Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

Cosmetică turistică de milioane

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Dani Rockhoff

 

România va investi în 2005, 3.600.000 de euro (134 de miliarde de lei) pentru promovarea imaginii sale turistice în străinătate. E mult, e puţin? Faţă de anul trecut, când bugetul “cosmetic” a fost suplimentat la 260 de miliarde de lei, e  mai puţin.

Dar, tot ca anul trecut, pot interveni rectificări şi retuşuri pe sub sprâncene.

 

Marketing turistic rimelat

 

Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Turism, Carmen Moraru, speră “într-o rectificare bugetară cât mai favorabilă“, precizând că „Principalele destinaţii pentru aceşti bani vor fi târgurile de turism, expoziţiile şi materialele de promovare. „De asemenea“ adaugă ea, „sunt prevăzute cheltuieli legate de tururi promoţionale ale jurnaliştilor străini şi tour-operatorilor, ca şi pentru publicitate şi sprijinirea iniţiativelor instituţiilor şi autorităţilor locale“.

 

 

Pavilionul românesc la ITB Berlin
 

Campaniile de imagine turistică ale României în Germania sunt rezultatul acţiunii combinate a Birourilor de turism Românesc din Berlin şi München cu Societatea pentru Colaborare tehnică/Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit/ (GTZ) Germania-România, care indică unde, cum şi cu cât trebuie acţionat pentru ca  aceste campanii să aibă efect.

 

Printre alte acţiuni de PR şi marketing, se propun şi efectuează sondaje pe un segment anume de operatori turistici, care, la rândul lor, sunt un barometru al pieţii. Un exemplu ne-a fost prezentat la Seminarul turistic itinerant din Germania (23.11.-07.12.2004) când s-a facut un bilanţ de păreri despre turismul românesc. Acestea

au fost  rezultate în urma  unui sondaj de opinie făcut de BTR şi GTZ, pe baza unui chestionar cuprinzând  31 de întrebări adresate prin e-mail  la 104 operatori turistici din Germania, care au în ofertă destinaţia România. Rezultatele vi le detaliem intr-un paragraf de mai jos.

 

Tipărirea de materiale publicitare într-o calitate remarcabilă, dar şi în exces, este o altă direcţie pe care o iau banii publici în baia de aburi menită să reîmprospăteze faţa cam ofilită a României turistice în străinatate. La târgurile de public, adunatul de prospecte în sacoşe de piaţă e un obicei vechi şi foarte răspândit, e o victorie a mentalităţii de „pleaşcă” , ce nu înseamnă că din sutele de pliante şi cataloage cărate triumfător acasă, se va face neapărat o rezervare de concediu.

 

În campania de imagine turistică mai sunt  incluşi şi jurnaliştii  străini, purtaţi gratuit şi organizat  în tururi carpatine sau de litoral, pentru a concepe reportajele de rigoare în presa de specialitate. O presă cu impact relativ restrâns, de branşă, nu pentru avidul cititor de Bild, pentru care câinii încă vagabondează de zor prin Bucureşti, şi cormoranii din Deltă strigă a foame, nu a recreaţie între flori de nufăr.

 

 

Roxana Stana la standul românesc de la CMT Stuttgart
 

La târg cu frizură nouă

 

Germania găzduieşte două mari târguri de profil pe an, Caravan-Motoring-Tourism (CMT) Stuttgart şi Târgul Internaţional de Turism de la Berlin (ITB). În 11 si 13 martie, în cadrul ITB, BTR Berlin şi GTZ Bucureşti au organizat o conferinţă de presă şi o seară românească cu degustare de vinuri. Ioana Nan, directoarea BTRB si George Cristodorescu, coordonator de proiect GTZ, împreună cu alţi conferenţi, au facut informări despre dezvoltarea turismului în ţară, initiaţivele Autorităţii Naţionale pentru Turism şi ale secretarului de stat Sorin Crivtonencu, în sensul revigorării turistice a României în perspectiva aderării la UE.

 

CMT 2005, care a avut loc la finele lunii ianuarie, a înregistrat o creştere a ofertei turistice, însă o scădere de interes a publicului, vizitatori mai puţini cu 180.000, deci cu 5% faţă de anul trecut. Şi-aici, ca peste tot, vorbeşte buzunarul subţiat al cumpărătorului de rând. Standul românesc a fost organizat de catre ANAT Bucureşti, care face publicitatea generală, firmele de turism care prezintă oferte turistice fiind prezente în număr mai restrâns.

 

Biroul de turism din München, prezent la la CMT, s-a redeschis în octombrie 2004

şi încearcă să îşi redobândească şi clientela de origine română, mai numeroasă pe vremea funcţionării  în vecinătatea biroului,  a Consulatului general al României de la München. Noua directoare BTRM, Roxana Stana, se ocupă de organizarea standului romänesc la toate expoziţiile şi târgurile din partea de sud şi de vest a Germaniei, precum şi din Austria, de la Viena şi Salzburg. O sferă de acţiune largă, entuziasmul administrativ la fel.

