Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

LIMBA ROMÂNĂ A FOST SĂRBĂTORITĂ PE MERIDIANELE LUMII DE VORBITORII EI

 

Corneliu LEU

 

             

 

APEL PENTRU CONTINUITATEA SĂRBĂTORIRII LIMBII ROMÂNE

Redacţia revistei Agero salută cu entuziasm ideea unei sărbători a limbii române, care, pe lîngă prilejul de bucurie, ar răspunde strălucit unor chestiuni ale prezentului românesc: sporesc comunităţile din afara ţării şi este nevoie de un factor de adeziune cu patria şi cu semenii din străinătate; se simte o oarecare ameninţare ce vizează caracterele de corectitudine, puritate şi nobleţe ale vocabularului, ameninţare care ar putea fi puternic contrastată cu o sărbătoare de o asemenea anvergură şi cu recunoaşterea şi conştientizarea faptului că, în istorie, mulţi oameni au murit tocmai pentru ca noi să nu avem nevoie de dicţionar al vreunei limbi străine la noi acasă. Datorăm sîngele lor.

Dar şi nouă ne datorăm onestitate în faţa constatării că limba română – mai mult decît un sistem de logică simbolică – este instrumentul manifestării fiinţei noastre, la care participă poetic. De aceea, încurajăm sărbătorirea limbii române, susţinem continuitatea şi înscrierea sărbătorii în calendarul viitorului, susţinem iniţiativele revistelor Albina românească şi Carte şi Arte, a regizorului şi scriitorului Corneliu LEU, precum şi participaţiunea tuturor intelectualilor români, sprijinitori ai demersului.

 

Redacţia revistei AGERO

Septembrie 2008

.........................................................

 

Urmare apelului pe care l-a găzduit cu generozitate şi revista „Agero”, în ultimele zile ale lunii august LIMBA ROMÂNĂ A FOST SĂRBĂTORITĂ PE MERIDIANELE LUMII DE VORBITORII EI, acesta devenind primul an când alte comunităţi româneşti trăiesc evenimentul întâmpinînd sărbătoarea de la 31 august a fraţilor lor din Basarabia. Încercarea noastră de a sistematiza acum câteva informaţii şi consideraţii concluzive care să asigure continuitatea şi înscrierea în calendarul anilor viitori a unei asemenea sărbători de suflet românesc, presupune câteva capitole, după cum urmează:


1. Cronologia propunerii

Revista „Albina românească” – cea mai veche publicaţie de limbă română care, în curând va implini 180 de ani de la apariţie – a lansat în anul 2007, ca tema de dezbatere pentru a opta ediţie a Consfatuirii Naţionale a Intelectualilor de la Sate, ideea instituirii unei sărbători a limbii române, ca eveniment naţional de largă rezonanţă sărbătorind ideea de emancipare a poporului român în diacronia ei, de la conştientizarea originilor latine ale vorbirii sale la strădania şi entuziasmul construirii unui stat unitar al vorbitorilor de limbă română, până la alungarea comunismului tocmai in scopul ca adevărul şi dreptatea să triumfe prin rostirea lor în limba română. O sărbătoare-simbol care, focalizând mereu asupra ideilor care au animat fiecare dintre aceste etape, să sublinieze evoluţia aspiraţiilor de emancipare naţională încununate de un întreg an 1989, în care limba română a coagulat năzuinţele vorbitorilor ei de oriunde prin exprimări de protest împotriva totalitarismului. Exprimări care au condus la marele act de voinţă naţională din decembrie.

Consfătuirea Naţională a Intelectualilor de la Sate a luat în consideraţie propunerea, a dezbătut-o şi, hotărând ca următoarea ediţie să fie dedicată instaurarii acestei sărbători, a lansat un apel al cărui sens l-am prezentat în următorul citat: “...La fel cu însemnătatea anului 1848 pentru istoria românească a următoarelor două secole, anul 1989 a culminat cu evenimentele eliberării noastre din Decembrie, tocmai pentru că a fost pe tot parcursul său un an frământat de mişcări de emancipare românească manifestate în diverse moduri. El merită o notare specială şi, prin stabilirea conjugării mai multor aniversări, printre care cea propusă de noi sărbătorind cu toţii ZIUA LIMBII ROMÂNE, îi vom acorda întreaga însemnătate, ca un prag de conştiinţă românească ce vine a se afirma în faţa chemărilor de iluminare democratică ale secolului al douăzecişiunulea… Sărbătoare de suflet nu numai a fraţilor noştri basarabeni, Ziua Limbii Române trebuie aşadar să devină o sărbătoare în toate colţurile României şi în toate colţurile româneşti din lume. Ea face parte din istoria îndelungatei noastre lupte de emancipare şi, alături de Decembrie, ca şi de alte momente ale rezistenţei, ea va reflecta lumini de referinţă atunci când vom ajunge să înscriem fenomenul românesc al anului 1989, la fel cum îl avem înscris, de mai multe generaţii de istorici, pe cel al anului 1848...”

