indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Noemele logosului

de Gheorghe Sârbu

 

 
Unul din gindurile care ma bintuie , si nu de ieri , de alaltaieri , este extrem de fericit prins de dl. H.-R. Patapievici in sintagma « gindiriicare le gindeste « ( Unargument si o aparare ) din cartea dumisale , Cerul vazut prin lentila , aparuta la Editura Nemira , Bucuresti 1996 , in colectia TODEM . In ceea ce ma priveste , declar deschis ca acest efect de cauza , ca si altcineva vede « Intreg »-ul ce ne coerede prin prisma ideiide regindire a gindirii , a adus sufletului meu multa bucurie, justificata ma grabesc sa spun , mai ales daca leg conotatia de sensul spusei d-luiVoltaire « mintile ( de o anumita altitudine ) se intilnesc « .

 

Departe de mine gindul ca ma situez pe aici ; dupa parerea mea , minte de artist este aceea care isi trece doar trupul in nefiinta ; cu privire la cum va fi , sau mai precis , la cum va fi receptata ideea in sine , nu am cum sa astern in calea-i nici o premisa ; apoi , nici nu ar fi frumos din partea mea , sa ma impaunez cu merite ale caror roade nici nu se intrezaresc . Pe de alta parte , trebuie sa spun ca sintagma « gindirii care le gindeste« pentru mine , din acest moment devine prilej :

 

a) de a spune citeva vorbe despre Discursul dlui H.-R. Patapievici , si

b) de a vedea , daca ideea de regindirea gindirii , atit pentru uzul meu personal , cit si pentru uzul mult mai larg al celorlalte forme de gindire , fie ca acestea tin de har , sau de inteligenta vulgului , dar mai ales pentru a deferi legatura dintre elementul marunt al lui asa este , si elementul inalt al lui asa nu este , in valoarea ce o au sau o capata fata de « realitatea lucrurilor« , are sau nu vreo sansa .

 

Pentru o mai « primara « simbioza ,incep aceasta interventie prin a aborda subiectul , de la subpunctul (b) lasind subpunctul (a) sa vina in matca argumentelor , de care inteleg sa ma slujesc in vederea obtinerii de demonstratie , nu ca scop ( termen de altminteri destul de insurgent ) ci ca efect de cauza .

In definitiv , in astfel de incursiuni nu logica primeaza .Ideea este forma ulterioara , Gindul este forma initiala . Aceasta distinctie , spusa asa abrupt , la rindu-i capata forma de lucru imanent , si astfel de nou material de metoda / sistem filosofic . Din aceasta clipa se pune problema deplasarii Ideii ,a valorii acesteia fata de pozitia sa de echilibru ; altfel spus , al lui asa este al elementului marunt , fata de asa nu este al elementului inalt , concomitent cu valoarea datata la un moment dat . Daca valoarea ideii in sine , in calitatea sa de Lucru nou nu se dovedeste itineranta fata de ansamblul valorilor existente-cumulate unui anume domeniu de interes , atunci nu avem de-a face cu efectul de cauza , si ca atare ideea respectiva nu este cauza .

 

Lucrurile , si asa destul de complicate in ceea ce le este asemenea , Geometria fractala , B. Mandelbrot , se complica si mai mult , prin ceea ce le este diferit , Note si contranote , Eugen Ionescu . Ajuns cu subiectul aici , consider necesar sa fac urmatoarea precizare : opera de arta nu este cauza , si cu atit mai putin efect de cauza . Atributul de artist , asadar , nu este ghidat , si nici generat ,- Filosofia istoriei , Hegel . Artistul adevarat nu da doi bani penici un discernamint ; el , ad unum –ab origine , este ceea ce este haosul pentu ordine , adica neprevazutul miezului de nelucruri . Singura lege de care tine cont , dar de functia careia refuza sa se slujeasca , este legea Eu-ului incantoriu . Nimic definit cu precizie ,si totusi , implacabil de exact ; inspira nu ca sa respire , ci pentru a transpira respirarea ; astfel, rostul , sensul , ca si scopul , ies din subiect. De dincolo de toate , si tragind linie-de-desubtul celorlalte , dam de ideea de regindire a gindirii , de unde intrebarea : daca ideea este forma ulterioara , iar gindul forma initiala , in ce zona a perimetrului putem aseza inspiratia ? Cu alte cuvinte , « categoriile« , incepind de la a treia in sus , mai sunt sau nu mai sunt necesare ? Locomotiva cu aburi a insemnat pentu progres ceea ce Iliada si Odiseea au insemnat pentu evolutie , cu o precizare : primul exemplu este parte de trup social , al doilea exemplu este parte de suflet complementar . Cu toata diferenta neta dintre acest cimp si celalalt cimp de interpretare , dinspre amonte, iese in evidenta remarca : dincolo de bine si rau , adica « dincolo de noi « salasluieste Eu-ul incantoriu .

