Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

 

Cu "Raza soarelui, nouă şi la neamul nost"

a venit colindătorul Ştefan Hruşcă

Dani Rockhoff
Impresii si pareri personale in FORUM



De o lună īntreagă, rapsodul cu plete bălaie se află pe drum, purtat de Colindă din casă īn casă, din loc īn loc, pe unde vieţuiesc romāni peste hotare. Anul acesta, Hruşcă a colindat īn Romānia, īn Germania la Köln şi la Nürnberg īn 17, respectiv 19 decembrie, turneul continuīndu-se la Amsterdam şi Bruxelles, cu escală finală la Vancouver şi Kitchener īn Canada. La peste douăzeci de ani de carieră artistică, Ştefan Hruşcă aparţine unei generaţii de mari interpreţi romāni -Vasile Şeicaru, Victor Socaciu, Tudor Gheorghe- şi a devenit un simbol al tradiţiei seculare romāneşti a colindatului de Crăciun. Fapt dovedit nu doar prin intensa sa activitate artistică īn Romānia şi concertele date īn cei zece ani de la lansare, pīnă la plecarea din ţară īn 1991, ci şi prin nenumăratele sale apariţii pe scenă īn străinătate. El a continuat, după emigrarea īn Canada, să fie un prolific cantautor şi neobosit peregrin, din China şi Rusia, pīnă īn SUA şi Canada, prin Germania şi toată Europa, pretutindeni acolo unde sīnt romāni care īi aşteaptă struna şi povaţa de cīntec strămoşesc. Ştefan nu cīntă colinde, ci colindele īl cīntă pe el; el e gura de aur prin care aceste rituale incantaţii de Crăciun ne aduc aminte de cele lumeşti, profund omeneşti, de cele sfinte şi de cele de acasă. Acum trei ani, la Stuttgart, Ştefan mi-a acordat „un interviu scurt şi poetic“, īn pauza dintre două apariţii pe scenă. Vi-l redau, convinsă că nimic din crezul artistic al lui Hruşcă nu s-a schimbat īntre timp.

Dani Rockhoff: La "E pamīntul tot mai greu...", lumea īncepe să-şi şteargă lacrimile. Ce ne poţi spune despre versul acesta de colind?

Ochii lui Ştefan se īntorc uşor īntr-o parte, apoi „spre īnăuntru“, cufundaţi īn amintire...

Stefan Hrusca la Stuttgart 2.12.2001Ştefan Hruşcă: Ruga de părinţi, din care e versul, e pentru mine un cīntec de căpătīi, un cīntec-crez. Se leagă de īntīlnirea mea cu Adrian Păunescu şi s-a născut īn 25 de minute, la Sinaia, īn februarie 1982.

L-am compus la ora 3 noaptea. Linia melodică era făcută, iar versurile, ieşite spontan, erau pīnă dimineaţa uitate...Noroc că le-a notat secretara. Aşa că, a doua zi, am reīnvăţat cīntecul. E un cīntec care mi-a marcat profund cariera, e un cīntec trist, dureros, un cīntec care ne alină ...
 


E deci cīntecul tău de debut...
- Da. Īn 1981 eram dascăl īn Maramureş, cīnd l-am īntīlnit pe Păunescu. Am debutat apoi la cenaclul Flacăra cu acest colind.

Şi-acum ai aniversat 20 de ani de carieră artistică.
- Īn octombrie 2001. Dacă mă gīndesc bine, īntotdeauna mi-am dorit să ajung cīntăreţ. E rostul meu sub soare.

Din nou citez dintr-un colind al tau: "Raza soarelui, floarea soarelui, nouă şi la neamul nost". La ce chemi prin acest vers?
- E un vers care cheamă la īnţelegerea cu ruda apropiată, un vers care să ne adune. Noi, romīnii, ne īnvărtim īn acelaşi cerc. Uneori sīntem īn derivă. Avem nevoie de credinţa īn Cel de Sus şi de respectul Rădăcinii.

„Sfīntă-i Seara de Crăciun“ e titlul CD-ului tău lansat in noiembrie 2001. Are acest CD o dedicaţie?
- Este dedicat mamei mele, Ioana, care a murit anul trecut.

Pentru cine cīnţi, Ştefan Hruşcă?
- Pentru toţi oamenii. Şi pentru cei mari, şi pentru cei mici, "măruţele mărgăritare". Şi pentru cei buni, şi pentru cei răi, ca īn Colindul mătuşii? S-o īnţelegem ca o tendinţă personala spre etică sau religiozitate?

Mai degrabă spre īnţelepciunea populară. Căci ţăranul e talpa ţării. Ţăranul cu munca şi necazurile lui. Cu firea lui dreaptă, cuminte, sinceră, credincioasă şi rugătoare pentru cei mulţi. Īn sensul acestei īnţelepciuni populare, a iubirii aproapelui, a curăţirii spiritului şi trupului īn postul Craciunului, colindatul lui Hruşcă a devenit un reper calendaristic şi o dovadă că īn momentele de reīntoarcere spre Dumnezeu şi spre sine, graniţele geografice dintre romāni se topesc.

23.12.2004

Dani Rockhoff
 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco      [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.