Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Despre genocidul comunist din Basarabia şi Bucovina,

28 iunie 1940 – 1 ianuarie 1950

 

Declaraţie şi  apel

 al FORULUI  DEMOCRAT AL ROMÂNILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

str. Sfatul Ţării nr. 2, 2009, Chişinău

 

Impresii si pareri personale in FORUM

Către 

Parlamentul României

Parlamentul Republicii Moldova

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Chişinău, 24 octombrie 2006

 

Începând cu ziua de 28 iunie 1940, când mari teritorii de la estul României (Basarabia şi Bucovina) cu o populaţie de peste 3,2 milioane de oameni, au fost ocupate ilegal de URSS, regimul totalitar comunist din acest stat a început anihilarea (uciderea) în masă a cetăţenilor români care nu corespundeau din punct de vedere de clasă omului sovietic. Faptul că această neutralizare a început pe 28 iunie 1940 în baza unor acte oficiale şi liste alcătuite cu mult înainte de ocupaţie, demonstrează că anihilarea în masă a cetăţenilor români din Basarabia şi Bucovina a fost un act premeditat, pregătit minuţios de serviciile secrete sovietice în afara teritoriului României. Astfel s-au încălcat flagrant prevederile tratatelor şi acordurilor semnate de URSS atât în cadrul Ligii Naţiunilor, cât şi cele bilaterale cu România. Proprietarii de pământ şi cei deîntreprinderi industriale, mai mari sau mai mici prestatorii de servicii, comercianţii şi medicii, avocaţii, inginerii, agronomii, profesorii din sistemul educaţional, poliţiştii, cadrele din armata română, preoţimea şi funcţionarii de stat, cei care într-un fel sau altul au fost adepţii partidelor democratice legale din România, practic toată clasa de mijloc, dar şi mulţi cetăţeni din păturile sociale de jos, au fost lichidaţi fizic de regimul sovietic.

 

Metodele sunt ştiute şi au fost cercetate de oamenii de ştiinţă: lichidarea fizică, lagărele de concentrare, procesele politice, deportările şi foametea organizată, trimiterea la muncă forţată a tinerilor în regiunile de nord ale URSS, înrolarea forţată în detaşamentele ale Armatei Sovietice trimise la moarte sigură atât în cel de al doilea război mondial, cât şi după, distrugerea totală a sistemului medico-sanitar, schimbarea radicală a tradiţiilor economice, naţionalizarea pământului, a întreprinderilor industriale şi comerciale, a mijloacelor de producţie, a animalelor şi păsărilor de pe lângă casă, impozitarea necruţătoare (se luau ultimele resurse de hrană chiar şi de la familiile cu foarte mulţi copii) etc, etc, toate astea au dus la o reducere masivă a populaţiei în Basarabia şi Bucovina.

 

Dacă în iunie 1940 statul român lăsa în Basarabia peste 3,2 milioane de cetăţeni (fapt recunoscut şi de Sesiunea Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 care a fondat ilegal RSSM fără nici un fel de alegeri în Basarabia şi Bucovina), apoi, în conformitate cu datele statistice ale URSS de la 1 ianuarie 1952, pe acel teritoriu locuiau aproximativ 2,2 milioane de persoane. Tot acele date arată că imediat după 23 august 1944 în Basarabia şi Bucovina, în locul populaţiei anihilate, au fost aduşi peste 300.000 de cetăţeni sovietici pentru a-i înlocui pe cei anihilaţi din administraţie, poliţie, economie, sistemele educaţionale şi medico-sanitare, dar – şi mari unităţi ale Armatei Sovietice, militari împreună cu familiile lor, cu toţii având şi drepturi de vot, şi drepturi sociale pe care un fost cetăţean român nici nu le putea visa). Dacă adăugăm aici şi numărul noi-născuţilor din această perioadă (iar în aceste regiuni ale României de Est natalitatea era foarte mare) rezultă că  numărul cetăţenilor români anihilaţi de regimul sovietic în Basarabia şi Bucovina între 28 iunie 1940 şi 1 ianuarie 1950 întrece 1/3 din cel care a fost lăsat de România la 28 iunie 1940, sau peste 1,2 milioane oameni. Adică este vorba de una din cele mai mari crime din secolul XX îndreptată premeditat împotriva fiinţei umane şi a drepturilor ei. Accentuăm că aceste acţiuni criminale au vizat cetăţenii români de toate vârstele (inclusiv copii) şi de toate etniile: români, evrei, ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari, nemţi etc. Dintre aceştia, însă, numai românii au fost anihilaţi pe principii etnice (cine se declara român în RSSM era suprimat imediat fără nici un fel de proces, fapt unic în toată fosta URSS).

 

Reieşind din cele expuse mai sus, şi în baza dreptului internaţional în vigoare, prin care s-au denunţat şi alte acte de genocid, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, la care au aderat peste 140.000 de cetăţeni, cere ca înaltele Parlamente ale României, ale Republicii Moldova şi ale Consiliului Europei

 

  • a)   să declare genocid anihilarea în masă a cetăţenilor români (români, evrei, ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari, germani etc) de către regimul sovietic comunist în perioada 28 iunie 1940 – 1 ianuarie 1950;

  • b)   să condamne fostul regim totalitar comunist pentru crime împotriva umanităţii;

  • c)   să ceară Federaţiei Ruse, succesoare declarată a URSS, să plătească despăgubiri în valoare de 200 miliarde EURO (numai preţul pământului arabil expropriat, aproximativ 2,6 milioane hectare, valorează peste 50 miliarde EURO) urmaşilor celor ucişi şi represaţi, cât şi României şi Republicii Moldova, pentru daunele economice, sociale şi umanitare pricinuite de ocuparea ilegală din 28 iunie 1940, inclusiv pentru scoaterea acestor teritorii din contextul democraţiei şi economiei de piaţă vest-europene, consfinţit prin Tratatul de pace de la Paris din 28 octombrie 1920.

Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova îşi asumă responsabilitatea de a informa întreaga opinie publică internaţională despre genocidul comunist care a fost practicat de fostul regim sovietic în Basarabia şi Bucovina. Acest document va fi trimis tuturor ambasadelor străine acreditate la Chişinău.

 

În numele Consiliului Director şi al Sfatului Înţelepţilor al Forului Democrat al Românilor din Moldova:

 

Nicolae DABIJA, scriitor, Membru de Onoare al Academiei Române;

Mihai CIMPOI, academician, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova;

Constantin TĂNASE, director al publicaţiei „Timpul”;

Valeriu SAHARNEANU, preşedinte al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova;

Grigore VIERU, academician;

Dumitru MATCOVSCHI, academician;

Ion UNGUREANU, ex-ministru al Culturii;

Ion COSTAŞ, ex-ministru al Apărării;

Petru SOLTAN, academician;

Alexandru MOŞANU, Membru de Onoare al Academiei Române;;

Sergiu CHIRCĂ, Membru de Onoare al Academiei Române;

Gheorghe PALADI, preşedinte al Asociaţiei Istoricilor;

Gheorghe GHIDIRIM, academician;

Anatol CODRU, academician;

Anatol CIOBANU, academician;

Diomid GHERMAN, academician;

Aurelian SILVESTRU, doctor în pedagogie, directorul Liceului „Prometeu”;

Ion MAHU, academician;

Timotei MELNIC, preşedinte al Ligii Pedagogilor;

Boris MOVILĂ, publicist;

Ion BUGA, doctor în istorie, profesor universitar;

Andrei VARTIC, regizor;

Anatol VIDRAŞCU, director al Grupului Editorial „Litera”;

Boris DRUŢĂ, avocat;

Nina JOSU, preşedinte al Asociaţiei de Cultură Românească „Astra”;

Alecu RENIŢĂ, preşedinte al Mişcării Ecologiste din R. Moldova;

Petru MUNTEANU, avocat;

protoiereu Ioan CIUNTU, preşedinte al Comisiei Cultură a Mitropoliei Basarabiei;

Ion MELNICIUC, doctor în filologie, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova;

Ionuţ GROSU, magistru în filozofie, preşedinte al Ligii Tineretului F.D.R.M.;

Ion GĂINĂ, profesor, director al Casei-Muzeu „A. Mateevici” din Zaim (Căuşeni);

Valeriu DULGHERU, şef de Catedră, doctor în ştiinţe tehnice, preşedinte al Filialei F.D.R.M. de la Universitatea Tehnică a Moldovei;

Mihai MORĂRAŞ, scriitor, preşedinte al Filialei F.D.R.M. de la Universitatea de Stat din Moldova;

Lidia HANGANU, preşedinte al Filialei Ialoveni a F.D.R.M.;

Gheorghe MAXIAN, preşedinte al Filialei Orhei a F.D.R.M.;

Nicolae ARSEN, preşedinte al Filialei Cahul a F.D.R.M.;

Maria CIOBANU, preşedinte al Filialei Nisporeni a F.D.R.M.;

Sebastian VOINU, preşedinte al Filialei Cantemir a F.D.R.M.;

Mihai ELADI, preşedinte al Filialei Anenii Noi a F.D.R.M.;

Nicolae MÂRZA, preşedinte al Filialei Glodeni a F.D.R.M.;

Grigore TESLARU, preşedinte al Filialei Ştefan Vodă a F.D.R.M.;

Gheorghe MIGOREANU, preşedinte al Filialei Rezina a F.D.R.M.;

Victor BUZATU, preşedinte al Filialei Ciocana (mun. Chişinău) a F.D.R.M.;

Vasile GRAMA, preşedinte al Filialei Botanica (mun. Chişinău) a F.D.R.M.;

Ion BOTEZATU, secretar al Filialei Râşcani (mun. Chişinău) a F.D.R.M.;

Natalia CREŢU, secretar al Filialei Cimişlia a F.D.R.M.;

Ana NOVIC, preşedinte al Filialei Criuleni a F.D.R.M.;

Sergiu COJOCARU, preşedinte al Filialei Călăraşi a F.D.R.M.;

Ion NEGRESCU, preşedinte al Filialei Teleneşti a F.D.R.M.;

Vasile FURDUI, preşedinte al Filialei Şoldăneşti a F.D.R.M.;

Valeriu OSTAŞ, preşedinte al Filialei Căuşeni a F.D.R.M.;

Iulius POPA, preşedinte al Filialei Bălţi a F.D.R.M.;

Alexandru ŞUŢU, preşedinte al Filialei Făleşti a F.D.R.M.;

Victor DARIE, preşedinte al Filialei Drochia a F.D.R.M.;

Anatol CROITORU, preşedinte al Filialei Dubăsari a F.D.R.M.;

Ludmila PĂDUREŢ, preşedintele Aripei Tinere de la USM a F.D.R.M.;

Ion DICUSARĂ, preşedintele Aripei Tinere de la UTM a F.D.R.M.;

Eugen CEPOI, preşedintele Aripei Tinere a Filialei Botanica a F.D.R.M.;

Ion GARAM, preşedintele Aripei Tinere a Filialei Râşcani a F.D.R.M.;

Liliana GHEORGHIŢĂ, preşedintele Aripei Tinere de la Universitatea „A. Russo” din Bălţi a F.D.R.M.

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)