Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Slujbe noi pentru Europa de Est

Off-shoring şi către România

 

Lucian Hetco - editor Agero (foto)

 Impresii si pareri personale in FORUM

 

În anii următori vom asista la o creştere substanţială a numărului de angajaţi în Europa răsăriteană, plătiţi de către firme din occident, în special în domeniul informatic şi al serviciilor, iar promotorii acestui avânt catre est, vor fi investitorii occidentali. Studii recente din Germania şi Marea Britanie demonstrează că în următorii ani, procesul de migraţie, transfer sau creare a slujbelor în răsărit, puţin popular şi înţeles în occident, se va accentua simţitor. Mai putin de 10 procente a posturilor şi serviciilor ce se vor înfiinţa în străinătatea est-europeană cu capital străin, vor fi efectuate de către ţări occidentale în care limba oficială este germana ( Austria, Germania şi Elvetia), majoritatea o vor deţine englezii şi irlandezii împreună, cu peste 70 de procente.

 

Motivele acestui proces ce va câştiga treptat în amploare sunt lesne de înţeles, în special datorită nivelului încă relativ redus de salarizare din estul european, al pregătirii bune sau foarte bune al personalului în general, al dezvoltării reţelelor de comunicare informatice şi a reţelelor de transport, fusul orar acceptabil, etc. De exemplu, în România sau Bulgaria un expert informatician lucrează la o calitate simţitor comparabilă cu nivelul occidental luat ca etalon, dar cu numai 10 procente din salarizarea similară din vest.

 

Pe lângă principalii ofertanţi pe piaţa informational-tehnologică mondială, India şi Filipine, europenii din estul continentului, printre care şi românii, se vor bucura primordial de importante locaţii de firme străine de genul progrămarii de software, înfiinţări de servicii şi prestări de servicii pentru piaţa informaţională de genul “Call Center” sau “Hotline”, în special în informatică şi tehnologii informaţionale, dar şi în domenii mai puţin preconizate actualmente, legate de diverse servicii în administraţie şi consiliere, chiar şi asistenţă juridică sau în branşa asigurărilor private.

 

Acest proces, deja pornit şi astfel parţial cunoscut sau înţeles, se regăseşte definit în jargonul occidental prin termenul de “offshoring”. Deoarece studiile în acest domeniu nu sunt încă suficient de relevante, nu se poate preconiza cu exactitate câte locuri de muncă se vor transfera / sau re-crea din occident în favoarea celor din Europa răsăriteană. Plasarea sau crearea de noi slujbe de către investitorii occidentali în ţările cu salarizare redusă în special, nu este o masură deloc populară în ţările şi guvernele occidentale, dar în parte este explicabilă la o examinare ceva mai atentă.

 

Există însă deja în ţările occidentale o serie de măsuri politico-economice, mai mult sau mai puţin radicale, care vor îngrădi treptat, dar numai parţial transferul sau crearea de slujbe în răsărit, şi care au rolul de a creşte în general competitivitatea economiilor occidentale prin favorizări fiscale, în special prin reducerea costurilor de producţie indirecte, cu predilecţie în sectorul retribuirii şi a cadrului de sănătate, care s-au făcut şi se oferă de către guvernele occidentale firmelor producătoare în general, păstrându-se astfel un nivel relativ ridicat al salarizării locale,  impus nu numai de preţurile actuale şi de evoluţia pe piaţă, dar şi întărit prin greve sindicale de proporţii. Toate aceste evenimente vor duce implicit la o nuanţare a serviciilor si caracterului slujbelor din occident, comparativ cu cele ce se vor putea crea paralel în răsărit. Cele din vest însă, vor fi de regulă astfel mai pretenţioase din punct de vedere tehnic şi mai bine plătite pe mai departe, decât cele din răsăritul european.

 

Principiul occidental este în general - simplu şi pragmatic: se gândeşte global, dar se actionează în principiu - local, ceea ce va însemna spre exemplificare, că înfiinţarea a 500 de locuri de muncă cu capital străin în Romania, Slovacia sau Lituania, nu va însemna automat, pierderea lor in occident.

 

Din punct de vedere demografic occidental, la ratele de natalitate reduse (1,3-1,7 la suta) prin descreşterea populaţiei active şi creşterea celei la vârstă de pensie, a reculului economic promovat de generaţiile tinere, mai slabe la număr, ce  vor intra pe piaţa muncii la momentul de faţă, occidentul are un deficit evident de personal  în general şi un deficit de personal calificat- în special , precum şi o cerere de muncă necalificate în continuă şi evidentă scădere.  Personalul calificat care este de regulă greu de obtinut în Vest,  deoarece nivelul şcolar şi nivelul pregătirii post-liceale şi universitare este şi el în scadere, fapt însă mai puţin important, deoarece şi în Europa rasariteană asistăm la evoluţii asemănătoare, în ciuda inflaţiei diplomelor universitare.

