiraten 113-Passagiere in Todesangst (2000), Liebe und Verrat, 99 euro films, Leo und Claire (2001), Was nicht passt, wird passend gemacht, NACKT, Friedrich Freiherr von der Trenck - Zwei Herzen gegen

 die Krone, Napoléon (2002, cu John Malkovich, Gérard Depardieu şi Isabella Rossellini.),Der Wunschbaum (2004).

Iar lista ar putea continua. Alexandra Maria Lara a găsit timpul şi entuziasmul necesar pentru apariţii episodice īn diverse seriale germane. Īntrebată odată, dacă  o să vină ziua īn care va refuza astfel de roluri, īn care apare pentru cāteva minute şi textul prezentat se reduce la o propoziţie, ea a răspuns: “ Sper să nu vină niciodată o astfel de zi. Vreau să-mi păstrez undeva  o portiţă deschisă,  să-mi facă plăcere să mă desfăşor īn faţa aparatului de filmat, chiar şi pentru o zi sau două şi pentru trei cuvinte. Un rol principal este o ofertă atrăgătoare, dar şi altfel īţi laşi undeva amprenta, intri īn contact cu o nouă poveste şi alţi oameni”.

 

Una dintre cele mai mari „provocări” din cariera actriţei, a fost interpretarea rolului secretarei lui Hitler īn filmul” Der Untergang”. Referitor la „Apusul” lui Hitler, Alexandra declară īntr-un interviu: „ Am fost uimită să constat că există amintiri dintr-un trecut īndepărtat, pe care zilele de filmare le-au scos la suprafaţă. Am crescut aici, īn Berlin, mă simt acasă īn Germania şi totuşi scenele din film mi-au oferit revelaţia acelui crāmpei de istorie romānească, pe care īl port īn mine.”

 

Astfel de roluri, grele, complexe, interpretarea unor personaje reale, cu semnificaţie istorică, incită ambiţia tinerei actriţe, chiar dacă mesajul transmis spectatorului nu este numai unul pozitiv. Să convingi un public īntreg  că nu eşti acea persoană pe care toţi o cunosc deja, să zdruncini păreri preconcepute şi să rişti să-ţi atragi chiar antipatia spectatorului, interpretānd cu convingere un personaj negativ, acestea sunt aspectele inedite pe care Lara le aprciază la profesia de actor. Luptīndu-se tenace cu imaginea ei de „ fată drăguţă”, bună pentru comedioare neserioase sau roluri īn seriale de familie, ea īnsăşi se consideră (intr-un interviu dat revistei germane Spiegel) o persoană pretenţioasă o mic㠄mironosiţă”. Tot īn acest interviu, ea mărturiseşte că scenele erotice din unele filme, chiar şi un sărut pe marele sau micul ecran, i se par mult mai greu de realizat decīt pregătirea pentru interpretarea unui rol dramatic: „ Mi se pare groaznic”, spune ea, „să sărut un bărbat, pe care īn realitate nu l-aş săruta nici īn ruptul capului şi să conving totodată publicul că o fac cu plăcere”.

 

De Romānia nu-şi mai aminteşte multe lucruri, dar poveştile spuse de tatăl ei  şi imaginea formularelor din 1983, prin care părinţii ei cereau azil politic īn Germania, i s-au īntipărit īn minte. De aceea, Alexandra doreşte să cunoască mai multe despre ţara ei de baştină, are deja viziunea unui film īn Romānia, locul unde, crede ea: „ a trebuit făcut acest sacrificiu de către părinţii mei, ca să cresc eu īn libertate!”. Pīnă atunci, „prinţesa” Alexandra s-a balansat graţios pe frīnghia de pariuri a lui Gottschalk, sub privirile amuzate ale unei regine a Marelui Ecran, Sophia Loren, aniversată şi ea sīmbătă, la īmplinirea a 70 de ani.

 

04.10.2004                                           

Dani Rockhoff  şi Simona Anomis

 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.