Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Salvaţi Icoanele Copiilor

Catre: Guvernul României - In atenţia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii

Asociaţia Civic Media

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Reprezentantii societatii civile, reuniti intr-o Coalitie pentru respectarea sentimentului religios cosemnatari ai acestei petitii - scrisori deschise isi exprima opozitia categorica fata de petitia “Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant” inaintata Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii pe data de 12 august 2006.

 

Semnata de profesorul Emil Moise, petitia anti-religie este sustinuta de Alexandru Crisan si Monica Dvorski - Centrul Educatia 2000; Catalin Tenita - Societatea Culturala Noesis; Doina Jela – Asociatia Jurnalistilor Independenti din Romania; Dorina Nastase - Centrul Roman de Studii Globale; Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internationale; Gabriel Penciu - Asociatia Culturala si Amicala Romana de la Strasbourg; Ghenadie Brega si Oleg Brega - Asociatia Hyde Park; Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj; Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent; Ion Bogdan Lefter; Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice; Liviu Andreescu; Mihaela Miroiu; Mihai Burcea – Militia Spirituala; Mircea Toma, Razvan Martin – Agentia de Monitorizare a Presei; Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de constiinta; Renate Weber; Romanita Iordache – ACCEPT; Ruxandra Costescu - membra Indymedia Romania; Roxana Tesiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate; Smaranda Enache – Liga Pro Europa.

 

 Avand in vedere Constitutia Romaniei; Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Pactul international referitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a sesiune, 18 decembrie 1992; Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981, rezolutia 36/55; Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,

(foto stânga: icoana ortodoxa, sursa foto: www.romarts.freeservers.com/sf_f_neamt.htm)

Prin prezenta petitie va solicitam ca in analizarea petitiei “Privind retragerea simbolurilor religioase din unitatile publice de invatamant” sa luati in considerare urmatoarele elemente:

 

1. Chestiunea legislativa

 

Legislatia si practica din tarile membre ale Uniunii Europene, ca si legislatia si practica Uniunii Europene nu interzic prezenta simbolurilor religioase in public. De asemenea nu exista o lege care sa interzica prezenta simbolurilor religioase in spatiul public nici in Romania (Anexa 1).

In Europa problema libertatii religioase si a prezentei simbolurilor religioase in spatiul public nu este ingradita, fiind lasata la latitudinea comunitatilor locale.

Mai mult, exista exemple europene recente care sustin prezenta simbolurilor religioase in spatiul public. In acest sens va prezentam urmatoarele cazuri:

 

1. a. La data de 15 februarie 2006 Curtea Suprema de Justitie a Italiei a respins solicitarea de eliminare a crucifixului din scolile publice argumentand ca acesta reprezinta un simbol al valorilor crestine care stau la baza societatii. Judecatorii italieni au subliniat faptul ca crucifixul simbolizeaza “valorile care inspira si stau la baza Constitutiei noastre, a modului nostru de viata pasnic”. “Din acest punct de vedere crucifixul poate avea o functie simbolica si educationala, indiferent de religia elevilor”.

 

1. b. In anul 1995 Curtea Constitutionala a Germaniei a decis ca este necesara modificarea Legii scolilor din landul Bavaria, in sensul excluderii simbolurilor religioase din scoli. In ciuda faptului ca Legea scolilor din Bavaria a fost modificata, practic nu au fost scoase crucifixele din scolile publice – opozitia publicului fiind deosebit de puternica. Incepand din anul 1996 Curtea Constitutionala a Germaniei nu a mai acceptat cazuri referitoare la prezenta simbolurilor religioase in scoli, preferand sa lase aceste reglementari in sarcina corpurilor legiutoare locale. Opozitia publica fata de aceasta reglementare a dus la situatia ca decizia Curtii Constitutionale din Germania a marit tensiunile din sanul societatii in loc sa le micsoreze.