Apelul a fost trimis tuturor organismelor guvernamentale şi parlamentare şi a constituit demersul nostru către instituţiile centrale interesate sau răspunzătoare de domeniu dar, în febra altor preocupări şi interese ale vieţii oficiale, nu a înregistrat răspunsuri semnificative pentru a se putea vorbi de vreo atenţie din partea politicienilor pentru o asemenea propunere cu caracter cultural-naţional.În schimb, s-au primit răspunsuri şi declaraţii de adeziune entuziasmant încurajatoare din partea unui număr important de organizaţii neguvernamentale, asociaţii culturale, biblioteci judeţene şi comunale, redactii de reviste şi a multor organizaţii ale comunităţilor româneşti din străinătate. Acestora li s-au adăugat însemnate personalităţi culturale şi ale vieţii publice din ţară şi din lume, scriitori, publicişti, oameni de artă, filologi, conducători de diverse instituţii şi organizaţii dintre care menţionăm în mod deosebit Asociaţia Comunelor din România care a trimis apelul nostru tuturor primarilor comunelor din ţară şi ne-a propus mai multe întruniri judeţene pe această temă până la sfârşitul anului, revista „Agero” din Stuttgart a Asociaţiei Româno-Germane care a raspândit apelul nostru la zeci de mii de cititori de limba română din toate colţurile lumii, Institutul Internaţional Jacques Maritain si Asociaţia belgiană Centre d’Action Sud-Est legată de noi prin faptul că, în vremuri revolute a susţinut cunoscuta campanie „Villages roumaines”, popularizându-ne iniţiativa în mediul academic şi universitar european.

Această anvergură căpătată de demersul nostru ne-a făcut să alegem soluţia de a folosi internetul pentru o dezbatere într-adevar largă şi beneficiind de participarea unor personalităţi semnificative. Astfel, în jurul portalului nostru www.cartesiarte.ro s-a constituit o reţea-internet de intensă participare prin care, lansând cu o săptămână înainte ediţiile speciale pregătitoare, am reuşit ca în perioada propusă de noi: 29-31 august, să întrunim on-line personalităţi şi instituţii din ţară şi străinătate care au participat astfel la programul nostru de sărbătorire prin evocarea tuturor argumentelor şi simţămintelor ce pledează pentru a se instaura definitiv SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE.

2. Iniţiative de susţinere din partea celor cărora ne-am adresat

Subliniem de asemenea, înafara evenimentului sărbătoresc provocat de apelul nostru, faptul că, prin această primă manifestare publică desfăşurată cu mijloace electronice în spaţiul virtual, am inaugurat o mare REŢEA INTERNAŢIONALĂ CARE A INSTITUIT O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ, LIMBA ROMÂNĂ FIIND SĂRBĂTORITĂ ÎN TOATĂ ŢARA ŞI PE MERIDIANELE LUMII DE VORBITORII EI!

Această reţea a început prin a răspândi apelul nostru si a aduce mesaje de adeziune pentru instituirea sărbătoririi propuse. Ziarele „Evenimentul zilei”, „Jurnalul naţional”, „Crai nou”şi alte publicaţii judeţene, revistele „Lamura”, „Dacia literară”, „Cetatea culturală”, „Familia Română”, „Oglinda literară”, „Dor de Dor”, „Românul Australian”, „Maramureşul” - din regiunea ucraineană Transcarpatia, revistele electronice „Agero”, „Vulgo”, „Noi nu”, „Slova crestină-credinţa mea”, „Rom-Bel” din Bruxelles şi „Ora româniei” din Torino au evidenţiat sau au publicat apelul nostru si comentarii la el. O serie de organizaţii, instituţii si asociaţii printre care „AIDROM”, „AOR”, „ARTRAD”, „Asociaţia scriitorilor de limba română din Germania”, „Asociaţia scriitorilor şi jurnaliştilor din Turism”, „Asociaţia Duiliu Zamfirescu”din Focşani, „Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu din Baia Mare”, Biblioteca judeţeană Christian Tell din Târgu Jiu”, „Biblioteca Municipală B.P. Haşdeu” din Chişinău, „Consiliul Naţional al Bibliotecilor din România”,Direcţia judeţeană de Cultură, Culte, Patrimoniu - Dolj „Fundaţia culturală Alexandru Sihleanu”, „Grupul de Cercetări Interdisciplinare al Academiei Române”, „Liga scriitorilor din România şi de expresie română de pretutindeni”,organizatorii primului sompozion naţional de „Consolidare a mediului asociativ”, organizatorii simpozionului „Bisericile de lemn din judeţul Gorj”, Protopopiatul Ortodox al Belgiei şi Olandei, Societatea culturală ”Pasărea Phoenix” – Chişinău, „Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina” „Societatea românilor din Australia”, etc. şi-au transmis adeziunea la propunere sau au anunţat manifestări proprii în sprijinul şi pentru celebrarea ei.

 

Din partea unor Primării comunale şi Consilii locale am primit adrese de susţinere şi Hotărâri ale Consiliului Local care instituie pentru comuna respectiva, încă din acest an, ziua în care cetăţenii şi aşezămintele culturale din localitate sărbătoresc limba română prin manifestări cosacrate ei. Astfel, din comuna Luncaviţa - jud. Tulcea am primit următoarea comunicare:

Comuna Luncavita, judetul Tulcea sarbatoreste Limba Română!

Manifestul a fost citit in sedinta publica duminica 24 august 2008, iar pe 27 august in sedinta ordinara a Consiliului Local Luncavita, se va dezbate un proiect de hotarare privind sarbatorirea anuala a limbii române in Centrul de Cultura Rurala al Comunei Luncavita.

Stefan Ilie
Primarul Comunei Luncavita
Judetul Tulcea


Comunicări asemănătoare, stabilind manifestările locale la diverse date am primit din partea domnului Mircea Velica, Primarul comunei Izbiceni, judeţul Olt, a doamnei Mariana Gâju, Primarul comunei Cumpăna, jud. Constanţa, domnul Cornel Nanu, Primarul comunei Cornu, jud. Prahova, doamna Veronica Ioniţă, Primarul comunei Gorgota, jud. Prahova, domnul Ilie Potocea, Primarul comunei Tomşani, jud. Prahova, domnul Gheorghe Nuţu, primarul comunei Grăniceri, jud. Suceava, din partea primăriilor şi a consiliilor locale ale comunelor Panaci-Suceava, Niculeşti, Şotânga, Doiceşti şi Aninoasa din jud. Dâmboviţa ; Săcălăşelu, Botiza, Fărcaşa din Maramureş ; Vlădeni şi Făcăeni -Ialomiţa, Ştefan cel Mare – Călăraşi, Viişoara – Cluj, Slobozia Bradului – Vrancea, Taşca – Neamţ, Scânteieşti – Galaţi, dar în şi mai multe comune despre care vom relata în ediţiile viitoare, sărbătoarea a fost de-a dreptul celebrată prin manifestări organizate de aşezămintele culturale locale, ca şi prin unele ad-hoc, în cadrul altor întruniri, adunări cetăţeneşti ori parohiale sau hramuri ale bisericilor.

