Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Lucian Hetco - Articol Cui bono? Declinul economic şi politic al Europei

 

Lucian Hetco

editor Revista Agero

 

 

    Competiţia

    Īn numai cāţiva ani, nu vom mai putem vorbi despre o economie europeană competitivă, care să poată concura pe viitor cu succes economia americană, iar īn următoarele două decade, Europa va pierde, după ultimele studii şi prognoze, confruntarea economică cu ţările est-asiatice, īn special cu China şi Japonia, iar īn viitor şi cu India. Chiar dacă Europa are la ora actuală un produs intern brut comparabil cu cel al Statelor Unite, īn Europa trăiesc 170 de milioane de persoane mai mult decāt īn SUA, ceea ce face ca raportul pe cap de locuitor, să denote că europeanul de mijloc cāştigă mai puţin cu 25 de procente decāt cetăţeanul american pentru servicii similare, decalaj care va creşte pīnă īn anul 2020, la o valoare de peste 50 la sută. Ceea ce īnseamnă că şi puterea de cumpărare a europenilor īn general, va scădea īn acelaşi simţitor mod, īn următorii cincisprezece ani.

 

    Tehnologia

    Din punctul de vedere al tehnologiilor aplicate şi al progresului tehnic, al inovaţiilor şi structurilor economice elastice inovative, adecvate la preţul forţei de muncă şi la valoarea reală a pieţei de muncă locale, comparativ cu cadrele economice flexibile ale unor ţări din Asia, dar īn special din SUA, decalajul este deja vizibil. Europenii, īn special īn vest, au ajuns “scumpi şi ineficienţi”, īn plus, au rămas treptat īn urmă īntr-o serie de domenii de vārf tehnologice ca de exemplu: īn electronică, īn industria constructoare de maşini, telecomunicaţii şi nu īn cele din urmă, īn tehnologiile de viitor, īn mod special īn genetică, care este īn Europa īncă masiv īngrădită īn baza unor principii morale ( şi etice). Chiar şi ultimele bastioane ale economiei europene, industria chimică şi cea farmaceutică vor pierde simţitor teren īn următorii 20 de ani, faţă de concurenţa americană, indiană şi chineză.  Lobbiul politic va face ca tehnologii de vīrf, de exemplu ca cele termonucleare, să nu mai fie dezvoltate sau īntreţinute, centrale sigure şi perfect funcţionabile vor fi timpuriu, treptat dezafectate de teama atacurilor teroriste şi prin presiunea  programelor ecologiste ale partidelor de centru-stānga, īn timp ce numai chinezii vor construi īn decursul următorilor 25 de ani peste 50 de centrale termonucleare, fapt care le va asigura independenţa energetică şi dominarea pieţei materialelor radioactive, īn speţă, a uraniului.

 

     Factorul uman

     Cele mai bine pregătite cadre, cele mai bune creiere nu mai provin astăzi din Europa, ci din India, China şi SUA. Cei mai buni studenţi americani, nu sunt de origine europeană, ci sunt de regulă, asiatici. Cele mai bune universităţi se află pe continentul nord-american, cei mai bine pregătiţi absolvenţi pe plan global, provin tot de acolo. Cele mai mari companii de software, unde inteligenţa analitică este factorul principal, nu se află īn Europa, ci īn SUA. Limba economiei mondiale este engleza americană, dolarul american domin㠓like usual” pieţele internaţionale, yenul şi euro nu s-au impus īn tranzacţiile internaţionale, avānd o valoare competitivă doar īn pieţele locale.

 

    Criza energiei

    Criza petrolului, cāteva ierni grele succesive īn emisfera nordică, la preţurile īn continuă creştere ale ţiţeiului pe plan mondial, (din 1996 pīnă acum īn 2006, preţul ţiţeiului a crescut de trei ori), enorma dependenţa energetică europeană faţă de petrol şi īn viitorul apropiat şi faţă de uraniu, la fel de epuizabil ca şi ţiţeiul, creşterea preţurilor materiei prime īn general şi continuarea globalizării mondiale prin exodul capitalului european către ţări cu mīnă de lucru ieftină non-europene, vor accentua criza şi declinul economic şi social-politic  al Europei, criză care deja este acut simţită şi se īntrevede a continua, fapt care va stabiliza declinul īn mod definitiv, vizavi de economiile puternice īn permanentă creştere ale secolului actual: SUA, urmată de China īn special, şi de ţările Asiei de Est, India, treptat īnsă şi de Indonezia şi Brazilia către sfārşitul secolului.

    Tehnologiile europene de producere ale energiei regenerabile, cele eoliane, solare, geo-termice, hidrotehnice sau din reziduuri biologice, se află īncă īntr-o fază īn care nu pot acoperi necesarul energetic european – iar Europa nu mai dispune de  resursele energetice clasice necesare, cu excepţia cărbunelui. Petrolul romānesc, deja aproape epuizat īn timpul celui de-al doilea război mondial, sau cel din Marea Nordului vor deveni resurse extrem de rare şi preţuite. Cărbunele va rămāne īntr-adevăr o alternativă viabilă şi ar mai putea juca un rol important prin rezervele mondiale īncă 300 de ani, dar īn condiţiile lobbiului ecologic actual şi a īncălzirii climei pe plan global, nu va mai fi utilizat cu precădere, cel mult va fi transformat īn ţiţei şi indirect īn combustibili (benzină, motorină), tehnologia fiind deja cunoscută din timpul celui de-al doilea război mondial şi la ora actuală, redevine rentabilă.  Dependenţa faţă de petrol īn general şi faţă de petrolul din ţările Orientului īn mod special, va trebui, după ultimele rapoarte ale guvernelor vest-europene să fie redusă la zero pīnă īn anul 2020, după informaţiile din presă şi consideraţiile social-politice actuale, ce ne stau la dispoziţie. Acest factor īnsă ar putea fi accelerat īn cazul unui conflict militar global de amploare. Īn schimb, va creşte pe viitor dependenţa energetică faţă de Rusia, fapt deloc īmbucurător, īn ce priveşte īn special resursele de gaze naturale, dar şi cele de ţiţei brut şi alte materii prime de prim ordin.