 

1. c. Grecia este membra a Uniunii Europene din anul 1981. Constitutia si legile Greciei prevad si sustin prezenta publica a simbolurilor religioase ale confesiunii crestin ortodoxe, fara ca institutiile Uniunii Europene sa contrazica aceste prevederi legale prin nici o masura.

 

1. d. Pe langa exemplele europene enumerate mai sus consideram necesar si un exemplu din Statele Unite ale Americii. Studentii Universitatii Georgetown din Washington DC au sustinut intre anii 1996-1999 o campanie intensa pentru introducerea crucifixului in salile de curs, campanie incununata de succes. La data de 6 mai 2004, imamul Yahya Hendi de la Universitatea Georgetown a declarat ca este “convins ca crucea reprezinta un simbol religios important pentru toti oamenii. {i as protesta daca crucea ar fi scoasa din salile de curs”.

 

1. e. In petitia sa profesorul Moise citeaza mai multe cazuri judecate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Insa citatele prezentate sunt trunchiate si nu reflecta spiritul respectivelor cazuri si ale deciziilor luate. Din acest motiv va solicitam sa analizati minutios chiar la sursa fiecare din cazurile prezentate de profesorul Moise in argumentatia sa, ele nereflectand spete sau situatii similare cu ceea ce sustine domnia sa.

 

 2. Defaimarea si discriminarea unei intregi comunitati religioase.

 

Afirmand ca prin “acceptarea simbolurilor religioase - in cazul nostru apartinand religiei crestin-ortodoxe – unitatile publice isi asuma transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor practicate de religia respectiva” profesorul Moise defaimeaza cei 18.806.428 de crestini ortodocsi din Romania (conform recensamantului din anul 2002). Cu atat mai mult afirmatia este jignitoare pentru cele aproximativ 9.000.000 de femei crestin-ortodoxe din Romania.

 

2. a. Conform Noului Testament Femeia este egala barbatului (Galateni 3, 28).

 

2. b. In acest caz legislatia din tarile membre ale Uniunii Europene condamna defaimarea unei religii. Articolul 166 din Codul Penal german pedepseste cu amenda orice insulta adusa unei comunitati religioase. O lege asemanatoare exista in Austria.

 

2. c. Atata vreme cat in Romania este promovat respectul fata de simbolurile altor religii in contra libertatii de exprimare, cum a fost in cazul caricaturilor profetului Mahomed (Anexa 2), apreciem ca discriminatorie fata de cei 18.806.428 de crestini ortodocsi ca si fata de cei peste 2.000.000 de crestini de alte confesiuni (Anexa 3 pentru numarul crestinilor din Romania) o eventuala decizie de eliminare a simbolurilor crestine din scolile publice.

 

 3. Fundamentul societatiilor democratice ale lumii sprijina morala publica

 

3. a. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin articolul 29, sustine: “In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decat numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica”.

Morala publica a Romaniei democratice este cea crestina, bazata pe drepturile suverane ale poporului majoritar crestin, si care, conform specificului tolerantei ortodoxe, accepta alaturi de el toate celalalte confesiuni recunoscute.

 

Noi semnatarii acestei petitii, in numele nostru si in vederea protectiei copiiilor Romaniei de agresiunile anti-crestine ale unui grup ultra-minoritar extremist, sustinem respectarea drepturilor noastre si ale copiiilor nostri, inclusiv prin pastrarea simbolurilor religioase in {colile romanesti.

 

In incheiere, speram ca drepturile democratice ale natiunii, recastigate in decembrie 1989, inclusiv dreptul la credinta, negat timp de 45 de ani de catre regimul comunist ateist, nu vor fi incalcate la pretentiile absurde a 0,1 la suta din populatie, pretentii de natura a antagoniza societatea romaneasca gata sa intre in randul natiunilor europene cu specificul ei propriu.

 

Va multumim.

 

Data azi, 20 noiembrie, in spiritul Zilei Internationale a Protectiei Minorilor

  

Organizaţii şi Instituţii / Persoane semnatare: înregistraţi-vă aici: >>>>

  

Anexa 1

 

Cuprinzand o sfera larga de manifestare, libertatea de constiinta este o libertate esentiala care include libertatea religioasa, libertatea cuvantului, libertatea presei, libertatea de asociere.