Încheiem acest capitol al relatării noastre cu documentul care ne-a parvenit din partea primăriei comunei Vulcana-Băi, judeţul Dâmboviţa
din 28 august 2008 privind însușirea propunerii efectuată de către Fundaţia „Episcopul Grigorie LEU” – MIȘCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC pentru proclamarea zilei de 29 august ca Ziua limbii române.

În temeiul art. 45 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, luând act de propunerea Consfătuirii Naţionale a Intelectualilor de la Sate: „La fel cu însemnătatea anului 1848 pentru istoria românească a următoarelor două secole, anul 1989 a culminat cu evenimentele eliberării noastre din Decembrie, tocmai pentru că a fost pe tot parcursul său un an frământat de mișcări de emancipare românească manifestate în diverse moduri. El merită o notare specială și, prin stabilirea conjugării mai multor aniversări, printre care cea propusă de noi sărbătorind cu toţii ZIUA LIMBII ROMÂNE, îi vom acorda întreaga însemnătate, ca un prag de conștiință românească ce vine a se afirma în fața chemărilor de iluminare democratică ale secolului al douăzecișiunulea…”, apreciind imperativ necesară adoptarea unei legi privind proclamarea zilei de 29 august ca Ziua limbii române care să complinească celelalte legi prin care s-au proclamat unele zile care marchează simbolurile naționale, respectiv:

a) 1 Decembrie - Ziua naţională a României, potrivit art. 12 alin. (2) din Constituția României, republicată;
b) 26 iunie - Ziua drapelului naţional, proclamată prin Legea nr. 96/1998;
c) 29 iulie - Ziua imnului naţional al României - Deşteaptă-te, române, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848, proclamată prin Legea nr. 99/1998;
d) 8 decembrie - Ziua Constituţiei României, proclamată prin Legea nr. 120/1995;
e) Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, Ziua Înălţării Domnului Isus Hristos, potrivit tradiţiei româneşti, proclamată prin Legea nr. 379/2003,

luând act de:

a) referatul de aprobare prezentat de către primarul comunei, în calitatea sa de iniţiator, înregistrat in 28 august 2008;
b) raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei, din 28 august 2008;
c) precum şi de raportul Comisiei de specialitate a Consiliului Local,

având în vedere prevederile art. 5 alin. (2), art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. e) şi alin. (7) lit. a) și c) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VULCANA-BĂI adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se însușește propunerea efectuată de către Fundaţia „Episcopul Grigorie LEU – MIȘCARE PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC” pentru proclamarea prin lege a zilei de 29 august ca Ziua limbii române, precum și se aprobă cooperarea cu această fundație în vederea realizării în comun a unor acțiuni privind promovarea acestui deziderat.
(2) Se propune ca marcarea Zilei limbii române să fie efectuată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei limbii române, în perioada 29 - 31 august.
Art. 2. - (1) Prezenta hotărâre se comunică, în mod obligatoriu, prin intermediul secretarului comunei, în termenul prevăzut de lege, primarului comunei Vulcana-Băi şi prefectului judeţului Dâmboviţa şi se aduce la cunoştinţă publică prin depunere la Monitorul Oficial al Comunei Vulcana-Băi care se păstrează la Biblioteca Publică Comunală „Grigore ALEXANDRESCU” Vulcana-Băi, precum şi prin publicarea pe pagina de internet la adresa www.vulcanabai.ro.”.
(2) De asemenea, prezenta hotărâre se înaintează, prin grija primarului comunei, Fundaţiei „Episcopul Grigorie LEU – MIȘCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC”, cu sediul în municipiul Bucureşti, bulevardul Dacia, nr. 126, sectorul 2.

PREŞEDINTELE DE ŞEDINŢĂ,
Nadia-Alina DUMITRESCU

3. “Limba noastră cea română”


Participanţii la dezbaterea noastră au luat cunoştinţă din două articole publicate de cotidianele “România liberă” şi “Ziua”despre problemele aproape opresive cu care se confruntă limba română în Basarabia şi despre programul propus de perseverenţii organizatori de la Chişinău pentru sărbătoreasca lor zi de 31 august pe care, poate mai greu - mai puţin oficial şi mai mult popular, mai lipsită de auspicii guvernamentale dar zdravăn susţinută de autorităţi locale - mai greu, deci, dar niciodată abandonând-o, şi-o celebrează locuitorii Basarabiei. Fără a reuşi să depăşim gustul amar al întâmplărilor prin care treceau tocmai cei care, prin tradiţia lor, au inspirat propunerea noastră, ne-am informat participanţii la această largă sărbătorire virtuală despre modul cum a fost întîmpinată şi cum s-a desfăşurat la Chisinău, cu temeinică susţinere civică din partea cetăţenilor şi a Primăriei Municipiului, tradiţional devenita manifestare „Limba noastră cea română”.

