Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Corneliu Leu

Corneliu LEU

 

PENTRU AL DOILEA AN SĂRBĂTORIM

ZIUA NATIONALA A LIMBII ROMÂNE

 

 

Conform Hotărârilor mai multor sute de Consilii locale, a unor organizaţii neguvernamentale, a unor comunităţi ale românilor din străinătate, susţinute de o serie de situri internet şi de publicaţii electronice şi tipărite în limba română, astăzi, 29 august 2009, se inaugurează în ţară şi peste hotare manifestările celui de al doilea an în care prinde contur iniţiativa noastră de a se sărbători în această perioadă ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE. Manifestările aau loc în comunităţi, localităţi, adunări ale unor organizaţii şi instituţii culturale, dar şi virtual, într-o reţea de situri internet legate prin adresa portalului www.cartesiarte.ro

şi a “FLUXULUI DE ŞTIRI” pe care acesta îl găzduieşte.

 

Cea mai recentă ştire difuzată pe acest flux este următoarea:

AL XXX-lea CONGRES AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA A VOTAT SUSŢINEREA INSTITUIRII ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE

Deschis la Bucureşti, cel de al XXX-lea Congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România - Congres al Cadrelor Didactice din România şi al Cadrelor Didactice Române de peste Hotare a votat propunerea de a se include în documentele sale finale angajamentul privind „sprijinirea acţiunilor de sărbătorire a ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE în toate comunele şi comunităţile româneşti”. Participanţii s-au angajat să iniţieze în localităţile unde îşi duc activitatea "manifestări demne de dragostea limbii pe care o vorbim".


Amintim cu acest prilej că săptămâna în curs se încheie, începând de mâine, cu manifestările prilejuite anul acesta de cea de a doua sărbătorire a ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE.


Iniţiată acum doi ani şi desfăşurându-şi primele manifestări în perioada 29 - 31 august 2008, SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE a fost instituită a se desfăşura anual între aceste date şi a fost susţinută de o serie de publicaţii româneşti. Întrucât caracterul acestei sărbători, aşa cum este ea propusă, îşi doreşte adâncit cât mai mult conţinutul de identitate culturală prin limba naţională şi opera carturărească izvorâtă din ea, propunerea presupune o perioadă mai largă în jurul zilei fixate prin diverse hotărâri, pentru ca să se poată organiza dezbateri, simpozioane, concursuri culturale, serbări propriu-zise, spectacole cu opere româneşti, lansări de noi studii şi volume în şi despre limba română.

 

Un demers legislativ se află în curs de definitivare parlamentară, Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Comunelor din România a votat angajamentul tuturor primarilor care sunt membrii ei, de a iniţia şi susţine manifestările respective; acum şi Congresul Învăţătorilor din România şi-a asumat prin participanţii săi acest angajament.


În preziua sărbătorii propuse, organizaţiile iniţiatoare fac apel la toţi cei care vor să li se alăture, să fie activi în manifestările din comunele şi comunităţile lor; la parlamentarii României să ducă spre definitivare demersul legislativ; la primarii localităţilor şi Consiliile locale să stimuleze şi să sprijine toate iniţiativele legate de aceasta; iar la românii de peste hotare şi la toţi vorbitorii limbii române să cinstească Sărbătoarea noastră, a tuturor, sub zodia respectului pentru multiculturalitatea omenirii. (28 august 2009)

Pentru edificarea cititorilor în legătură cu semnificaţiile acestei sărbătoriri care începe să se desfăşoare, publicăm mai jos câteva documente privind iniţiativa instituirii ei şi argumentările aduse întru aceasta :

MISCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC

Către
COMISIA DE CULTURĂ, ARTE, MASS MEDIA
a Senatului României

MEMORIU
Privind SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE

Domnule Preşedinte, Domnilor Senatori membri ai Comisiei,

Avem onoarea să Vă aducem la cunoştinţă faptul că, din iniţiativa organizaţiei noastre pe care o descriem în raportul concluziv anexat, anul acesta, într-o reţea formată din întruniri publice locale şi legături comune bazate pe internet, în multe localităţi din ţară şi în comunităţi ale românilor de pretutindeni, au avut loc pentru prima oară manifestări prilejuind SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE.