Libertatea de constiinta, drepturile si libertatile religioase sunt consacrate la nivel international de numeroase documente ale Natiunilor Unite si de Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, libertatea de constiinta, drepturile si libertatile religioase sunt consacrate la nivel national de prevederile constitutionale ale unor tari precum si de unele legi interne ale acestora.

 

Documente ale Organizatiei Natiunilor Unite

privind libertatea religioasa.

 

1. Declaratia Universala a Drepturilor Omului

Art. 2. Proclama egalitatea oamenilor, fara nici o deosebire de „rasa, culoare, sex, limba, religie…”[i]

Art. 16. Afirma dreptul la casatorie si familie, „fara nici o restrictie in ceea ce priveste nationalitatea sau religia.”[ii]

Art. 18. Proclama „…dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau credinta, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau credinta, fie singur, fie impreuna cu altii, atat in public cat si in particular, prin invatamant, practici, cult, cat si prin indeplinirea de ritualuri.”[iii]

Art. 19. Afirma dreptul la libertatea de opinie si de exprimare, la libera circulatie a informatiilor.[iv] 

Art. 26. Al. 2. Proclama dreptul la educatie care „trebuie sa urmareasca deplina dezvoltare a personalitatii umane si intarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale.” De asemenea, afirma dreptul prioritar al parintilor „de a alege educatia care sa fie data copiilor lor.”[v]

 

 

2. Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976.[vi]

 

Art. 2. Al. 2. Garantarea si asigurarea de catre statele semnatare a drepturilor enuntate in document „fara discriminare in functie de rasa, culoare, sex, religie.”[vii]

Art. 13. Al. 1. „Statele sunt de acord ca educatia trebuie sa favorizeze intelegerea, toleranta si prietenia intre toate grupurile etnice si religioase.” Al. 2. Statele semnatare se angajeaza sa respecte libertatea parintilor si, dupa caz, a tutorilor legali, de a alege pentru copiii lor alte institutii scolare decat cele din invatamantul public…si sa asigure educatia religioasa a copiilor lor conform propriilor convingeri.”[viii]

 

3. Pactul international referitor la drepturile civile si politice. Adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976.[ix]

 

Art. 2. Al. 1. Garantarea si asigurarea de catre statele semnatare a drepturilor enuntate in document pentru toti indivizii „fara deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie.”[x]

Art. 4. Al. 1. Masurile luate de statele semnatare in caz de pericol national si care contravin prezentului Pact nu trebuie sa fie incompatibile cu cu alte obligatii impuse de dreptul international „si sa nu antreneze discriminari bazate pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau origine sociala.”[xi]

Al. 3. c) Introduce notiunea de „obiectie de constiinta” pentru cei care refuza serviciul militar.

Art. 18. Al. 1. „Fiecare persoana are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie; acest drept implica libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere in functie de propria sa optiune, cat si libertatea de a avea sau adopta o religie sau o convingere in functie de propria sa optiune, cat si libertatea de a manifesta religia sau convingerea, individual sau in comun, atat in public cat si in privat, prin cult, prin indeplinirea unor ritualuri si practici sau prin insusirea unor cunostinte despre religia respectiva.”[xii]

Art. 18. Al. 2. „Nimeni nu va putea suferi vreo constrangere care sa-i afecteze libertatea de a avea sau a adopta o religie sau o convingere dupa optiunea sa.”[xiii]

Art. 18. Al. 3. „Libertatea de a-si manifesta religia si convingerile sale nu poate face decat obiectul restrictiilor prevazute de lege si care sunt necesare pentru apararea securitatii, ordinii si sanatatii publice sau a moralei si a libertatilor si drepturilor fundamentale ale omului.”[xiv]

Art. 18. Al. 4. „Statele semnatare ale Pactului se angajeaza sa respecte libertatea parintilor si, dupa caz, a tutorilor legali de a asigura educatia religioasa si morala pentru copiii lor, conform propriilor convingeri.”[xv]

Art. 20. Al. 2. Interzice apelul la ura nationala, rasiala sau religioasa.