 

     Īmbătrānirea populaţiei

    Sistemele de pensii vest-europene sunt deja extrem de costisitoare, ceea ce va face ca īn 20-25 de ani să devină aproape nefinanţabile. Europa va deveni treptat un azil general de bătrāni, preconizāndu-se că īn următorii 25 de ani procentajul persoanelor de peste 60 de ani, va ajunge la peste 50 la sută. Singura modalitate de a reduce costurile uriaşe legate de īntreţinerea pensionarii de māine, va fi angajarea activă a persoanelor de peste 60 de ani, ceea ce psihologic vorbind, va produce o răsturnare masivă de principii, de neconceput şi inaceptabilă social la momentul de faţă, deoarece la ora actuală, īn Franţa sau Germania, doar cāteva procente din populaţia activă de peste 60 de ani, cuprinse īntre 7 şi 12 procente este īncă activă, comparativ cu cea americană, unde sunt mai mult de  27 de procente activi.  Cetăţenii germani de peste 57 de ani de exemplu profită īncă de uriaşele cote ale şomajului german ( de peste 11,5 %) preferānd a ieşi la pensie cu mult īnaintea vārstei de pensionare actuală germană (65 de ani), aceptānd reducerea volumului pensiei, chiar īn condiţiile īn care pensia individuală, se va scurta simţitor īn următorii ani. Īnsă numai la o speranţă de viaţă de peste 81 de ani pentru  bărbaţi şi peste 84 de ani pentru femei, aceasta īnseamnă nu mai puţin de peste 25 de ani de finanţare activă de la bugetul statului. O legislaţie aferentă, precum şi creşterea vārstei de pensionare īn viitor eşalonat pīnă la 67 de ani, poate chiar la 70 de ani,  este deja īn pregătire şi va intra treptat īn vigoare īn Europa occidentală. Sistemele de pensii private sau de īntreprindere vor fi promovate şi mai  activ de către toate guvernele vestului, iar īn ultimii 10-15 ani, pensiile vor fi drastic impozitate, scurtate, iar puterea de cumpararea a seniorilor, in fapt majoritari, se va reduce simţitor, fapt ce va afecta suplimentar puterea de cumpărare īn Europa.

 

      Perspective

     Ce se va īntāmpla īn viitorul apropiat?  Europenii vor avea din ce īn ce mai puţină influenţă economică pe pieţele internaţionale, iar din punct de vedere politic şi militar vor rămāne tradiţional  īn sfera de influenţă americană, tehnologic vorbind, americanii vor da, cel puţin īn domeniul militar, pe mai departe, tonul. O viitoare politică europeană protecţionistă, orientată prioritar spre piaţa internă şi administrarea propriilor resurse regenerabile şi īncetarea măcar parţială a exodului de capital european, ar putea fi o soluţie de īnceput, īnsă aceasta va trebui corelată cu prognozele demografice reale, cu mult mai multe investiţii īn ştiinţă, tehnică şi pregătirea şcolară următoarei generaţii, cu mai multă disciplină şi profesionalism şi renunţarea treptată la barierele social-politice a sistemelor sociale atāt de preţuite, dar de nefinanţat īn următorii 20-30 de ani. Alte aspecte ar fi integrarea social economică şi promovarea potenţialului migranţilor, o viitoare politică de imigraţie europeană unitară, bazată pe principii economice, primordial īn funcţie de criterii clare : vārstă, pregătire şcolară şi conturată social-politic īn baza experienţelor anterioare, legate de socializare şi o integrare activă reală. Viitorul va trebui să fie mult mai tolerant, căci religiile vor continua să co-existe şi īn următorele decenii.  Ne vom lua aşadar, « rămas bun » de la Cornul Abundenţei şi ne vom īntinde, atāt cāt ne permite plapuma.

 

     Consideraţii şi prognoze pe termen lung

     Europa nu face altceva, decāt să culeagă roadele politicii sale social- economice dezastruoase din ultimii cincizeci de ani, fiind victima lipsei acute de natalitate, a lipsei de competenţă prin  pregătirea mediocră a absolvenţilor  săi, a  creşterii continue al numărului de imigranţi ce nu au putut fi integraţi economic şi social doar parţial, dar şi a factorului social legat de  mentalitatea actuală, īn general delăsătoare, a pasivităţii şi indiferenţei faţă de mecanismele politice actuale.       America va rămāne pe mai departe o supra-putere economică, tehnologică şi militară. Americanii, de altfel practici, pragmatici şi orientaţi tradiţional spre succes, se vor orienta īnsă cu precădere īn următorii 25 de ani, către economiile asiatice, īn special către India, dar şi treptat, către China.  Europa este actualmente īn declin economic evident, se pare chiar că acest fenomen este deja conştientizat. Fără o schimbare radicală de mentalitate, la nivel european şi o radicală cură a valorilor, ce va trebui rapid īntreprinsă, īn decurs de un deceniu, vom pierde “trenul” īn favoarea altor continente şi naţiuni.  Este vorba doar, de viitorul copiilor noştri!

 

Lucian Hetco

Editor Revista Agero

Germania

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, redactarea şi Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]