Anvergura lor, oficializarea lor prin Hotărâri ale Consiliilor Locale, caracterul evocator, sărbătoresc, de comunicare ştiinţifică, analiză istorică sau adunare populară cu entuziaste programe artistice sunt descrise în acelaşi raport concluziv, reieşind cu evidenţă atât interesul cu care propunerea noastră a fost întâmpinată şi pusă imediat în practică de populaţia românească din ţară şi străinătate, cât şi nevoia pentru viitor a oficializării acestei Sărbători prin formele legislative de rigoare.


Fapt pentru care, cu onoare, ne adresăm Comisiei pentru Cultură, Arte, Mass Media a Camerei Deputaţilor solicitând bunăvoinţa de a se însuşi şi trimite spre votul plenului o propunere legislativă privind INSTITUIREA SĂRBĂTORII NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE in scopul ideii de unitate prin limbă a tuturor aspiraţiilor de simţire românească.

Menţionăm că această sărbătoare este marcată oficial, an de an, în comunităţile româneşti din Basarabia şi Bucovina iar, la alte popoare vorbitoare ale unei limbi comune, au căpătat de multă vreme pregnantă tradiţie unele manifestări cunoscute cum sunt Zilele Francofoniei, Sărbătorile legate de Commonwealth-ul Britanic, Zilele Culturii Hispanice, Manifestările comune ale celor de limbă arabă, Manifestări de limbă germană ale unor universităţi din Germania, Elveţia şi Austria, Simpozionul limbilor altaice, etc... Sau, ca exemple chiar din vecinătatea noastră: Colocviul comun al limbilor tiurcice organizat de Turcia şi, binecunoscută prin amploarea şi eficienţa ei, Ziua Mondială a Maghiarilor care a devenit tradiţională prin manifestările de unitate subliniate de maghiarii din întreaga lume.

Având onoarea să Vă informăm că manifestările fără suport oficial pe care le-am organizat anul acesta pornesc dintr-o Hotărâre votată într-un for naţional neguvernamental care este Consfătuirea Naţională a Intelectualilor de la Sate si au fost susţinute de zeci de publicaţii şi ONG-uri din ţară şi din lume, că au avut ecouri memorabile atât prin adunările şi sărbătoririle din ţară şi străinătate, prin contribuţia unor însemnate personalităţi culturale româneşti de pretutindeni, prin reţeaua internet care s-a constituit acoperind sute de localităţi din ţară şi multe comunităţi din străinătate, cât şi prin Hotărâri oficiale ale unor Consilii Locale de a institui deja pe teritoriul lor Sărbătoarea Limbii Române şi a o înscrie în calendarul local,

Vă rugăm, Stimate Domnule Preşedinte şi Stimaţi membri ai Comisiei să Vă însuşiţi propunerea noastră procedând la formele prin care Sărbătoarea Naţională a Limbii Române să fie instituită prin Lege.

În ceea ce ne priveşte, Vă informăm că, prin legături cu tot mai multe localităţi şi comunităţi româneşti, cu tot mai multe publicaţii cultural-sociale de limba română, cu tot mai multe personalităţi culturale şi lideri de opinie, noi amplificăm chiar în aceată perioadă ecourile primei sărbătoriri pe care am organizat-o şi primim tot mai multe hotărâri de însuşire a ei de către Consiliile Locale şi Consiliile unor importante organizaţii neguvernamentale. Ca iniţiatori, ne angajăm în acelaşi timp ca, dacă Legea pe care Veţi avea bunăvoinţa să o propuneţi spre vot şi promulgare, va prevedea şi contribuţia organizaţiei noastre care este recunoscută de utilitate publică prin Hotărâre de Guvern, să facem toate eforturile, să mobilizăm toţi membrii filialelor noastre, să întărim reţeaua de organizaţii neguvernamentale din care facem parte, să impulsionăm, să susţinem şi să animăm sărbătorirea an de an în judeţe, localităţi şi comunităţi româneşti, în aşa fel încât ea să devină una dintre cele mai mari sărbători populare ale românilor şi să se impună în tradiţie.