Art. 26. Proclama egalitatea persoanelor in fata legii si dreptul la o egala protectie a acestora din partea legii, fara discriminare, indiferent de rasa, culoare sau religie.

Art. 27. Afirma dreptul persoanelor apartinand minoritatilor etnice, religioase sau lingvistice la manifestarea propriei identitati.

 

4. Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice. Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a sesiune, 18 decembrie 1992.

 

Documentul contine un Preambul in care sunt reafirmate obiectivele principale ale Natiunilor Unite, promovarea si incurajarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, fara nici o discriminare, credinta in demnitatea si valoarea fiintei umane, in respectarea principiilor cuprinse in documentele anterioare ale Natiunilor Unite.

Art. 1. Al. 1. Statele semnatare protejeaza existenta si identitatea nationala sau etnica, culturala, religioasa si lingvistica a minoritatilor, pe teritoriile lor, favorizand crearea conditiilor pentru promovarea acestei identitati.

Art. 2. Al. 1. Persoanele apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice, au dreptul sa se bucure de propria cultura, sa profeseze si sa practice propria lor religie si sa utilizeze propria limba.

Art. 8. Al. 4. „Nici o prevedere a acestei Declaratii nu poate fi interpretata ca autorizand o activitate care contravine scopurilor si principiilor O.N.U., inclusiv principiilor egalitatii suverane, integritatii teritoriale si independentei politice a statelor.”[xvi]

 

 

5. Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere. Adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981, rezolutia 36/55.

 

Declaratia contine un Preambul in care sunt reafirmate principiile O.N.U.

Art. 1. Al. 1. „Fiecare persoana are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie. Acest drept implica libertatea de a avea o religie sau orice convingere, in functie de optiunea fiecaruia, ca si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile proprii, individual sau in comun, atat in public cat si in particular, prin cult si prin desfasurarea ritualurilor, a practicilor si a invataturilor respective.”[xvii]

Art. 3. „Discriminarea intre fiintele umane pe motive religioase sau de convingere constituie o ofensa adusa demnitatii umane si o dezavuare a principiilor Cartei Natiunilor Unite si trebuie condamnata ca violare a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, proclamate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si enuntate in detaliu in pactele internationale cu privire la drepturile omului, si ca un obstacol in relatiile de prietenie si de pace intre natiuni.”[xviii]

Art. 5. Al. 1. „Parintii sau, cand este cazul, tutorii legali ai copilului au dreptul de a organiza viata in cadrul familiei in conformitate cu religia sau convingerile lor si sa tina seama de ele in educatia morala pe care vor sa o asigure in procesul de formare a copilului.”[xix]

Art. 5. Al. 2. „Fiecare copil se bucura de dreptul de a avea acces, in ceea ce priveste religia si convingerile, la o educatie conforma cu vointa parintilor sai sau, unde e cazul, cu a tutorilor sai legali si nu poate fi constrans sa primeasca invataturi referitoare la o religie sau o convingere impotriva vointei parintilor sau tutorilor sai legali, interesul copilului fiind principiul director.”[xx]

Art. 6. „in conformitate cu art. 1 al acestei Declaratii si sub rezerva dispozitiilor din paragraful 3 al articolului mentionat, dreptul la libertatea de gandire, de constiinta, de religie sau de convingere implica, intre altele, urmatoarele libertati:

(…)

e) Libertatea de a invata o religie sau o convingere in locurile corespunzatoare acestui scop;”[xxi]

 

Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului

si a libertatilor fundamentale.[xxii]

 

Art. 9. Al. 1. „Orice persoana are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie; acest drept implica libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, individual sau colectiv, in public sau particular, prin cult, invatamant, practici si prin indeplinirea ritualurilor.”[xxiii]

Art. 9. Al. 2. „Libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea nu poate face obiectul altor  restrangeri decat a celor care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea publica, protectia ordinii, a sanatatii sau a moralei publice sau protectia drepturilor si a libertatilor altora.”[xxiv]

Art. 10. Al. 1. Afirma dreptul oricarei persoane la libertatea de expresie, prin libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica informatii sau idei fara amestecul autoritatilor publice, atat in propria tara cat si peste hotare.

