Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Vânzătorii de amintiri:

Dacia şi mâncarea de şantierist umplu găurile exportului

românesc în Europa

 

Dani Rockhoff, Germania

 

 

Cine-si mai aduce aminte de biscuitii Eugenia si napolitanele Danut? Alexandra e nascuta in Germania, ii plac Gummi-Bärchen si bomboanele Toffifee, ciocolata Milka si Ritter. Si totusi, de cate ori mergea cu parintii la cumparaturi intr-un magazin cu produse romanesti din Reutlingen, nu pleca fara cateva Eugenia si o punga mare de pufuleti. Am intrebat-o daca ii plac la gust: „Mda. Imi aduc mai ales aminte de bunica din Romania si de povestile ei in care, mai demult, ciocolata se vindea pe sub mana.”  

  1. Eugenia şi costiţa

Alexandra desface un pachet de Eugenia si musca din biscuitul cu crema maronie. Ii vin in cap povestile bunicii despre Romania dinainte de 90, despre cozile din alimentare, cartelele de lapte si paine, cele doua ore de program la televizor, circulatul masinilor duminica dupa numar de inmatriculare „cu si fara sot”. „Oare cum au trait oamenii de acolo si de atunci?“ se intreaba Alexandra, mototolind ambalajul in pumn si rontaind mai departe biscuitul cu gust ciudat, de poveste. (foto stânga : Alexandra şi Eugenia)

 

Alfred Zawadzki e un stomatolog din Timisoara, un banatean cu origini romane si germane. Are cabinet nou si ultradotat in centrul orasului. Tot in Reutlingen. Pe langa multa clientela, Fred are si multe tablouri reusite, pictate de el insusi. E un „roman de succes”, cum se zice, pentru care nici o specialitate culinara din Germania n-ar fi inaccesibila, ca pret.

 

Fred a descoperit insa Mix-Markt-ul din oras, unde a devenit client permanent. Pe raftul cu produse romanesti, o revelatie: costita cu fasole, la conserva. „Hranitoare, suculenta, gustul asta romanesc nu-l gasesti in nici o conserva de pe-aici” spune el, aproape salivand la amintirea gustului. Sau la gustul amintirii.

 

  • Pe raft la ruşi

 

Mix-Markt e o retea de retaileri de produse alimentare internationale, cu sediul in Herrenberg. A fost fondata in 1997 de rusi de origine germana, asa numitii „repatriati tarzii”, cum sunt si sasii sau svabii proveniti din Romania si reintorsi in Germania, dupa 1990. In sase ani, Mix-Markt ajunsese la 50 de puncte de desfacere si la o cifra de afaceri de 79 de milioane de euro.

 

Acum, reteaua e si mai larga, functionand pe principiul american de franciza. Alimente proaspete si congelate, conserve, bauturi si articole non-food, nemtesti si internationale (cu precadere din Europa de Est) gasesti pe rafturile magazinelor Mix-Markt, care sunt de dimensiuni mijlocii, ca spatiu si ca oferta.

 

„Vrem sa oferim clientilor nostri calitate superioara la preturi rezonabile si sa le facem accesibile retete deosebite” explica Hermann Völker (35 de ani), seful centralei din Herrenberg. Retailerii Mix-Markt sunt aprovizionati de angrosistul Monolith si de peste 100 de furnizori, pe baza de contract. „Ca si numele nostru, oferim un produs diversificat, pentru o clientela pestrita” mai precizeaza Völker. Popular spus, se mizeaza pe „foamea de Ost-Kost”, adica de aroma culinara din Est.

 

Daca faci un tur de rafturi, vezi pe ele foarte multe produse rusesti (unele inscriptionate si in litere chirilice), dar si poloneze, asiatice si romanesti. Raftul cu amintiri made in RO are  parizer, faina de malai, serbet, ciocolata de casa, marmelada, mustar, icre, zacusca, foi de cremes si crema de zahar ars. Eugenia si conserva de costita cu fasole. Lista ar mai putea continua.

 

  • Ce descoperă românii, „românesc peste graniţe“

 

La Heidelberg, Rodica a descoperit „vinuri fel de fel, foarte cautate de nemti, rosiile abia asteptate de sasii nostri stabiliti acolo, loboda, castraveciori murati“.  Nellyy scrie despre o prietena care a plecat in Germania si care „a gasit pantaloni cu betelia pusa de ea, caci lucrase in confectie. Costa 76 euro“.

 

 

Foto: Cumpărări româneşti

 

La inceputul anului, Simon scria pe Internet: „In Spania intr-un hipermarket, am vazut la raionul preparate din carne, costita afumata din aia care noi o folosim doar sa dea gust la fasole, sau oase garf cum se mai numesc pe la noi, ambalate in vid si era 11 euro kg. La noi cred ca e undeva pe la 8 lei kg. Am fost placut surprins ca se si vindea in draci si cumparatorii nu erau romani“.

 

Gabriela adauga: „Calatoresc destul de mult in Europa si pot spune ca m-am simtit mandra ca sunt romanca remarcand produse romanesti in magazine tip hypermarket, si anume servetele umede pentru intreaga familie marca ASIL COSMETICS Romania“. Lucian scrie si el cu majuscule: „ SUNT IN LONDRA SI PE AICI GASESTI PATEU DE PORC, SALAM, CARNATI SI MULTA MANCARE DE SANTIERIST SA-I ZIC ASA… E FOARTE SCUMPA. A! SI SEMINTE“

 

Cum s-ar zice, in termeni culinari, „specialitati“. Cum s-ar zice in termeni de export, „maruntisuri“. Un angajat din domeniul expeditii internationale mi-a spus: „Ce exportam in Vest la capitolul bunuri de larg consum? Mai nimic. In afara de vinuri si Dacia Logan“.  Aflam ca si confectiile si incaltamintea facute in Romania in regim de „lohn“, adica de prelucrare si finisare a materialului din strainatate, montaj  si livrare la export a produsului finit sufera un puternic recul.

 

  • Potenţial, piaţa, competitivitate

 

„Exporturile Romaniei sunt dominate de produse ale industriilor low-tech si medium-low-tech, si acestea insa cu o pondere totala in scadere“ spune Financiarul. „Din prima grupa fac parte industria alimentara si a bauturilor; fabricarea produselor din tutun; fabricarea produselor textile; fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor; tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei; fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale; fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie; edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor; productia de mobilier si alte activitati industriale; recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile“

 

Componentele celei de-a doua grupe sunt fabricarea substantelor si a produselor chimice, cu exceptia grupei medicamentelor; industria de masini si echipamente; industria de masini si aparate electrice; industria mijloacelor de transport rutier; industria altor mijloace de transport, cu exceptia constructiilor si reparatiilor de nave si a constructiilor si reparatiilor de aeronave si nave“, continua informatia de pe  www.financiarul.com.

 

Paleta de export e larga, in Europa unita totu-i sa gasesti piata si distribuitor. Iar pentru a le gasi, cuvantul cheie e competitivitate. La calitate si la pret. In asteptarea unei solutii, ma duc

la rusul din colt sa cumpar o punga de seminte.

 

15.05.09 

Dani Rockhoff, Germania

Copyright: text şi fotografii

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com