Am preluat materiale si articole din „Portalul de românism Basarabia” din „Almanahul tuturor românilor pe anul 2008 – Apa vie”, din articole scrise şi mesaje trimise de Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Vlad Pohilă. De altfel, cei care au citit propunerea noastră, îşi amintesc de faptul că aşa am şi început-o : « TOŢI ROMÂNII SUNT CHEMAŢI A SĂRBĂTORI LAOLALTĂ CU FRAŢII LOR DIN BASARABIA ZIUA LIMBII ROMÂNE FĂCÂND DIN ACEASTA O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ »! Am pornit, cum se vede, de la faptul că, de vreme ce există la unii dintre noi tradiţia sărbătoririi celui mai important element de coeziune naţională, care este limba, să o extindem la o sărbătoare în care toţi românii să-şi amintească de uriaşele eforturi ale marilor noştri înaintaşi. Să-şi amintească, de asemenea, de eforturile din diferite provincii româneşti pentru recunoaşterea şi desăvârşirea acestei limbi. Ziua festivă propusă capătă astfel şi aspectul de aniversare a tuturor momentelor în care limba română s-a afirmat afirmându-ne pe noi ca naţiune europeană. Aşadar, pe trunchiul sărbătorii devenite tradiţionale într-o ţară locuită de români, noi să construim o aniversare măreaţă, de simţire a tuturor românilor, extinzând această tradiţie în primul rând în România şi, în egală măsură, în toate comunităţile româneşti din lumea noastră contemporană. Din acest motiv am menţionat întreaga perioadă : 29 – 31 august, pentru ca, începând evocarea tuturor evenimentelor istorice legate de limba noastră printr-o sărbătoare naţională, ele să continue după posibilităţile fiecărei localităţi sau comunităţi, cu acţiuni locale aşa cum au şi început să se înfiripe.

4.Exemplul mariilor cărturari care au înnobilat viaţa politică a românilor.

Sarbatorit prin iniţiativele proprii ale localităţilor şi instituţiilor culturale, sau într-o retea internet care a pus în relaţie români din ţară şi de pretutindeni, evenimentul a fost susţinut prin editia speciala electronică a newsletterului nostru, care a dezvoltat caracterul de simpozion on-line al dezbaterii începute, publicând argumente extrase din opera unor iluştri clasici, aşa cum arătam în numărul al şaselea:

„...AU FOST PREZENTAŢI ASACHI, HELIADE, KOGĂLNICEANU, HAŞDEU, XENOPOL,IAR ACESTE EXTRASE DIN OPERA LUI
OVID DENSUŞIANU LE ADUCEM AMINTE CITITORULUI ACUM CÂND ÎNCEPEM ÎN COMUNITĂŢILE TUTUROR VORBITORILOR 
DE LIMBĂ ROMÂNĂ A PRĂZNUI BINEMERITATA EI SĂRBĂTOARE ...

Extrasele din Densusianu au fost alese si traduse de noi direct din textul francez, dorind sa fie ca o explicatie finala la argumentarile luate din ceilalţi. Prin acestea, de fapt s-au deschis comunicarile unui permanent seminar de specialitate on-line, în care încercăm să comunicam, vii şi trecuţi, cât mai mulţi intelectuali cu simţire românească. Dintr-un asemenea motiv, am pus accentul pe acel SECOL AL NOUĂSPREZECELEA ÎN CARE POLITICA NAŢIONALĂ S-A DUS PRIN POLITICA UNITĂŢII LIMBII NOASTRE. Sa dus de catre mari personalităţi politice ale neamului care au fost în acelaşi timp foarte mari cărturari cu operă definitorie în slujirea acestei limbi. Am urmarit, prin aceasta, să demonstrăm că SLUJIREA LIMBII NU ESTE DOAR O ÎNDATORIRE CĂRTURĂREASCĂ, CI ÎL DEFINEŞTE ŞI PE ADEVĂRATUL OM POLITIC. Pentru că, printr-o asemenea slujire el, omul politic poate veni să rezolve multe probleme ale neamului său şi, mai ales, acel IDEAL AL UNITĂŢII DE SIMŢIRE CE CONDUCE DIRECT SPRE PROGRESUL PRIN AFIRMARE NAŢIONALĂ, care este, în fond, cea mai bine dovedită cale a progresului omenirii.

5. Ce s-a înţeles în ţară şi cum s-a concretizat această iniţiativă

Ecourile contemporane produse de evocarea operelor clasice aduse în sprijinul propunerii noastre au început să se amplifice după apariţia acestora. Iată relatarea evenimentului petrecut într-un alt judeţ al ţării- Olt :
 

CENTRUL CULTURAL „TUDOR GHEORGHE”I Z B I C E N I
TOŢI ROMÂNII SUNT CHEMAŢI A SĂRBĂTORI  LAOLALTĂ CU FRAŢII LOR DIN BASARABIA „ZIUA LIMBII ROMÂNE” FĂCÂND DIN ACEASTA O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ

SIMPOZIONUL CU TEMA: „SĂRBĂTORIREA LIMBII ROMÂNE”

DUMINICĂ 31 AUGUST 2008 ORA 17.00

INVITAT SPECIAL : MAESTRUL TUDOR GHEORGHE


Simpozionul, iniţiat de dl. Mircea Velica, primarul comunei, a fost deschis de către directorul Centrului Cultural, dl. Silvius Mihalcea cu mesajul „Să vă fie ziua bună vorbitori de limbă română”, după care s-a dat citire mesajului primit din partea preşedintelui Asociaţiei Comunelor din România, domnul Emil Drăghici.

Primul invitat, cel care a deschis de fapt simpozionul a fost d-l prof. dr. Paul Matiu, directorul bibliotecii judeţene „Ion Minulescu”, făcând o prezentare amplă despre evenimentele din Republica Moldova, evenimente petrecute în anul 1989 şi după aceea.

