Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Noi, basarabenii, suntem români şi punctum!

Apel către Mai Marii României: Cetăţenia basarabenilor nu a fost niciodată retrasă

Vadim Pirogan / Boris Movilă

 Impresii si pareri personale in FORUM

 

M-am gândit mult până am pus mâna pe toc să vă scriu.  De ce? Sunt un om prea mic, ca să mă adresez aşa de sus.  Şi totusi,  m-am decis.  Problema e prea importantă şi cu fiecare an se tot complică şi poate deveni în cele din urmă nerezolvabilă, chiar fatală.

( foto: Actul Unirii de la 1918)

 

Noi,  basarabenii, suntem români şi punctum! Statul român nu ne-a retras niciodată cetăţenia - iar noi nu ne-am dezis de ea.  Deci,  suntem cetăţeni români cu întreruperi,  în timp de ocupaţie străină. Cazul nostru e analogic cu cel al Mitropoliei Basarabiei.


Ce s-a facut în acest domeniu ca să ni se restabilească cetăţenia de drept?

Statul român a adoptat două legi:  una în anii 90,  foarte liberală,  de care s-au folosit bişniţarii şi romanofobii din Basarabia,  cu mici excepţii,  ca să profite de nişte privilegii materiale.  Poftim un argument:  la una din alegerile din anii 90 din cei cca.  7000 de basarabeni cu cetăţenie română au participat cca 700,  adică 10%.


Recent,  s-a adaptat o alta,  tot aşa de nedreaptă, contra noastră, pe care o pot folosi în primul  rând cei persistenţi. Şi ea, ca şi prima,  este o extremă.  Iţi blestemi viaţa până aduni o mulţime de documente necesare,  până faci câteva călătorii la Bucureşti, până astepti alţi câţiva ani pentru aprobări. Şi exact ca mai înainte,  noi - cei cuminţi şi modeşti,  care luptăm pentru românism,  pentru fiinţa noastră în Basarabia,  (ca alta nu avem),  din nou nu putem face nimic,  nu putem sări peste aceste obstacole artificiale şi rămânem cu buzele umflate.  Care sunt urmările" Cetăţenie capătă romanofobii,  în primul rand.  Noi, majoritatea,  nu o avem!

 

Dar se întamplă ceva curios şi periculos.  Statul rus acordă permanent şi foarte uşor cetăţenie altor etnii, inclusiv românilor moldoveni.  In Transnistria o au deja foarte mulţi. Şi continuă să o obţină. Şi în Basarabia o obtin.  Vacuum nu există.  Presupunem că referendumul din Transnistria va confirma poziţia noastră.  Aceasta e o mină cu explozie întârziată.  Peste alţi 10 ani mulţi basarabeni,  neputându-şi restabili cetăţenia română,  ce li se cuvine de drept,  o vor obţine în schimb uşor pe cea rusă şi Imperiul de la răsărit va atrage şi în acest fel majoritatea populaţiei de partea lui.  Atunci el va putea recurge în caz de forţă majoră,  la soluţionarea problemelor litigioase,  la  referendumuri,  plebiscituri şi poate „câstiga“ Basarabia,  aşa cum s-a întamplat cu Bucovina şi cu Transnistria,  unde majoritatea populaţiei "se duce" spre răsărit.  Atunci nici o  Europă,  nu ne va mai salva!  Ne paşte un mare pericol,  trebuie să acţionăm cât nu e prea târziu!

 

Este nevoie de o decizie radicală a statului roman de reconfirmare a cetăţeniei basarabenilor nascuţi aici şi a urmaşilor lor,  cu o cerere la ambasadă sau la consulat,  fără nici un fel de birocratism şi formalism - iar pentru minorităţi să fie adoptate legi ca în toată lumea civilizată.  Dacă nu vom face lucrul acesta vom pierde totul,  pentru că vecinul de la răsărit e foarte agresiv şi hrăpăreţ şi va „înghiti“ totul,  ca în Transnistria şi Transcaucazia.


Va rugăm - gândiţi-vă la problema noastră care ne frământă pe noi aici,  peste Prut şi care mai poate fi soluţionată.  Procedura se va găsi cumva.  Să pomenim aici şi de proiectul de lege al Forului democrat al românilor din R. Moldova,  publicat in “Literatura şi Artă” din 30 august 2006,  la Chişinău.

