indexrevista agero | poezie | proză| cultură | istorie | jurnalistică | actualitatea germana |anunţuri

Un mit spulberat:

Adio produse naturale, adio alimentaţie sănătoasă!

Simona Anomis,  Auingen, Germania

Impresii si pareri personale in FORUM

 

 
Deşi trăim de ani de zile în Germania şi ne-am adaptat oarecum “regimului culinar”, tot ne aducem cu plăcere din România” cârnăciori, mici, slăninuţă, legume de sezon şi alte “trufandale”, pe motiv că sunt naturale, au un gust deosebit.
Un studiu despre securitatea alimentară, dat publicitatii in Franţa, încă de acum doi ani ne strică apetitul pentru bunătăţile tradiţionale, afirmând că jumatate din produsele alimentare din România ar fi infectate cu substanţe cancerigene de tip "aflatoxină". Aceasta este o substanţă cancerigenă produsă de ciuperci microscopice care infectează alimentele depozitate în condiţii precare. Alimentele cele mai des intoxicate sunt: cafeaua, alunele, arahidele, condimentele, porumbul, diverse alte pulberi.
Ciupercile produc mai multe tipuri de toxine, din care cele mai periculoase sunt aflatoxinele. Şi dacă vorbim de condiţii proaste de depozitare, atunci putem fi siguri că multe “oi negre” ale economiei româneşti, care se zgârcesc la spaţii şi renovări costisitoare se numără printre cei vinovaţi.

Nu trebuie să purtăm singuri sceptrul ruşinii în Europa. Se poate chiar vorbi de un fenomen al infectarii alimentelor cu aflatoxine în tările din sud-estul Europei. Specialiştii din branşă denumesc acest fenomen “sindromul balcanic". Un mare scandal legat de paprika “vecinilor”, care a fost găsită a fi infectată cu aflatoxine s-a derulat de curând prin presa română. Guvernul ungar a luat măsuri interzicând anul acesta vânzarea în ţară a majorităţii mărcilor de boia de ardei sub forma de praf. În noiembrie 2004, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) din România a retras de pe piaţa autohtonă acest produs importat din Ungaria. Scandalul pare sa se fi ivit din senin, hop-ţop avem ciupercuţe otrăvitoare! Germania s-a lovit de mult de aceste probleme şi se luptă din când în când cu alte valuri de intoxicări, din ce în ce mai spectaculoase!


Poveştile cu toxine, otrăvuri, E-uri, sunt lungi şi încep de undeva din Anglia anilor 1960, când au decedat subit la scurt timp mii de curcani. Fermierii au intrat in panică şi o serie de biologi alarmaţi au încercat să afle cauzele dezastrului. S-a ajuns treptat la concluzia ca toate păsările fusesera hrănite cu turte de arahide provenite dintr-un singur depozit. Cautza morţii a fost stabilită la toate păsările: blocaj renal. Vinovatul: o ciupercă Microscopică, care se dezvolta în mediile umede şi închise şi secreta o substanţă toxică pentru organisme. Grav este că toxina nu poate fi distrusă prin fierbere nici măcar prin metabolism. Animalele care consumă produse infectate transmit toxina mai departe la omul care consumă carnea animalului sacrificat.


Vestul Europei a intrat în alarmă şi s-au luat imediat măsuri, dezvoltându-se o ramură economică nouă, o adevărată industrie a depozitarii, diferită pentru fiecare produs în parte. Concomitent s-au elaborat legi, care sa protejeze consumatorul. Fenomenul n-a fost din păcate eliminat. Scandalurile se repetă, o toxină, este urmată d eun virus, de altă toxină şi tot aşa. Specialiştii nu au timp să răsufle uşuraţi.  Un studiu numit "Siguranţa alimentara", publicat in anul 2002 în colecţia franceză "ştiinţe şi tehnici nalimentare", arată că România se află printre ţările infectate cu micotoxine. Din produsele autohtone analizate de francezi, jumatate
"musteau" de asemenea substanţe ucigaşe.

Banii sunt de vină, adică lipsa lor!

În urmă cu 15 ani s-a vorbit prima dată de "sindromul balcanic". încă de atunci se ştia că populaţia din ţări sărace ca România, Bulgaria şi Iugoslavia consumă porumb puternic infectat cu ciuperci producatoare de micotoxine, de tip "aflatoxina. În timp ce tările dezvoltate şi-au creat tehnologii avansate pentru depozitarea alimentelor, ţările sărace, printre care şi România, nu au investit nimic in acest domeniu. La noi nu s-au făcut asemenea investiţii, nici măcar studii şi nu s-a scos ani de zile vreun cuvânt despre legatura dintre alimentele de pe piaţa românească şi aflatoxine. Singurele date despre noi înşine ne pot da tot occidentalii, care spun că cel puţin jumătate din hrana pe care o punemnzilnic pe masa conţine substanţe cancerigene de tip aflatoxină. Cei mai afectaţi sunt bătrânii, copiii, femeile însărcinate şi persoanele bolnave.

Acuzaţiile legate de hrana infectată a românilor au fost parţial respinse de Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului pentru Cercetari Alimentare si membru al Comisiei Naţionale pentru Securitate Biologică: “Datele sunt corecte, dar nu este adevărat că în România nu există o preocupare în acest sens. Există o legislaţie adaptată la cerinţele europene în domeniu şi
instituţii abilitate care se ocupă de securitatea alimentară. E adevărat însă că pentru aplicarea măsurilor legale va mai trece un timp, din lipsa de bani şi infrastructură.»


Simona Anomis

 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.