A urmat un cadru didactic ce a reprezentat clasele I-IV , d-l învăţător Stanciu Ciprian, care a avut discursul axat pe influenţele nefaste ale societăţii zilelor noastre asupra limbii române.

Cel de-al treilea invitat a reprezentat învăţământul gimnazial, d-l profesor Zarcu Tudor care s-a referit la influenţele negative asupra limbii vorbite pe care o au cei din media, atât cea scrisă cât şi cea vorbită, prin folosirea neadecvată de termeni şi cuvinte, fapt extrem de dăunător pentru elevii al căror vocabular se află în perioada de acumulare.

Următorul invitat a fost d-l profesor Purcea Gheorghe, care s-a referit în cuvântul domniei sale la o latură mai puţin mediatizată şi anume latura filosofică a literaturii române.

Au mai dorit să transmită mesajul domniilor lor:
- preşedintele Consiliului Judeţean Olt, d-l Stănescu Paul
- senatorul de Olt d-l Bobeş Marin
- deputatul de Olt d-l Iordache Florin
 

După discuţii a urmat un moment artistic prezentat de membrii Centrului cultural, moment ce a constat în: recitare poezii, cântece populare şi jocuri locale

 

A urmat maestrul Tudor Gheorghe care a „plimbat” asistenţa de la începuturile limbii române scrise până în prezent exemplificând de fiecare dată prin cântec diferitele perioade ale evoluţiei limbii române, cuvintele fiind de prisos în a descrie atmosfera, electrizantă dealtfel, din sala centrului cultural.

Totul s-a încheiat cu aplauze prelungite, auditoriul părăsind sala Centrului Cultural „Tudor Gheorghe” mai buni şi mai frumoşi decât erau la venire, părerea tuturora fiind că au participat la un eveniment înălţător, dătător de speranţe pentru o existenţă „onorabilă” a limbii române…

După închiderea simpozionului publicul s-a deplasat în piaţa centrală a localităţii unde s-a desfăşurat „Festivalul berii”, eveniment organizat de Consiliul local Izbiceni colaborator fiind concernul „URSUS”, la care au participat ansamblurile folclorice din localităţile: Izbiceni, Cezieni, Oporelu, Vişina având ca invitat special Ansamblul profesionist „Plaiurile Oltului” din Slatina.

Şi, pentru că vorbim despre ecourile acestei iniţiative, ele ne demonstrează că, de la hotărâri ale unor Consilii Locale de a se institui Sărbătoarea Limbii Române, cum ne-au parvenit din judeţul Tulcea şi din Grănicerii de Suceava, de la alte patruzeci de comune româneşti care au preluat formula legislativă prin care şi-a argumentat Hotărârea Consiliul local al comunei Vulcana-Băi, jud. Dâmboviţa, s-a ajuns chiar la o manifestare complexă, de comunicări, referate, manifestări artistice, evocări lirice prin glasul marelui artist al limbii române care este TUDOR GHEORGHE şi chiar petrecerea populară organizată pentru toţi locuitorii din vecinătăţi de către primarul Izbicenilor de Olt, MIRCEA VELICA. O asemenea manifestare prefaţează şi dă exemplu pentru sute şi sute de manifestări complexe care, desigur, se vor multiplica şi vor avea loc la anul în sute şi sute de localităţi româneşti, stimulând atât programe artistice cât şi sesiuni de referate ale intelectualităţii locale, concursuri şcolare, petreceri populare, SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE devenind prilej pentru diverse forme de manifestare a simţirii româneşti, a dragostei pentru tezaurul limbii, a mândriei pentru cultura afirmată prin strămoşeasca limbă. În acest sens şi din acest motiv, propunerea noastră nu cuprinde o zi, ci o perioadă de trei zile, fiecare în localitatea sau în comunitatea sa chibzuind după cum socoteşte mai bine elementele de comunicare educaţională, de adaos la cercetarea ştiinţifică, dar şi la informarea vorbitorilor de limba română în legătură cu valorile ei, cu virtuţile celor care o pun în valoare şi cu bucuriile pe care ea ne-o transmite de la învăţătură şi până la petrecerea populară.

6. Sărbătoarea naţională instituită printr-o reţea internaţională

Am menţionat unul din multele exemple de continuare a demersului nostru prin contribuţii de suflet şi de exprimare a sentimentelor, prin studii şi argumentări aprofundate, prin inţiative personale sau ale comunităţilor locale. Ele s-au produs, spontan şi cu pornire entuziastă, chiar în acest an de început. Subliniem acest lucru pentru că este vorba de luna lui august 2008 în care noi abia am pus în dezbatere propunerea, făcând apel pentru căutarea de susţinere, de sprijin şi de sugestii privind atât data cât şi diferitele forme de manifestare ce vor consemna marele eveniment. Marele eveniment naţional anual, pe care sperăm să-l înscriem în calendarul tuturor celor legaţi sufleteşte prin graiul nostru comun: SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE. Întru susţinerea oficializării lui reproducem din ecourile care ne-au parvenit:
 


Va felicit si admir pt actiunea ce o sustineti, in consonanta si cu preocuparile mele, propunând acest MOTO DIN DIMITRIE GUSTI: ”Fiecare neam are o linie a lui de propasire si stralucire, care face cu putinta un maximum de manifestare pentru fiecare generatie, o continuare a sfortarilor si o imbogatire a culturii nationale neincetat de-a-lungul veacurilor. Cei care nesocotesc aceasta linie se indeparteaza de istorie si isi imping propria lor natie spre decadere." -
Dan Ghelase
presedinte ARTRAD (As.Non-profit pt promovarea artei si culturii traditionale din Romania)


Va urez sanatate si putere de munca salutând ideea de a institui o zi a LIMBII ROMANE!