 

Boris Movilă si Vadim Pirogan

Chisinau,  2006

 

Despre persoană:

Vadim Pirogan, n. 1924 este preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului Communist si a Veteranilor de Razboi ai Armatei Romane din Republica  Moldova din 1999.  A fost ales dupa decesul patriotului roman Dumitru Crihan, fiul lui Anton Crihan care a facut Unirea Basarabiei cu Romania în 1918. Vadim Pirogan s-a nascut la Bălţi din parinti ţărani. Tatăl Stefan, din satul Rădoaia a participat la primul război mondial în armata ţarului la Odessa, "conţopist" şi a luat parte la evenimentele Unirii. In 1923-34 este ales de 3 ori primar al oraşului Bălţi, fiind om cinstit şi drept. A fost în partidul lui Constantin Stere, cel mai mare om politic pe care l-a avut Basarabia.

Prin casa facuta din nuiele a lui Stefan Pirogan de la Pamanteni, Balti au trecut pameni de vaza: Constantin Stere, Pan Halipa,  Anton Crihan, Mos Ion Codreanu, Ion Pelivan, Emanuil Cateli, Costache Leanca,  fosti deputati în Parlamentul Tării, pana in 1940, azi trecuti sub valurile uitarii.

 

Stefan Pirogan, deşi simpatizant al socialismului, a fost arestat la 13 iunie 1941 si a decedat de foame, frig, boli in lagărul sovietic Ivdeli, în munţii Ural, la vârsta de 52 de ani.  La 25 iunie 1941 este arestat Vadim Pirogan ca spion român, absolvent a 5 clase a  Liceului renumit "Ion Creanga" din Balti , inscris pe lista de refugiere in Romania. A stat închis in lagărul sovietic Taiset_Bratsk, Siberia, 5 ani,  fara a fi la judecată, unde din 1300 de români basarabeni au rămas vreo 150. In 1946 se intoarce la Bălţi şi învaţă cu voia NKVD- ului în Institutul Invătătoresc, facultatea de engleză. Urmarit, suspectat de  NKVD paraseste Basarabia, stabilindu-se la Lemberg (Lvov). 

 

In 1947 fiind student la Institutul de ingineri silvici la Lvov,  dupa 3 luni este alungat din oras ca fost detinut politic. Datorita unui alt roman stabilit la Lvov, doctor in medicina, Alex Medvetchi, obtine o noua viza de resedinta, schimband pasaportul. Lucreaza 20 de ani sofer. In 1958 este reabilitat de Moscova si la 39 de ani intra in Politehnica de la Lvov, lucreaza in parcul de autobuze ca inginer principal, apoi ca director de autobaza la Fabrica de autobuze - LAZ,  timp de 17 ani. La varsta de 51 ani are un infarct si la spital pe furis isi scrie memoriile.

 

In 1984 se pensioneaza si intreprinde o calatorie cu automobilul propriu pana la Vladivostok- 14000 de km,  revazand locurile de suferinte si saracia tarii sovietice în alimente. In 1989 se muta cu traiul in Basarabia, la Chisinau si ia parter la miscarea de eliberare de sub jugul rusesc.  In 1993 isi editeaza memoriile cu ajutorul fostului coleg de liceu, un alt patimit in inchisorile Romaniei comuniste -Sergiu Grossu, traitor la Paris in care descrie tragedia romanilor basarabeni sub ocupatia sovietica. In 2002 înfiinteaza la Chisinau Muzeul "Memoriei Neamului" cu documente, marturii despre crimele sovietice din URSS, Romania si alte tari. Sergiu Grossu a fost primul om care a inteles  insemnatatea acestui muzeu si l-a ajutat financiar. Apoi s-au gasit si alti romani din SUA, Canada, care l-au sustinut. Casatorit cu Veronica, impreuna 58 de ani, are trei copii. Lupta şi azi pentru unirea cu tara, visul tuturor romanilor.

 

A scris 5 carti : "Cu gandul la tine,  Basarabia mea",  Pe drumurile pribegiei",  "Timpuri si oameni",  Destine romanesti" (scrisă  impreuna cu Boris Movila, tot coleg de liceu) si "Calvarul ". Cartile au fost editate cu ajutorul lui Sergiu Grossu, Gavrila Buju din Ontario,  Irina Vrabie dinToronto.

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate.  Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii,  in concordanta cu legea presei germane. 

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. 

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e. V.  Stuttgart.

       Editor,  conceptia paginilor,  tehnoredactarea Revistei Agero :   Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie:  Lucian Hetco (Germania) ,  George Roca (Australia),  Melania Cuc (Romania,  Canada)