Cu toată încrederea în atenţia pe care ne-o Veţi acorda,
 

Corneliu LEU

(preşedinte)


NOTĂ EXPLICATIVĂ
privind stabilirea datei calendaristice pentru Sărbătoarea Naţională a Limbii Române

- Am pornit de la faptul că, existând la 31 august într-un stat locuit de români (Republica Moldova) sărbătoarea „Limba noastră cea română”, de asemeni în două regiuni din alt stat, locuite tot de români (Bucovina ucraineană şi raioanele dunărene), precum că şi alte comunităţi (Timoceni, Banatul sârbesc, Debreţin) au preluat această tradiţie, noi nu am propus prima dată o zi, ci o perioadă: 29 -31 august.

- Am ezitat să propunem aceeaşi zi – 31 august, spre a nu fi acuzaţi de ingerinţă la o sărbătoare a românilor care sunt cetăţeni ai altui stat. Şi am pornit de la faptul că, în ziua de 29 august 1989, în România au fost multe ecouri, televiziunea, radioul şi o parte a presei semnalând evenimentele de la 27 august din Chişinău, când scriitorii au mobilizat prima dată populaţia spre a-i obliga pe deputaţi să voteze limba română ca limbă de stat.

- 27 august a fost o zi de speranţă la Chişinău, care a avut – cât s-a putut în acea vreme – ecoul din 29 august de la noi. Deputaţii de la Chişinău au ezitat şi, atunci, populaţia a fost din nou mobilizată pe 31 august când, sub presiune populară, s-a şi votat. Deci, perioada este 27 – 31 august, cu primul ecou în România la 29 august.

- În primii câţiva ani după 1989, „Limba noastră cea română” a fost cea mai mare sărbătoare din Basarabia. Apoi, guvernarea a creat diversiunea cu aniversarea proclamării independenţei, care s-a petrecut cu un an mai târziu. Această sărbătorire a independenţei a fost stabilită cu câteva zile mai devreme, ca s-o umbrească pe cea din 31 august. Apoi a fost tot mai oficializată, în vreme ce 31 august a fost scoasă din calendarul oficial rămânând doar o sărbătoare populară, mereu boicotată de adversarii ei. Şi din acest motiv am ezitat să propunem pentru noi tot data de 31 august; dar asupra acestui lucru mai trebuie meditat, pentru că nici nu este imposibilă o dată concomitentă.

- Noi ne-am gândit la ziua de 29 august ca referire la reacţiile Bucureştiului şi evocare a lor. În plus, este o zi de la sfârşitul vacanţei, când mulţi români din străinătate sunt încă acasă şi pot participa la Sărbătoare, într-un sentiment de frăţietate, în localităţile lor de baştină. Apoi, cu evocarea începută aici, se poate merge şi la manifestările de la Chişinău, conferindu-le mai mult suport şi sprijin moral faţă de presiunile rusofone care vor să le sufoce. În al doilea rând, devenind 29 august dată de calendar pentru toţi românii din străinătate, ecourile sărbătoririi, toate argumentele ştiinţifice din sesiunile de comunicări ce vor însoţi serbările, vor ajunge puternice pe 31 august, încurajând manifestările de la Chişinău.
 

......................................................................

 

Foto: Reproducerea scanată a Expunerii de motive de la Senat

 

 

În încheiere, completăm edificarea cititorului reproducând articolul iniţial prin care a fost lansat aceasta propunere, publicat chiar în „Agero” in iulie- august 2008 pe vremea când informam despre Adunarea Generală Naţională a Consfătuirii Anuale a Intelectualilor de la Sate, care a votat pornirea acestei acţiuni:

 

ÎNTÂMPINÂND ZIUA LIMBII ROMÂNE - OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI

 

Corneliu LEU

 

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com