Art. 14. „Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata, fara nici o deosebire, bazata pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, originea nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.”[xxv]

Art. 16. „Nici o dispozitie a articolelor 10, 11, si 14 nu poate fi considerata ca interzicand inaltelor Parti Contractante sa impuna restrangerea activitatii politice a strainilor.”[xxvi]

 

Libertatea religioasa in lume, circumscrisa libertatii de constiinta, este periodic obiect al analizei organismelor specializate ale Natiunilor Unite, la recomandarea Adunarii Generale. Pe baza datelor cerute si primite de la guverne, biserici si organizatii religioase, au fost elaborate mai multe rapoarte de informare ale O.N.U. prin care s-a dorit examinarea conditiilor existente in tarile membre in domeniul asigurarii libertatii de gandire, de constiinta, de religie sau de convingere.

De asemenea, in baza acestor rapoarte, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a recomandat guvernelor tarilor membre sa abroge legile care constituiau o baza pentru manifestarea intolerantei in domeniul religiei si sa introduca in prevederile lor constitutionale garantarea expresa a libertatii de gandire, de constiinta, de religie si de convingere.

Astfel, cu prilejul prezentarii Raportului Subcomisiei de lupta impotriva discriminarii si pentru protectia minoritatilor (1988), la sapte ani de la adoptarea Declaratiei privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere (1981) se semnala ca 44 de constitutii, respectiv ale statelor care au raspuns chestionarului ce le-a fost inaintat in numele Comisiei pentru drepturile omului, garanteaza in mod expres libertatea de gandire, de constiinta, de religie si de convingere. La data mentionata, aceasta libertate era implicit garantata de alte 7 constitutii, dintre care doua nescrise (Marea Britanie si Israel); 2 constitutii interziceau elaborarea unei legi referitoare la stabilirea unei religii (Australia si S.U.A.); 5 constitutii proclamau neutralitatea statului in ceea ce priveste religiile sau convingerile (Burundi, Madagascar, Niger etc.); 12 constitutii mentionau cele trei libertati enumerate in articolul 1 al Declaratiei din 1981 (libertatea de gandire, de constiinta si de convingere) (Cipru, Franta, Israel, Italia etc.); constitutia unui singur stat facea referire la toate cele patru libertati mentionate (libertatea de gandire, de constiinta, de religie si de convingere); 39 de constitutii mentionau libertatea de religie, 27 pe cea de constiinta, 11 pe cea de gandire si 9 pe cea de convingere.[xxvii]

 

i Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la Ilie Fonta, Libertatea religioasa in lumea contemporana, Editura Crestina Stephanus, Bucuresti, 1994, p. 17,

ii Idem

iii Ibidem.

iv Ibidem, p. 17-18.

v Ibidem, p. 18.

vi Romania a aderat la acest Pact prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974.

vii Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale, la Ilie Fonta, op. cit, p. 18.

viii Idem.

ix Romania a aderat la acest Pact prin Decretul 212 din 31 octombrie 1974.

x Pactul international referitor la drepturile civile si politice, la Ilie Fonta, op.cit., p. 19.

xi Idem.

xii Ibidem, p. 20.

xiii Ibidem.

xiv Ibidem.

xv Ibidem.

xvi Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice, la Ilie Fonta, op.cit, p. 24.

xvii Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere, la Ilie Fonta,  op. cit, p. 26.

xviii Idem, p. 27.

xix Ibidem.

xx Ibidem.

xxi Ibidem, p.28.

xxii Elaborata la Roma, la 4 noiembrie 1950, semnata de statele membre ale Consiliului Europei.

xxiii Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,  la Ilie Fonta, op. cit, p. 29.

xxiv Idem.

xxv Ibidem, p. 30.

xxvi Ibidem.

xxvii Vezi Ilie Fonta,  op. cit., p. 38-39.