29 august cred ca vine bine, dupa taierea capului Sf.Ioan Botezatorul!

Prof.C.Berbente


Cu solidaritate si admiratie subscriu la initiativa de la 29 august.
Vivat, floreat, crescat LIMBA NOASTRA ROMANEASCA!
Nicolae Rotaru, scriitor


Conducerea Ligii Scriitorilor din România,de expresie română de pretutindeni,este de acord cu iniţiativa de a marca Sărbătoarea Naţională a Limbii Române.De acum înainte prin toate mijloacele noastre vom sărbătorii această zi în 29 august. La toate manifestările culturale pe care le organizează, Liga Scriitorilor va amintii despre această iniţiativă.Vom organiza chiar o seară de poezie închinată Limbii Române.În revista noastră AGORA LITERARĂ vom publica acest manifest.

Cu sentimente alese, Al.Florin Ţene,

preşedintele executiv al LIGII SCRIITORILOR.


Salut din nou initiativa Dumneavoastra.
Multumesc pentru aceste numere de revista, cu texte esentiale din secolul XIX romanesc.Pe mine ma entuziasmeaza mereu, chiar imi da forta, si inspiratie, lectura lor. Văd că sunt în ele învăţături extrem de importante şi pentru ziua de azi.
Multa sanatate si succes in continuare.
Cu sinceritate,
Dr. Titus Filipas - Craiova


Buna ziua!
Am primit cu drag materialele pe care mi le-ati trimis si le-am citit cu mare placere. Felicitari pentru tot ce faceti pentru frumoasa noastra
limba.Muta sanatate!
prof Draghici Manea


Sunt desigur de acord ca fiecare zi sa fie a limbii romane, caci si  seara, cand ma culc, si dimineata cand ma scol aici, tot investmantat in  limba romana ma gasesc bine si cald, de aceea sunt de acord. Si cu atat mai  mult sunt de acord ca ziua de 29 august sa fie cea dintai intre zilele de  coperta a acestei credinte in cel mai durabil tezaur al nostru. Sa va dea  Dumnezeu putere si sanatate pentru a izbandi in acest proiect frumos de  solidarizare prin modul de vorbire si ortografie a romanilor.

Conf.univ.dr.Constantin Malinas.


Îngăduiţi-mi să vă mulţumesc pentru informatţiile, foarte preţioase, pe care publicaţia dumneavoastră mi le aduce. Este o iniţiativă generoasă, care, sunt sigur, are, şi va avea, ecou, în rândul scriitorilor, al intelectualilor, al tuturor celor preocupaţi de cultivarea şi cinstirea limbii şi a literaturii.
Al dumneavoastră,
devotat,
Eugen Dorcescu
(scriitor – Timişoara)


Din partea Societatii Romanilor din Australia si a publicatiei Romanul Australian, va rugam sa primiti felicitarile noastre pentru initiativa luata, de sarbatorire a Zilei Limbii Romane.
Va rugam sa transmiteti fratilor nostrii, romanilor de peste Prut, calde urari de bine si asigurarea ca suntem in permanenta cu gandul la ei.In viitoarea adunarea a membrilor Societatii Romanilor din Australia le vom prezenta materiale primite cu ocazia pregatirii si desfasurarii Consfatuirii Naţionale a Intelectualilor de la Sate.
Dorim, alaturi de toti romanii, ca Ziua Limbii Române să devină o sărbătoare în toate colţurile României şi în toate colţurile româneşti din lume. Cu calde urari de bine,
Emil Cica
Vicepresedinte al Societatii Romanilor din Australia


Buna ziua şi întregul nostru asentiment pentru iniţiativa Sărbătorii Naţionale a Limbii Române.Vreau sa va intreb daca pot transmite proiectul si documentele pe care le publicaţi pe situl "rom bel" spre a fi informată toată diaspora romana din Belgia?

Cezar Toader

Bruxelles


Multumesc frumos pentru valoroasele informari.şi studii despre ZIUA LIMBII ROMANE. Le-am dat si eu mai departe celor cu care comunic în Australia şi în restul lumii. Din ţară, Profesorul Dumitru Draica, de la Facultatea de Filologie din Oradea, mi-a spus ca este foarte interesat in tot ceea ce faceti in legatura cu promovarea limbii si literaturii romane.
Cat despre sarbatoarea limbii romane, va felicit, este de bun augur. Totusi (parerea mea!) ar fi fost mai bine sa fie tinuta intr-o perioada cand nu sunt concedii, pentru ca lumea sa participe la manifestari (sper ca vor lua amploare pe parcurs!). Poate 15 septembrie, sau 15 mai ar fi mai potrivit. (zic! iertare, nu vreau sa va contrazic!)
George Roca
(scriitor – Australia)


Ataşându-ne iniţiativei dumneavoastră, vom sarbatori cu membrii Asociatiei Duiliu Zamfirescu la Zilele Sihleanu,in cadru festiv,unde vor veni si cativa tineri Basarabeni,Sarbatoarea Limbii Romane.Vom incepe din ziua de 28 in cadrul intrunirii noastre unde suntem peste 3o de membri si vom continua la Sihlea
Cu tot dragul
Gheorghe Neagu
(Scriitor, Directorul revistei “Oglinda literară”-Focşani)