 

Acest big-bang al sistemului de valori conforme cu « realitatea lucrurilor « este toata chintesenta ; doua suntcategoriile in care trebuieperceputa realitatea lucrurilor –voc-ul si echi-voc-ul ; de la a treia categorie in sus intervine abolireade contrar, si astfel posibilitateaca « insasi » cauza , sa devina « el insusi » efect de cauza . In ceea ce priveste inspiratia ,aceasta se gaseste atit in Voc , cit si in Echi-Voc . Inspiratia este asadar o declansare in-si a procesului de regindire a gindirii . De radicalul de functie al acestor doua categorii ,diferite fata de zero , respectiv fata de pozitia lor de echilibru , indice puterea politica , depind ziua si noaptea formei de civilizatie din-in-totdeauna .

Este falsa parerea ca cele care tin de de suflet nu se vad , iar celecare tin de trup se vad ; incerc sa cred ca dl H.-R. Patapievici , faptul acesta vreasa-l spuna prin « …daca acceptam acest sens transcendental acordat individualitatii ,-individualitatea este procedeul prin care gindirea nostra plasmuitoare selecteaza uni-echivocitatile multiplicitatii- putem atunci spune ca individualitatea este destinul inconturnabil al unui anumit mod de a fi om » . Intrebarea care se ridica acum vine de la sine : cite moduri « de a fi om » se cunosc ? Unul singur , spune raspunsul ; modul natural . Evident , modul natural , pe parcursul volutiei sale , a fost nevoit sa primeasca in celula caracterului sau faptul care este forma de lume , punct de vedere diferit fata de acelasi . Ca lucrurile in este stau asa , nu mai trebuie demonstrat . Destin sau nu , un lucru este cert : vocatia este apersonala .

 

Exemplu : taranul de oriunde , pentru a-si etala categoria radicalului de functie , ara pamintul , seamana si culege roadele pamintului . Ogoritul , ca si ingrasarea pe cale naturala a terenurilor cultivabile sau prin metodechimice , prasila , etc. , precum si celelate lucrari de pina , ori dupa aici , dar cutoate de aici , tin de destinul sau , sau si mai concret , de ne-fapt-ultemporal ; priceperea cucare intelege sa le duca la bun sfirsit tine de profesionalismulsau , adica de banca cu date informationale(personala) ; cum sa intoarcaploia prea multa , mana , grindina , s.c. in favoarea sa , tine de experienta sa , efectiv de afectul memorial . Aceaste conjuncturi la un loc tin de vocatia semnului sau de lucrator de pamint . Aratul , ca si celelalte munci , inclusiv munca de recoltare , astfel purced in-sprea deveni realitate optional , adica stau libere in modul sau liber de a fi om . Ploia prea multa, mana , grindina , s.c. , ies de sub controlul sau , si astfel , trec in cuantum-ul de probabilitati , ceea ce in sine exprima ca dimensiunea icunatismului , fie acesta destin , fie acesta har (vocatie) la rindu-i este dependent de elementul inalt , care , spre deosebire de elementul marunt , nu este Voc (cauza si efect de cauza) ci EchiVoc , de unde , despre Eu-ul incantoriu se poate afirma ca este acel nesatiu plasmatic, care corijeaza abrevierile extra-i-miez-uistice ale lui este . Altfel spus , Eu-l incantoriuse substituie « Intreg »-ului , ceea ce aduce realitatea lucrurilor in postura de parte in Voc-ul EchiVoc-ului ei ; lucru normal , daca admitem ca realitatea depaseste fictiunea .

In disciplinelecare tin de logos , plus adunatcu minus da plus . Socotealadreapta despre acest algoritm da filosofia .
Regindire a gindirii ,- Platon .
Gindire a gindirii ,- Socrate .
Si de ce nu ? …
Ceea ce dl H.-R. Patapievici determina .
Exact « cum spuneam » dupa cum afirma in Cuvint inainte dl Virgil Ierunca .

Si iata , cum astfel , din EchiVoc, logosul aduce in Voc Metoda de gindire Elongalogia , capitol nou in filosofie . Dar despre acesteste in lucru , deocamdata doaratit ; nu numai dl Cioran renunta la « termenulmediu » Categoriile, Aristotel , ci , dupa cum observcu incintare , acest mod de aborda real problemelor in cauza (dimensiunea icunatismului) este prezent si in Cerul vazut prin lentila, H.-R.Patapievici ; demers de acum bine pozitionat .

« Concordia mareste valoarea lucrurilor mici , discordia naruie si valoarea celor mari

« 1 , lucru in sine « fara testament »

   2 .« Ad rem » 3 .

1.- Concordia parvae res crescunt ,discordia maximae dilabuntur .
2.- Ab intestat .
3.- La problema , la obiect , precis .


Gheorghe Sarbu - Romania, Ploiesti

   

 indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.