Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri

 

 

Urmărește oare Argentina ștergerea totală

a amintirii despre Iuliu Popper?

 

Ing. Dan Dumitrescu, Suedia

 

Înainte de a argumenta motivele care mă fac să pun întrebarea care constitue titlul acestui articol, voi reproduce mai  jos un fragment din articolul meu “Iuliu Popper -  Regele Țării de Foc - 150 de ani dela naștere”, apărut în revista Romfilatelia nr. 6 din iunie 2007.

“În martie 2007 am vizitat pentru a doua oară Țara de Foc pe urmele acestui prim mare explorator român în zona Antarctică, care a fost pe bună dreptate considerat un “rege” al acestor ținuturi necunoscute până la sosirea sa, numite și azi Fin del Mundo (Capătul Lumii).

La Ushuaia, capitala părții argentiniene , cel mai sudic oraș din lume, nu am găsit nimic nou. Am mai cumpărat un duplicat al monezii de aur de 1 gr. bătute de Don Julio (însoțită de un certificat de autenticitate) și o hartă amănunțită a Țării de Foc.

M-am reintors în Suedia și am plecat peste câteva zile la București. Aici m-am prezentat la Romfilatelia cu 4 machete de întreguri poștale realizate (pe baza unor unor materiale illustrative aduse de mine) de către domnul Ion Daniliuc și am avut bucuria ca ele să fie acceptate fără rezerve. Și la Romfilatelia se urmărea realizarea unor  întreguri poștale pentru a aniversa 150 de ani dela nașterea lui Iuliu Popper, pentru care se căutau materiale ilustrative.  Deci gând la gând cu bucurie.

Explicațiile ilustrațiilor din aceste 4 întreguri poștale, apărute în tiraj de masă, îl pot lămuri pe cetățeanul român despre ce a relizat, în scurta sa viață,  unul dintre cei mai importanți compatrioți ai lor”. Cum în martie 2013 urma  să particip la o croazieră care începea la Buenos Aires, continua prin Sud, prin Țara de Foc (Ushuaia și Punta Arenas) și se încheia la Valparaiso, m-am gândit ca este o buna ocazie să obțin noi piese filatelice rare si m-am decis să realizez un exponat care să comemoreze 120 de ani dela moartea lui Iuliu Popper. Exponatul urma să aibă 1 sau 5 panouri de 15 sau 16 file A4 (o regulă ciudată, dacă ai material pentru 3 panouri ce faci?). Doream să particip cu acest exponat la cateva expoziții filatelice internaționale.

 

   

 

Cum un panou îmi era insuficient, eram obligat să fac exponatul de 5 panouri. In acest scop domnul Ion Daniliuc mi-a pregătit un număr de 60 de plicuri speciale pentru această comemorare, care urmăreau aceleași 4 teme ca și cele ale întregurilor poștale apărute in 2007. Francarea acestor plicuri am făcuto în așa fel ca ele să se deosebească prin cel puțin un timbru, astfel ca fiecare plic să reprezinte, din acest punct de vedere, un unicat poștal deci si filatelic.

Complectarea necesară pană la 5 panouri urmează să o fac cu fotocopii ale unora dintre cele 95 de fotografii realizate de Iuliu Popper în cursul primei sale expediții în Țara de Foc, respectiv cea din 1886, strânse într-un album al cărui original se află în posesia familiei Braun Mendez din Buenos Aires. În lume se găsește un număr foarte mic de exemplare ale acestui album. Două dintre acestea se află în România.

Ajuns în Ushuaia în 11 martie, am francat plicurile speciale plus alte câteva plicuri la Postă  si m-am dus apoi la Muzeul Fin del Mundo unde am avut o surpriză extrem de neplăcută. Nu mai exista spre vânzare duplicatul monezii de 1 gr. aur ca în anii 2003 și 2007 când cumpărasem câte un exemplar. Aș fi vrut să mai cumpăr încă un exemplar. Am întrebat unde este copia în miniatură a mașinii inventate de Popper cu care ajunsese  să scoată 500 kg. aur pe an din apa oceanului (secerătoarea de aur, cum fusese numită), deoarece nu o mai vedeam în locul știut, în mijlocul unei săli.

Mi s-a răspuns că fusese dusă în pod fiind scoasă  din muzeu. Personalul muzeului dădea din umeri neputând să dea nici o explicație acestor măsuri care făceau să dispară si ultimile dovezi despre activitatea lui Popper din singurul loc în care mai puteau fi găsite. La fel cum disparuseră, fiind înlocuite, și numele românești, date de explorator, locurilor descoperite pentru prima dată    în Țara de Foc. Și nu fuseseră puține.

Si brusc mi-am reamintit de moartea subită a lui Popper în noaptea de 5 iunie 1894. Circulase atunci zvonul că fusese otrăvit. Tocmai câștigase un proces împotriva unei înscenări judiciare. Se încercau tot felul de mijloace pentru a fi eliminat. Rezolvase ce fusese mai greu. Nu mai era nevoie de el. De acest rege român al Țării de Foc.

De ce să fie otrăvit ? Pentrucă în port așteptau, gata de drum, echipate și aprovizionate, 2 corăbii: El Explorador și El Gringuito  (cu sens de Străinul) – nume cu profunde semnificații – cu care Popper urma să plece spre Sud. Unde ar fi descoperit cu siguranță noi teritorii. Și nu ar fi fost bine. Dece sa le descopere un “gringuito” pentru țara sa ? Doar afirmase acest “gringuito”, vorbind despre Țara lui Graham : “Mă încumet să presupun că acest teritoriu reprezintă, într-un fel, proeminența unui continent, care trecând peste Polul Sud, se termină cu Țara lui Wilkes unde are în față Australia”.

Visul lui Popper fusese să descopere el acest nou continent. Gândind  astfel, poate prea pătimaș, am ajuns să-mi pun întrebarea din titlul articolului. Mi-aș dori însă, din toată inima, ca această întrebare sa fie contrazisă.

 

Ing.Dan Dimitrescu

Malmo- Suedia

 

Articol apărut în Curierul Filatelic nr.168/martie 2013

Predat personal de către Ing. Dan Dimitrescu atașatului cultural al Ambasadei Argentinei din București.

 

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 


Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)