Dorind să dau iniţiativei dumneavoastra şi o motivaţie personală, vă fac o destăinuire:Îmi aduc bine aminte de primele mele intilniri la Stockholm, in anii 1969-1970, cu Dl. Paul Lahovary cu printul Cantacuzino, cu D-na Magda Ljungberg (nascuta Manu) si alti citiva vechi ”instrainati” romani, cit de surprins am fost ascultindu-i vorbind o limba romana curata, melodioasa, bogata si deosebit de frumoasa. Probabil ca farmecul dialogului cu acesti oameni de mare calitate, m-a ajutat sa-mi formez o matrixa neuronala bazata pe limba romana, atit de profund implantata in cugetul si spiritul meu, incit nici un efort fizic sau mintal, nu ar fi in stare sa o altereze. In compania acestor oameni, mi-am dat seama ca sunt roman si ca singura limba care ma intregeste ca om, este limba romana. Si pentru mine, nu are nici o importanta felul in care limba romana este ”catalogizata” de experti; bogata, saraca, desprinsa, influentata, amestecata, nelimba-necurata. Nu, nu are nici un fel de importanta pentru mine, deoarece de 40 de ani incoace, de cind sunt ”rupt de ea”, limba romana continua sa-si desfaca Evantaiul Imensitatii in fata ochilor mei.
Sper din tot sufletul ca sunt destul de multi oameni care gindesc si simt ca mine. Care se impotrivesc tendintelor de transformare a frumoasei limbi romane in jargon anglo-tiganesc. Nu pentru ca as considera tiganii sau englezii,inferiori romanilor sau altor natii, ci pentru ca ei au limba lor si noi avem limba noastra si ar fi pacat ca limba lor sa dispara intr-un ghiveci romano-anglo-tiganesc, sau limba noastra sa devina altceva decit ceeace a fost si inca este.
Termin acest scurt text cu o amintire. Eram in vizita in Germania la un prieten din copilarie si fost coleg de liceu din Romania, Edwin Shoener, neamt get-beget din Banat. Edwin mi-a spus ca nemtii nu se pot bucura ca noi romanii atunci cind se spune un banc sau cind se cinta un cintec. Pentru ca nemtii nu au la dispozitie subtilitatea si frumusetea limbii romane, pe care el, neamtul Edwin Shoener, o admira si iubea mai mult decit multi romani pe care i-am intilnit de-a lungul anilor.
Cu drag,
Dimitrie Grama
(scriitor - Danemarca)


Va felicit pentru initiativa dvs. generoasa privind limba romana si incerc sa va ofer o contributie personala in masura in care am tiparit in acest an lucrarea "Filosofia lui BA " la editura Amaltea din Bucuresti. Propunerea mea este un text elaborat recent : "Cariera si angajamentele lui BA"
Conf.Dr.G.G.Constandache
Univ.Politehnica Bucuresti
Catedra de Filosofie


Ideea organizarii unei zile dedicate Sarbatorii Nationale a Limbii Romane are mai multe semnificatii.Sunt convinsa,ca romanii de pretutindeni vor vibra emotional la o asemenea sarbatoare si vor sti sa raspunda la o astfel de chemare.Va felicit pentru initiativa si pentru efortul intreprins pentru a aduna documente valoroase,singure si sigure dovezi ale straduintei stramosilor intelectuali,personalitati ale culturii romanesti.Sunt alaturi de aceia,care contribuie la consolidarea acestui edificiu.
Un gand bun,
Elisabeta Iosif
(scriitor,vicepresedinte al Asociatiei Scriitorilor si Jurnalistilor de Turism din Romania)


Mult stimate Domnule Corneliu Leu,
Laudabila si plina de onoare intiativa Dvs. Cu totul de acord cu o ZI A LIMBII ROMANE - indiferent cand. Poate ziua de nastere a lui Eminescu ar fi mai propice - ca dubla bucurie: e cunoscuta, deja, plus aportul sau fundamental la nasterea identitatii noastre nationale, culturale si de limba.
Ma bucur sa ramanem in contact.
Cu aleasa consideratie,
Eugen Cojocaru
Vicepresedine al Asoc. Scriitorilor Romani din Germania


Va raspundem cu placere la mesajul privind Sarbatorirea Limbii Romane. Demersul nostru va incepe in prima saptamana a lunii septembrie in cadrul Bibliotecii Comunale Cornu.
Cu respect,
dir. Caminul Cultural Cornu,
Dobrescu Gabriela
si,bibliotecar, Circiu Gratiela


Vă aduc la cunostinţă că am lansat pe aria instituţiilor culturale din zonă un apel - strangere de semnaturi pentru susţinerea inscrierii in calendarul oficial al sarbatorilor naţionale a ZILEI LIMBII ROMANE.Va scriu de la un important simpozion naţional privind tradiţia bisericilor de lemn din România unde am dat citire apelului dumneavoastră privind ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMANE. Ce ar fi ca Ziua Nationala a Limbii Romane sa fie acompaniata, desfasurata la aceeasi data cu Ziua Bisericilor de lemn din Romania ??? In fapt, LIMBA ROMANA s-a dovedit, de-a lungul mileniilor,cea mai durabila, de neinvins biserica de lemn, Catedrala a lamurei neamului nostru, romanesc
Dan Lupescu
(scriitor, directorul Direcţiei Judeţene Cultură, Culte, Patrimoniu Dolj)


Ma numesc Ioana Dragota si sunt bibliotecar la serviciul Colectii speciale al Bibliotecii Judetene "Petre Dulfu" din Baia Mare
Am citit cu entuziasm chemarea dumneavoastra la sarbatorirea Limbii Romane si va rugam sa ne dati permisiunea sa o reproducem in revista "Familia romana", asa cum a aparut ea in revistele AGERO si NOI, NU! In ceea ce ne priveste, la Baia Mare, vom marca evenimentul de la 31 August, cu siguranta.
Ma bucura ideea dumneavoastra de a acorda atentia cuvenita romanilor de pretutindeni si, in special, limbii romane. Sigur, atata timp cat exisa o zi a imnului national, o zi a drapelului national, se impune si macarea zilei limbii romane. Nu ar fi rau daca ea ar coincide cu cea a romanilor din Basarabia. In anul 2000 am fost prezent si eu la manifestarile organizate la Chisinau de ziua limbii romane insa am constata cu tristete ca oamenii pe strada numai limba romana nu o vorbeau.... Si presa in limba romana apoape ca lipsea.... Cu toate acestea, cred ca romanii din tara si din afara hotarelor nationale ar trebui sa sarbatoreasca ziua limbii romane.Puteti conta pe subsemnatul.
Cu aleasa consideratie,
Virgil Coman - Meglenoromânul - de la Medgidia


