Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

SALVAŢI INSTITUTUL ROMĀN ŞI BIBLIOTECA ROMĀNĂ

DE LA FREIBURG !

Tamara MUGIOIU, Ioan MUGIOIU

Compoziţia grafică de Roca

 

 

Un reper de cultură romānă, de mare valoare, aflat īn sud–vestul Germaniei, la cca. 30 de km de graniţa franceză şi la cca. 60 km de graniţa elveţiană. Aproape 60 de ani de existenţă, mulţumită unor patrioţi romāni. Puţini romāni ştiu de existenţa acestei instituţii, chiar dacă sistemele de informaţie īn masă romāneşti (radio, presă şi TV) aduc veşti din lumea vestică, Uniunea Europeană şi Pactul Atlantic de Nord, dar nu din domeniul vieţii care ar trebui să le fie drag romānilor. Scopul acestui articol este de a aduce la cunoştinţa celor responsabili de cultura romānă din Romānia despre această bibliotecă.

 

Biblioteca funcţionează la ora actuală numai datorită muncii voluntare a unor romāni patrioţi, şi anume: directorul Iancu Ioan Bidian (73 de ani) şi doamna Rodica Moşinski (85 de ani), bibliotecară. De ani şi ani, fără vreun salariu sau bonificaţie, aceşti oameni īţi īnchină timpul liber culturii romāne. Discutānd cu domnul Bidian, am aflat că potenţiali amatori, care l-ar putea succeda pe dānsul şi pe doamna Moşinski, nu există. Cu toate că īn Freiburg in Breisgau există mulţi romāni! Mulţi, care ar putea să preia treptat administrarea acestui lăcaş de cultură. Domnul Bidian a īncercat să găsească deasemenea şi sprijin la instituţiile de cultură din Romānia, cum ar fi organismul nou īnfiinţat: „Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Romānesc”, creat special  pentru sprijinirea centrelor culturale din afara graniţelor ţării. O delegaţie de la acest institut chiar a vizitat biblioteca şi a promis ajutoare, dar pīnă acum nici un fel de reacţie concretă, ci o reacţie de uitare. De asemenea, nici statul german, care tot cerea altor ţări ca acestea să contribuie la păstrarea identităţii culturale a minorităţilor etnice, nu ajută cu nimic biblioteca.

 

Biblioteca se află īntr-o frumoasă clădire din apropierea zonei centrale a Freiburgului. Situaţia financiară este următoarea: proprietatea apartine 1/3 Institutului Romān şi Bibliotecii Romāne, 1/3 Landului Badenwuertemberg şi 1/3 Republicii Federale Germania.

 

Biblioteca a fost īnfiinţată la 1 Mai 1949 de un grup de romāni patrioţi, printre care se numărau: Virgil Mihăilescu (venit īn Germania īn 1941), dr. ing. Aurel Teuşan (venit īn Germania īn 1945), prof. Mihail Prodan (prof. de silvicultura la Universitatea din Freiburg, venit īn Germania īn 1943), Constantin Nagacevski, maior Alexandru Păunescu, d-na Greta Pārvulescu, d-na medic Bender, ş.a.

 

Biblioteca are un volum de carte de cca. 90.000 de bucăţi (multe foarte vechi), periodice, materiale documentare, manuscrise şi numismatică. De asemenea, un mic muzeu cu icoane vechi, ceramică populară, broderii, costume naţionale, covoare vechi, obiecte de artă populară, tablouri originale (Theodor Pallady, Dumitru Ghiaţă, Ioan Al. Steriadi, D. Benea, F. Stoica, Nina Batalli, Elena Caragata, Elena Giotta-Frunză ş.a.) şi arhive documentare care au aparţinut unor oameni de cultură  romāni, care au trăit īn Europa de Vest sau peste ocean.

 

Un adevărat lăcaş de cultură, foarte valoros, pe care statul romān ar trebui să-l ia sub tutelă şi prin el să facă cunoscut marea Cultură Romānă īn Europa de Vest. O investiţie mai puţin decāt modestă, dar care poate avea un efect foarte benefic pentru cunoaşterea īn Europa de Vest a Culturii Romāne.

 

D-nul Iancu Ioan Bidian este director al bibliotecii din anul 1980. S-a născut la Sibiu la 19 februarie1934, unde a studiat facultatea de Teologie şi mai tīrziu īn Bucureşti, facultatea de Istorie. Bunicul din partea tatălui, Alexandru Bidian (1866-1937), a fost preot īn Sic (Gherla, Cluj). Părinţii dānsului erau originari din Panonia şi s-au refugiat peste Tisa, īn Transilvania, din cauza maghiarizării forţate. Tatăl, Augustin Bidian (1904-1972), din Sic a fost doctor īn drept (a studiat dreptul la Cluj). Bunicul din partea mamei, Niculaie Petra, a făcut  liceul la Brukenthal īn Sibiu, apoi a studiat dreptul la Budapesta şi Viena, devenind doctor īn avocatură. Īntorcīndu-se de la studii, vine să dea examen de admitere ca avocat īn Tārgu Mureş. O īntīmplare, de la acest timp, a rămas īntipărită īn viaţa familiei Bidian. Ducīndu-se la o frizerie īn Tārgu Mureş, s-a adresat īn romāneşte frizerului. A doua zi a apărut īn jurnalul local „Turnul de Veghe” din anul 1905 sau 1906 următorul anunţ: „Neobrăzarea unui valah, candidat pentru a fi lăsat să fie avocat īn Transilvania: a cerut īn limba valahă frizerului pentru a fi tuns!”

 

Doamna Rodica Mosinski, bibliotecară, activează din anul 1975 neīntrerupt. Din anul 1978 a activat şi doamna Irina Nasta (născută īn anul 1922), care din cauza īmbolnăvirii, a trebuit să renunţe la activitate īn urmă cu trei ani.

 

Cunoscānd aceşti trei membrii ai Bibliotecii Romāne de prin anul 1985, doresc să subliniez devotamentul, corectitudinea şi amabilitatea permanentă a acestora. Chiar şi īn acest an am īmprumutat numeroase cărţi, care m-au ajutat deosebit la īntocmirea lucrării „O mică incursiune īn cultura romāna” ( www.cultura-romana.com).

 

Domnul Bidian a īncercat să īnfiinţeze o şcoală gratuită de predare a limbii romāne pentru copii romānilor din Freiburg şi īmprejurimi. După cīteva luni de funcţionare, părinţii copiilor (romāni get-be-get) au renunţat să-şi mai trimită copii la şcoală, declarīnd că nu mai sunt interesaţi de limba şi cultura romāna!

 

Scopul acestui articol este de a trage un semnal de alarmă pentru a asigura continuitatea bibliotecii. Poate īn urma acestui semnal se va găsi vreo instituţie statală din Romānia, care să preia această instituţie de cultură romānă pentru a continua activitatea de emisar de cultură romānă.

 

Īn acest sens credem că ARP (Asociatia Romānă a Patrimoniului) poate juca un rol important īn această acţiune. Īnchiderea bibliotecii ar fi o mare pierdere pentru Cultura Romāna.

 

 

Adresa Bibliotecii :

Institutul Romān – Biblioteca Romānă

Uhlandstrasse 7

D-79102 Freiburg i. Br

Tel: 0049 761 73 551

-----------------------------------------

 

Cond. Arh. Tamara MUGIOIU

Ing. Ioan MUGIOIU

15 Noiembrie 2007

Langenthal-Elveţia 

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)