indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Zidul din capete

Valeriu-Lucian Hetco

Impresii si pareri personale in FORUM

 

 

Conform unor sondaje de opinie recente, la mai bine de 14 ani de la caderea Zidului berlinez, 20 la suta dintre germani isi doresc pe mai departe existenta sa. Zidul dintre Est si Vest persista mai departe simbolic, in "capete". Estul si Vestul, cele doua inegale parti componente ale Germaniei, considerata ca cea mai puternica democratie europeana, nu se inteleg inca reciproc, iar reprosul vine atat dinspre partea politicienilor din vestul german, cat si din partea celor din est. Cel mai bun exemplu al neintelegerii este relevat de alegerile din landurile est-germane, unde partidele traditionale de stanga, in ochii vest-germani "continuatoare" ale celebrului SED (comunist) castiga pe mai departe procente in parlamentele landurilor est-germane in detrimentul partidelor de centru-stanga social-democrate (verzii si social-democratii) sau de centru, crestin-democrate si liberale, de traditie vest-germana. Acest fapt creaza in vestul investitor o stare de nesiguranta, confirmata de unii dintre vest-germani, care isi pun intrebarea daca efortul facut va da in final roadele asteptate.
In fond problema se reduce la intelegerea mentalitatii germane, pe care doar ca autohton sau insider la fata locului o poti cuprinde integral. Situatia economica in Germania nu este deloc tragica si nici nu va fi niciodata usor comparabila cu a altor mari natiuni europene, fiindca germanii traiesc de fapt in alte dimensiuni, atat ca si populatie cat si ca economie, iar traditionala calitate germana este o normalitate palpabila. Atat economic cat si social privind, ceea ce calitativ nu reuseste sa se impuna integral, este in ochii autohtonilor  privit ca si o catastrofa. Celebra zicala suaba ne spune de altfel ca "faptul de a nu fi criticat, tine loc de lauda!" m-a consternat cel putin pe mine ani de-a randul.
Este impresionant insa efortul facut de natiunea germana de a integra rapid estul sau. Bilioane de euro s-au scurs pina acum in infrastructura si modernizarea estului, fara sa se intrevada inca o sistare a platilor. Dar mentalitatea ultimilor 40 de ani in bunastare din vest, traiul social perfect reglementat, de altfel meritat, raportat la efortul vestului de a integra estul german, a atras economia germana in ultimii 14 ani intr-o acerba concurenta cu celelalte natiuni industrializate, prin faptul ca investiile noi s-au facut de regula in est, impozitele au crescut atat in vest cat si in est, platitundu-se lunar mult discutatul "Solidaritätszuschlag", adica impozitul suplimentar de solidaritate, iar netto-ul din buzunare a fost peste tot mai mic, facand ca puterea de cumparare sa fie in general mai scazuta, fapt decisiv in cele din urma pentru o economie de piata.
Cancelarul german Schröder spunea intr-un interviu televizat ca: "nu noi (germanii) am devenit mai putin competitivi, ci cei din urma incearca sa ne ia locul, trebuind acum sa luptam pentru a ne pastra standardul de viata (inalt) de astazi". A treia economie pe plan mondial a resimtit astfel socul integrarii est-germane impreuna cu cel al globalizarii mondiale si a inceput treptat sa-i inteleaga si pe germanii din est, adeseori redusi la titulatura de "Osis" (estici) si care inca se simt partial ca cetateni germani de rang inferior. Impozitul suplimentar pentru redresarea estului introdus de guvernarea crestin-democrata Kohl in 1990 se va plati de altfel mai departe, iar economia germana va incerca in viitor sa produca mai ieftin, cu salarii stagnante sau mai mici, pentru a ramane competitiva. Aceasta explica si reformele impuse de guvernarea Schröder privite de autohtoni in special in est ca fiind radicale, mentionand aici celebrele Agenda 2010 si legile "Hartz", in special legea Hartz IV, dupa numele initiatorului sau, aprobate de catre Parlament si care au revolutionat scena politica interna, privite ca salvatoare a competitivitatii economiei germane si care dupa parerea multor experti economici straini vor schimba in final si modul de a gandi al societatii. In sumar, legea Hartz IV nu face altceva decat sa consfiinteasca ceea ce in alte tari este normalitate: cei care lucreaza trebuie sa castige mai mult decat cei care efectiv "stau" acasa pe banii contribuabililor, fara a cauta serios un loc de munca si care acceptau pina acum doar locuri de munca care corespundeau calificarii personale, altfel spus, ajutorul de somaj va fi mult mai putin timp acordat si de regula ceva mai prost platit decat un salariu minim, obligandu-i in fapt pe cei in cauza sa-si caute rapid de lucru, orice munca putand fi (cu mici exceptii) din 2005 considerata ca posibila. Legea aduce astfel  potentialul necesar in primul rand bugetului german si in al doilea rand economiei germane, dar  va fi probabil imbunatatita. Noua lege a fost  inteleasa ceva mai bine in Vest, dar germanii din Est resimt aceasta lege ca un nou soc social, deoarece locurile de munca in estul german sunt intr-adevar mai putine si mai prost platite decat cele din Vest.
Mentalitatea germana vede de multe ori "solutiile" unei guvernari ca adevarate generatoare de probleme, dar dupa parerea multor experti economici din tara si strainatate ea se va schimba in urma acestor noi impulsuri legislative . Nu ne ramane altceva de facut decat sa asteptam inca doi-trei ani si sa vedem ce va aduce Agenda 2010 a cancelarului german, impreuna cu celebrele legi Hartz, care au facut ca guvernarea Schröder sa fie acceptata la ora actuala de mai putin de 30 la suta dintre alegatori. Economia germana se afla in fata unei necesitati absolute, un "muss" german care probabil ca va lasa "zidul din capete", in cazul unui succes, sa cada pentru a doua oara, speram noi definitiv, fiindca Europa unita are nevoie de o economie germana puternica si stabila, care sa asigure in final si stabilitatea monedei europene.

Corespondenta din Germania,
Redactia Agero
Valeriu-Lucian Hetco
 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  .Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.