Reclama Dvs.

  Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri

Asigurarea de sanatate in Germania, necesara si sigura!


 

Asigurare de sanatate in Germania, ghid practic pentru cetatenii romani, de la locuinta, servici, sanatate, ieftin, eficient, medic, sanatate, limba romana

 

Istorie la 1919 - Argumentele contelui Apponyi

Erwin Lucian Bureriu

 

Fragmentelor din memoriul depus de contele Apponyi Adalbert la tratativele de la Paris , prin care se încearcă amânarea semnării tratatului de pace în favoarea României Mari, 1919, trebuie să le aducem unele completări. În primul rând, nu cred că, trecând prin experimentele succesive ale administraţiei noastre, lipsită de glorie, ar mai fi mulţi români care să nu vadă clar că există o adevărată tradiţie în neşansa noastră de a depăşi curbele de sacrificiu şi de a nu mai forma generaţii de sacrificiu. În drumul spre desăvârşire morală trebuie să mai înghiţim multe hapuri amare,începând cu prezentarea paşaportului la o frontieră occidentală ...

 

Menţionăm că traducerea în română a textului conţine cu prea multă uşurinţă cuvântul „rasă” şi e necesar să amintim că în 1919 conotaţia sa nu devenise atât de periculoasă, ca după atâţia ani de experienţă rasistă nefastă. Există şi nedreptăţi care ni se fac, de ex., maghiarii au avut un contact mai direct cu occidentul şi implicit ardelenii. Românii au fost  izolaţi prin bariera altor neamuri de propria latinitate şi de religia rudelor din Apus. Sigur, se spune că Rakoczy le-a dat şcoli în limba lor şi i-a îndemnat spre catolicism. Mai pregnantă este influenţa iluminismului austriac în Banat; epoca theresiano-iosefină a adus, într-o zonă virgină, nu numai mercantilismul economic, dar şi obligativitatea învăţământului şi religiei în limba maternă. Reuşita acestor măsuri este surprinzătoare, multe neamuri din occident, adânc înrădăcinate în vechi tradiţii medievale, n-au avut rezultate pe măsura bănăţenilor, comparabile cu cele ale populaţiei din jurul Vienei...

Apponyi (foto) recurge la o critică superficială a neamurilor româneşti. Nu se poate spune însă, mai ales după război, că românii i-ar fi tratat cu mai multă delicateţe pe maghiari. Ei îi confundă adesea cu hoardele hunilor, cu mongoloizii asiatici, fără a consulta literatura de specialitate privind popoarele şi limbile, emisă de Institutul „N.Iorga”, conform căreia maghiarii, popor european, vine din nord-vestul Uralilor, precum finlandezii. Argumentele contelui n-au schimbat istoria, însă cunoaşterea şi a altor opinii decât cele ale eventualilor lăudători este şi un prilej de reflecţie, un duş rece care ne poate trezi din beţia automulţumirii.

 

 

Din punct de vedere intelectual şi economic Transilvania este cu o sută de ani mai avansată decât România, de aceea alipirea ei la România va avea o influenţă nefastă asupra dezvoltării sale şi poate provoca tulburări cât se poate de serioase. Viaţa socială a maghiarilor şi a saşilor este mult mai diferenţiată. Procentul lor în profesiile calificate depăşeşte cu mult procentul populaţiei lor, asta nu se datorează protecţiei statului maghiar, în shimb, inferioritatea rasială a românilor se manifestă ori de câte ori le este lăsat spaţiu liber pentru iniţiativa privată. Naţiunea română este una tânără şi care nu şi-a descoperit conştiinţa naţională decât la mijlocul sec XIX. Religia sa este cea bizantină, limba ritului său este slavă, iar în Transilvania biserica românească şi-a câştigat independenţa datorită pricipilor maghiari protestanţi şi uniunii confesionale, pe care românii nu au putut-o realiza prin forţe proprii. Cruciadele, sistemul feudal, papalitatea, Sfântul Imperiu Roman, Renaşterea şi Reforma au trecut fără să lase urme asupra acestui popor. Dimpotrivă, naţiunea maghiară a luat parte la toate aceste evenimente .Poporul român nu a reuşit să scoată la lumină individualitatea rasei sale, nici să imprime un specific naţional instituţiilor ţării sale .Trăind într-un stat, alături de alte popoare românii nu au reuşit multă vreme să egaleze acele popoare, nu au reuşit să formeze UN STAT AL LOR; în Ardeal şi Banat elementul românesc nu a înfiinţat decât în ultima sută de ani instituţii proprii intelectuale şi economice, sub influenţa mediilor maghiare şi germane . (foto jos : in timpul tratativelor de la Trianon, 1920).

Acesta este şi motivul pentru care românii din Transilvania au depăşit cu mult în ultimul secol pe fraţii lor de rasă care trăiau în afara acestui amestec etnic, în propriile lor ţări, Valahia şi Moldova. În interiorul zonei carpatice primul stat veritabil a fost format în sec. al X –lea de către maghiari. În sec. XIV-XV, în urma invaziei turce în Balcani a crescut în mod considerabil imigrarea românilor de dincolo de Dunăre în Transilvania. Primul care a exprimat ideea că românii trebuie să fie urmaşii elementelor poporului roman care a rămas în Dacia a fost Bonfinius ... Această teză a trecut prin operele lui Toppeltinus şi Cantemir în ştiinţa europeană şi a devenit o dogmă ştiinţifică. Anonymus, unicul cronicar care găseşte români la sosirea maghiarilor, nu este o sursă istorică autentică. Inspirată de o fantezie patriotică, această istorie nu redă istoria adevărată a cuceririi ţării de către unguri, ci o epopee,  partea care se referă la români a fost INTERPOLATĂ ÎN ACEASTĂ CRONICĂ ABIA MAI TÂRZIU. Raporturile românilor cu saşii şi maghiarii au fost la fel de proaste, ca şi cele cu populaţiile balcanice. Nu s-au putut obişnui decât greu sau deloc cu ordinea statului maghiar şi au fost priviţi peste tot, de la prima lor apariţie, ca un element perturbator, care nu respectă nici proprietatea individuală, nici ordinea socială, nici instituţiile juridice ale statului. A fost foarte dificil pentru guvernările Transilvaniei să obişnuiască acest popor cu o morală, cu ordinea socială legală, într-un cuvânt, să facă din aceşti păstori seminomazi un popor agricol şi muncitor, apt pentru civilizaţie ...”

 

A consemnat ERWIN LUCIAN BURERIU

 

Nota redactiei: Acest articol se vrea in viziunea redactiei Agero, component al unei serii de materiale istorice, genul : "Istoria asa cum (poate ca) nu ne place, ori nu vrem sa o acceptam!". Nu este nicidecum un articol pro-maghiar, ci doar un aspect istoric realist. Lucrurile s-au petrecut, ori se petrec si in viziunea altora, nu numai a noastră, a românilor, de aceea consideram ca este legitim sa publicam un material / nu neaparat un argument, ci si un alt punct de vedere, intelegand astfel orice fateta legata de autenticitatea noastră. Spun acestea, in virtutea faptului ca orice critica adusa mentalitatii romanesti, aduce dupa sine, injurii, insulte, amenintari. E timpul, deci, sa acceptam si idei pareri contrare, fara sa producem ideologii reactionare, ori nationaliste, revansarde.

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 

 

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu. Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)