Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

Rădăcinile limbii române (III)

Prof. Vasile Duma

 

Una dintre cele mai întâlnite rӑdӑcini la cuvintele din limba românӑ este “ge”, cu sensul de “a merge, a(se) mişca”. O întâlnim ataşatӑ la sfârşitul multor verbe, cӑrora le imprimӑ acest sens, într- o mӑsurӑ mai micӑ sau mai mare, sensul specific al fiecӑruia fiind dat de alte rӑdӑcini care intrӑ în componenţa lor. Câteva exemple sper sӑ fie edificatoare:

 

- a merge - cuvânt polisemantic, la care rӑdӑcina “mer” exprimӑ ceva care se repetӑ în mod constant; iniţial, a exprimat deplasarea cu ajutorul picioarelor, paşii care se repetӑ, rӑdӑcina “ge” cu sensul “a merge” o gӑsim în limba englezӑ “go” sau în germanӑ “gehen”; mi se pare nefericitӑ etimologia pe care o dau dicţionarele acestui verb, care ar proveni din latinescul “mergere” (a se scufunda);

 

- a fugi (fuge) -  cuvânt format din rӑdӑcina “fu”(repede)+”ge”, adicӑ “a merge repede”, rӑdӑcina “fu” o gӑsim cu acest sens şi la alte cuvinte: “a fura”/fu + ra(a lua,a rӑpi), adicӑ “a lua repede”, “furie”/fu + ira(mânie),adicӑ “mânie iute”, “fulger”(“luminӑ care merge repede”), “furtunӑ”(asociatӑ cu tunetul care vine repede);

 

- a trage -  cuvânt format din rӑdӑcina “tr”(a muta dintr- o parte în alta), cum o dovedesc alte cuvinte: “a trece”, “ trӑda”(a se da de partea cealaltӑ), “a trimite”(a pune în partea cealaltӑ-  rӑdӑcina “mite” nu este de sine- stӑtӑtoare în limba românӑ, ca în latinӑ “mittere” sau în limbile romanice, “mettre” în francezӑ, “mettere” în Italianӑ), “ a tresӑri”, “ a tremura”, adicӑ a trece dintr- o stare în alta;

 

- a ninge -  rӑdӑcina “nin” poate fi asociatӑ cu ceva care se depune, fiindcӑ o gӑsim şi în cuvântul “ funingine”, adicӑ fumul care se depune;

 

- a linge -  adicӑ a merge cu limba pe un obiect;

 

- a plânge - rӑdӑcina “pl” sugereazӑ ceva care se rupe, ceva intrerupt, ca în cuvintele: “plesneşte”, “ploaie”, “pleavӑ”, “a plivi”, “plug”(care rupe pӑmântul, rӑdӑcina “ug” exprimând  ceva care este tras sau serveşte la tras: “jug”, “belciug”, “rug”/tulpinӑ de mӑceş, “drug”).

 

- a stinge -  rӑdӑcina “stin” exprimӑ o piedicӑ, ca în “stinghie” sau “stingherealӑ”, adicӑ împiedicӑ focul sӑ mai ardӑ;

 

- a strânge -  rӑdӑcina “str”exprimӑ ceva îngust, adunat, ca în “strâmt”, “strecoarӑ”, “straşinӑ” etc. aici, acţiunea de a aduna;

 

- a alege - cuvânt care face parte din aceeaşi familie cu “a lega/legӑturӑ”; are sensul de a separa un lucru de altul; rӑdӑcina “al” exprimӑ separarea, izolarea, ca în neologismul “alienare”(înstrӑinare).

 

- a şterge - rӑdӑcina “şter”indicӑ îndepӑrtarea, prin frecare cu un obiect, a unei suprafeţe acoperite cu lichid, praf, etc.; antonimul sӑu “ a aşterne”, format cu prefixul “a”, are sensul de a acoperi o suprafaţӑ cu un material.

 

- a unge - indicӑ acoperirea cu grӑsime a unui obiect; rӑdӑcina “un” este specificӑ pentru grӑsime, regӑsindu- se în cuvintele “unt”, “unturӑ”, neologismul “unguent”;

 

- a mulge - rӑdӑcina “mul” are sensul de a extrage; o întâlnim şi în cuvântul “ a smulge”, prefixul “s/z“exprimând o acţiune bruscӑ, violentӑ chiar, ca în cuvintele “a smuci”, “a se zbate”, “a se zvârcoli”, a zgâlţâi”,etc.; rӑdӑcina “mul” apare şi în neologismele   “emulsie”( “medicament lichid cu aspect lӑptos…”), “emul”.

 

- a rage - urlete/strigӑte scoase de animale,  prin rӑdӑcina “ra/rӑ/râ”, pe care o gӑsim şi în cuvintele “a râde”, “a rânji”, “a râgâi”, “a rӑcni”, “a rӑcӑni”, “a rӑguşi”, “a gurӑi” (“a scoate sunetele caracteristice speciei”/DEX) etc. toate având la bazӑ cuvântul “gurӑ”, format, de altfel din douӑ rӑdӑcini: “gu”, de unde avem “gust”,  “guşӑ”, “gât” etc. şi “rӑ” cu sensul de mai sus; de la “gât” avem apoi cuvintele “a înghiţi”(a bӑga pe gât) şi “a sughiţa”(a da afarӑ din gât), rӑdӑcina “su” fiind întâlnitӑ în cuvinte ca: ”a suge”, a sufla”, “a suspina”, “a asuda/sudoare”, “a supura”,etc.

 

- a ajunge, a atinge, a culege, a curge, a frige, a frânge, a împinge, a împunge, a înfige, a întinge, a învinge sunt alte verbe formate cu rӑdӑcina “ge” ale cӑror sensuri pot fi exprimate altfel decât o fac dictionarele, dacӑ se ţine cont de elementele componente, fiecare conţinând o rӑdӑcinӑ cu un înţeles specific întâlnit şi la alte cuvinte.     

 

Prof. Vasile Duma

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy- right (autorul/autoarea), care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 


Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur -  Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)