 

Vecinii au un fard mai gros

 

Potrivit datelor ANAT, turismul românesc a cunoscut o creştere cu 12,86% în 2004

faţă de 2003, de la 2.800.000, la 3.600.000 de vizitatori de peste hotare. ANAT îşi măsoară succesul de branşă în număr de vizitatori, birourile de turism din străinătate, în pliante distribuite la public.

 

În fiecare an aud la standul românesc că „pliantele au trecut ca pâinea caldă“, că s-au dat zece, ba chiar 15 mii de pliante, sute de cataloage şi zeci de mii de prospecte. Standul unguresc -de lângă cel românesc la CMT Stuttgart- la care anul acesta s-au vandut langoşe fierbinţi şi boia de ardei iute, s-a lăudat cu 50.000 de pliante, făcând-o pe directoarea Stana să înghită oarecum în sec. Parcă totuşi, pusta, Balatonul şi Budapesta n-ar trebui „să taie“ Carpaţii, Delta şi Marea Neagră la vânzări de vacanţe.

 

Nemţilor le place „natur”

 

Dintre destinatarii sondajului lansat operatorilor turistici în 2004 de GTZ / BTRB,

37% au răspuns atît pe baza propriilor experienţe de firmă, cît şi cumulînd opiniile exprimate de turiştii germani referitoare la destinaţia România. Răspunsurile extrem de polarizate reflectă poziţionarea României în peisajul turistic internaţional. Atît în răspunsurile pozitive, cît şi în cele cu tentă critică, se observă nuanţa clară de SIMPATIE pentru România turistică, programele  pe această destinaţie depăşind ca succes cota medie de realizări 2004 pe operator turistic.

 

Nemţilor le plac rulotele şi pliantele cu sacoşa

 

În acest sens, tematici noi şi vechi (dar cu o frecvenţă mai mare) sunt pe agenda lor de lucru: tur cultural al Transilvaniei, vizitarea Maramureşului şi a mînăstirilor din Bucovina, excursii de studii, turul ciclist al Deltei Dunării sau micile excursii pe jos de la locurile de cazare. În general, concedii active, sejurul pe litoral ocupă un loc secundar. 75% dintre cei chestionaţi doresc  informaţii detaliate despre România, bazîndu-se şi pe experienţele turiştilor, care relevă  adesea „o placută surpriză de concediu”, într-un „cadru natural impresionant, cu multe variante de excursii” şi „oameni foarte ospitalieri”.      

 

Reacţiile pozitive culminează cu „România este mai bună decît îi e renumele”, în timp ce din critici reiese că „ ar putea fi mai bine” „sezonul turistic e prea scurt”, „standardele turistice lasă  încă de dorit” şi „în România e...ca în România!” Unanimitate pozitivă se exprimă referitor la potenţialul natural şi cultural, care însă necesită intensificarea restaurărilor monumentelor de patrimoniu istoric, precum şi rezolvarea unor probleme practice, de deplasare a turiştilor individuali, de igienă şi reciclare modernă a gunoiului.

 

Predominanţa pozitivă reiese şi în sondajul de opinie referitor la ospitalitatea gazdelor, cu unele rezerve în ceea ce priveşte colaborarea operatorilor germani cu agenţii turistici locali, care „şi-ar putea dinamiza activitatea şi optimiza comunicarea cu străinatatea”  Mai mult dinamism şi mai puţină birocraţie se doreşte şi la trecerea prin punctele de frontieră, deşi majoritatea turiştilor germani consideră (pozitiv) această etapă de călătorie „incomparabilă cu cea din anii 90”.

 

Pe lista neagră rămân însă transporturile aeriene, considerate „foarte importante, însă fără o ofertă realmente acceptabilă” şi atunci când oferta există, „la preţuri mult mai ridicate decît oferta internaţională generală”. În ce priveşte oferta hotelieră şi gastronomică, părerile sînt diverse: „mult mai bine decît ne-am aşteptat”, „s-au construit foarte multe hoteluri”  însă „hotelurile vechi aşteaptă să fie renovate” şi în unele dintre ele, sau la campinguri, serviciul şi condiţiile pot fi ameliorate, lipsurile fiind momentan tolerate doar pentru că „turismul românesc este încă în formare”.

 

 În restaurante, mulţi turişti se plîng că „muzica e prea tare”, iar operatorii, că restaurantele „ nu sînt întotdeauna pregătite să primească grupuri la masă”. Preferinţele înclină spre mîncărurile şi vinurile autohtone, extrem de apreciate, auzindu-se chiar o opinie exprimată  în româneşte „Foarte bun! Respect!”. E o opinie pe care am dori-o extinsă la întreaga paletă de servicii turistice din ţară, ca semn că România turistică n-are pe veci nevoie de  liftingul facial de milioane de euro de la bugetul de stat.

 

17.03.05                                                                                                                                                                                      Dani Rockhoff

 

Copyright Dani Rockhoff, all rights reserved

E-mail: dani.rockhoff@arcor.de 

 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  -Lucian Hetco    [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.