E o initiativa nu doar salutara, ci si necesara, intru apararea si promovarea identitatii romanesti. Am vorbit despre aceasta initiativa si in cadrul unor emisiuni ce le-am avut la radio Vocea Basarabiei si la DTV Chisinau.
Mult succes si sanatate!
Valeriu MATEI
REZOLUŢIAnr. 1
adoptată în cadrul

PRIMULUI SIMPOZION NAŢIONAL DE CONSOLIDARE MEDIU ASOCIATIV.
Participantii la Primul Simpozion National de Consolidare Mediu Asociativ din perioada 24-31 august 2008, prin reprezantantii lor, reprezantanti ai asociatiilor fundatiilor si federatiilor, din ţară precum şi susţinerea telefonică a mai multor reprezentanţi de asociaţii şi fundaţii din străinătate şi având la bază cele 269 de fişe de evaluare cu cele 18 întrebări la care aceştia au răspuns se constată că se consideră adoptată în unanimitate Rezoluţia nr.1 privind constituirea Senatului Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor din România şi al altor Români constituiţi în asociaţii şi fundaţii, precum şi instituirea următoarelor :

- stabilirea zilei de 29 august ca ziua mediului Academic în România;
- stabilirea prin consens după propunerile avansate ca ziua de 29 august să fie decretată ca zi naţională a Limbii Române „de către toţi vorbitorii ei în toate colţurile lumii”
(Semnează în continuare cei reprezentanţi în cadrul Senatului de ja constituit prin vot unanim ca organ consultativ urmând ca prin documentele cerute de Legea nr. 246/2005 privind asociaţiile şi fundaţiile să se obţină autorizarea funcţionării acestuia).

Distinse Maestre CORNELIU LEU,
Va rugam respectuos sa adaugati, in lista ONG-urilor care sustin legiferarea/instituirea ZILEI LIMBII ROMANE, urmatoarele


- Asociatia Culturala ProEuropa LAMURA din Craiova,
- Fundatia Scrisul Romanesc Craiova,
- Asociatia Culturala Decebal din Drobeta Turnu Severin,
- Revista CALIGRAF - Drobeta Tr. Severin,
- Revista TIMPUL - Tg. Jiu.
(Semnează toti conducătorii acestor instituţii)

Stimate domnule presedinte,
Vă anunţăm că, pe lângă comuna Grăniceri, a cărei adeziune v-am făcut-o cunoscută prin scrisoarea primarului ei, Consiliile Locale ale urmatoarelor comune au adoptat si ele hotărâri asemănătoare privind Sărbătoarea Limbii Române:

- Dorna Cândreni, - Putna,- Frătăuţii Noi,- Marginea,- Panaci.
 

Din partea altor comune avem semnale asemănătoare si vă vom ţine la curent.
Prof. Gheorghe Dolinski,
Preşedintele filialei Suceava a M.P.S.R.


7. Asemenea mesaje curg în continuare.
Este vorba, deci, atât de nevoia spirituală cât şi de o dorinţă intensă provenită din raţiunea existenţei noastre, de a înscrie în calendarul tuturor celor pe care graiul nostru îi leagă SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE. Precizăm ca noi nu am gândit niciodată sa ne suprapunem sărbătorii din Basarabia, ci s-o amplificăm la nivelul tuturor comunităţilor româneşti si, mai ales, a ţarii. Nu am intenţionat în nici un fel ca evenimentul naţional propus de noi să se confunde cu sarbatoarea lor internă care, chiar daca nu e prea respectată de guvernul republicii vecine, este oficializată, deci se petrece in altă ţară, cu toate drepturile ei suverane şi toate reacţiile la care au dreptul, prin Constituţia proprie, cetăţenii ei. Dorinţa noastră este doar să preluăm ecoul care, categoric, dintr-acolo vine către întregul spaţiu al vorbirii limbii româneşti. Şi să ajungem a fi implicaţi într-o largă manifestare de tradiţie naţională alături de toată suflarea românească de pretutindeni.

SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE trebuie să devină o chemare de suflet românesc, mai presus de calendarele regionalizate ale diferitelor categorii cetăţeneşti de români. Din acest motiv nu am stabilit nimic definitiv în privinţa datei calendaristice, iar multe alte detalii in legatură cu care au venit propuneri diverse, le vom discuta de asemenea. Noi am propus o perioadă aniversară la sfârşitul lunii august în care FIECARE LOCALITATE ŞI FIECARE COMUNITATE ROMÂNEASCĂ SĂ ADUNE FORŢELE INTELECTUALE DE CARE DISPUNE SPRE A-ŞI SĂRBĂTORI LIMBA. Prin ce fel de manifestări ? Spontan, ca în acest an, sau elaborat, după ce lucrurile se vor oficializa – răspunsul va veni tot din inimile noastre, ale fiecăruia, într-un larg consens de trăire democratică a tradiţiilor. Nimic nu trebuie sa fie batut in cuie birocratico-statale si, cu atat mai putin, conştiinţele celor cărora ne adresăm ca persoane de simţire românească, şi nu ca cetăţeni ai unor administraţii trecatoare.

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)