 

 

 

Anexa 2

 

Bucuresti, 05 februarie 2006

 

Comunicat al Clubului Roman de Presa

 

Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa solicita tuturor societatilor de presa sa se abtina de la reproducerea caricaturilor profetului Mahomed, pentru a nu ofensa in mod gratuit comunitatea musulmana din Romania.

Consiliul de Onoare face un apel la ratiune catre intreaga presa romana, pentru a nu crea situatii conflictuale care pot duce inclusiv la pierderi de vieti omenesti. Comportamentul presei trebuie sa dea dovada de deschidere catre intelegerea altor culturi si moduri de comportament si sa le respecte.

Valorile umane, universal valabile, trebuie sa prevaleze in fata intereselor economice, pe termen scurt, ale societatilor de presa, in fata libertatii de expresie prost intelese.

 

Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa

 

 Anexa 3

 

POPULATIA DUPA RELIGIE LA RECENSAMANTUL DIN 2002

 

ROMANIA

IN PROCENTE

TOTAL POPULATIE STABILA

21698181

100

ORTODOXA

18806428

86,7

ROMANO-CATOLICA

1028401

4,7

GRECO-CATOLICA

195481

0,9

REFORMATA

698550

3,2

EVANGHELICA DE CONFESIUNE AUGUSTANA

11203

0,1

EVANGHELICA LUTHERANA SINODOPRESBITERIANA

26194

0,1

UNITARIANA

66846

0,3

ARMEANA

775

*

CRESTINA DE RIT VECHI

39485

0,2

BAPTISTA

129937

0,6

PENTICOSTALA

330486

1,5

ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA

97041

0,4

CRESTINA DUPA EVANGHELIE

46029

0,2

EVANGHELICA

18758

0,1

MUSULMANA

67566

0,3

MOZAICA

6179

*

ALTA RELIGIE

87225

0,4

FARA RELIGIE

13834

0,1

ATEI

9271

*

RELIGIE NEDECLARATA

18492

0,1

 

  Asociatia Civic Media * www.civicmedia.ro * office@civicmedia.ro

 


[i] Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la Ilie Fonta, Libertatea religioasa in lumea contemporana, Editura Crestina Stephanus, Bucuresti, 1994, p. 17,

[ii] Idem

[iii] Ibidem.

[iv] Ibidem, p. 17-18.

[v] Ibidem, p. 18.

[vi] Romania a aderat la acest Pact prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974.

[vii] Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale, la Ilie Fonta, op. cit, p. 18.

[viii] Idem.

[ix] Romania a aderat la acest Pact prin Decretul 212 din 31 octombrie 1974.

[x] Pactul international referitor la drepturile civile si politice, la Ilie Fonta, op.cit., p. 19.

[xi] Idem.

[xii] Ibidem, p. 20.

[xiii] Ibidem.

[xiv] Ibidem.

[xv] Ibidem.

[xvi] Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice, la Ilie Fonta, op.cit, p. 24.

[xvii] Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere, la Ilie Fontaop. cit, p. 26.

[xviii] Idem, p. 27.

[xix] Ibidem.

[xx] Ibidem.

[xxi] Ibidem, p.28.

[xxii] Elaborata la Roma, la 4 noiembrie 1950, semnata de statele membre ale Consiliului Europei.

[xxiii] Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,  la Ilie Fonta, op. cit, p. 29.

[xxiv] Idem.

[xxv] Ibidem, p. 30.

[xxvi] Ibidem.

[xxvii] Vezi Ilie Fonta,  op. cit., p. 38-39.

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)