 

Dar privind imigratia forţei de muncă din est către vest, există o serie de restricţii guvernamentale occidentale privind afluxul de muncitori străini dinspre răsărit spre apus, chiar în condiţiile unei Europe “unite”. O altă cauză în detrimentul potenţialului de muncă răsăritean în occident, este şi nivelul de pregătire relativ scazut al al fortei de muncă răsăritene dispusă să accepte o integrare dificilă şi lipsa unui cadru social de calitate, adaptarea de regulă dificilă a europenilor răsăriteni la mentalitatea occidentală şi lipsa lor de acceptanţă între băştinaşi, precum şi faptul că muncitorii est-europeni nu stăpânesc deloc, sau în cel mai bun caz doar precar, limba ţarii de rezidenţă, şi aceasta după ani de zile, fapt care îi descalifică pe piaţa muncii în occident.

 

Chiar dacă poate părea paradoxal la prima vedere, pentru majoritatea firmelor mari şi mijlocii din Vest, care produc deja în strainătatea est-europeană, efectul reducerii costurilor de producţie din occident prin angajaţii din răsărit ( în afară de transferul de tehnologie, know-how în general şi al multora dintre slujbele mai puţin calificate în rasarit), are un caracter benefic pentru economiile occidentale, deoarece firmele producătoare pot rezista astfel financiar cu mai multă uşurinţă în faţa  concurenţei globale şi astfel nu trebuie sa reducă implicit numarul angajatilor in ţara de origine (în occident)  fapt care ar afecta sensibil sistemele sociale de sănătate şi bugetele pentru şomaj. În plus, faptul că legislaţiile est-europene sunt din ce în ce mai flexibile, iar TVA-ul local este relativ scăzut, face ca lobbyi-ul pentru crearea de posturi în străinătatea est-europeană să fie confirmat şi prin fapte.

 

Într-un studiu al unor institute pentru cercetări economice din Germania,  se demonstrează că crearea locurilor de muncă în rasarit, implică nu neapărat slăbirea economiilor occidentale, deoarece “transferul” implică la rândul sau, crearea de locuri de muncă în vestul european, într-o proporţie de  aproape 1/1.  Institutul Ifo din München spre exemplificare, a demonstrat că întreprinderi germane atractive,  au ridicat substanţial, contrar opiniei publice general acceptate, numărul de angajaţi germani, între 1989 si 2001. Această teză demonstrează că internaţionalizarea concernelor şi investiţiile în ţări cu mâna de lucru ieftină nu înseamnă neapărat că locurile de muncă din occident se pierd definitiv. Întreprinderile germane au creat între 1989 si 2001 mai mult de 450.000 de slujbe în răsăritul european, în acelaşi timp, însă doar 90.000 de slujbe au “dispărut” de pe piaţa muncii germană.

 

Cei mai mult implicati, cei ce vor pierde în occident, în transferul slujbelor catre răsărit vor fi în aceste condiţii, muncitorii cu calificare slabă sau mediocră din occident, ale căror salarii nu vor mai fi putea finanţate în condiţii de globalizare mondială la faţa locului ceea ce ar face ca costul produselor occidentale, devină exorbitant, fapt nedorit, nemaiputând astfel a fi desfacute pe pieţele internationale cu competivitatea aferentă, în ciuda calităţii de regulă superioare. Deoarece interesul întreprinderilor occidentale cu privire la angajarea muncitorilor slab calificaţi din vest scade vizibil, offshoring-ul se orientează accentuat spre economiile răsăritene.

 

La 16 ani dupa căderea cortinei de fier, occidentul (re)descoperă cu adevarat: pieţele răsăritene, împreună cu creşterea bugetelor si parţial prin crearea de noi locuri de muncă în răsărit, implicit şi a puterii de cumpărare din Europa de Est.  Efectul este binefacător deocamdată pentru ambele parti, deoarece majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii din vest îşi vor reorienta politica angajărilor şi a creării de posturi, în condiţiile mai sus amintite.  Cu cât însă ceste întreprinderi occidentale se vor consolida şi vor fi mai stabile financiar, cu atât mai mult, orientarea lor va fi catre răsărit, în principal prin valorificare sansei de a folosi forta de muncă ieftină, atâta vreme cât acest factor va stârni un interes general şi va fi atractiv din punct de vedere financiar. Pentru investitiile occidentalilor, cadrul financiar răsăritean va trebui însă sa fie deregulat, simplu şi transparent, în principal lipsit de corupţie şi în care se vor putea folosi reţelele de transport modernizate răsăritene şi infrastructuri comparabile cu cele occidentale. Pe de altă parte, orice investiţie occidentală în Europa răsăriteană, va însemna nu numai o infuzie de capital creator de locuri de muncă, implicit generatoare de venituri pentru bugetele locale din impozitele practicate pe venit, ci şi transferul de mentalitate şi pragmatism al muncii solide şi bine făcute, mai bine retribuită decât salariile la stat sau firme mici locale fără perspective concrete, în condiţiile unei mai bune stabilităţi financiare generale pentru bugetele statelor primitoare, creând premizele unei noi dreptăţi sociale.

   Lucian Hetco - editor Agero

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)