Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

"AŞA E ĪN LUME: UNII PRODUC, ALŢII CULEG LAURII !"

DIN CORESPONDENŢA UNUI STUDENT ROMĀN LA BERLIN ĪN 1905 (5)

Dr. Luchian Deaconu (foto)

 

                                                                                            

Berlin, 1 März 1905

Dragă nene,

 

           Acum două săptămāni am primit de la neica o scrisoare prin care mă ruga să-ţi spun d-tale cīnd trebuie să-mi trimită banii. M-am veselit fiindcă mă scăpa cu asta de corvoada de a vă scrie īn fiecare lună, cīnd si cīti bani să-mi trimiteti. I-am răspuns că e bine să mi-i trimită asa ca să-i primesc cu o zi sau două īnainte de 1 ale fiecărei luni. Asta din mai multe motive: 1) vreau să trimit rata librarului la München, asa ca să o primească el la 1 ale lunii, deci trebuie s-o trimit eu cu 1 zi sau două īnainte, 2) abonamentele la jurnalul meu de aici precum si la calea ferată trebuie făcute īnainte de 1 si 3) vreau să plătesc gazdei totdeauna la 1 ale lunii, la ora 8 dimineata, si, īn caz de nemultumire, să anunt că plec.

            Astea nu le scriu pentru d-ta, ci pentru neica care, cu toate că a fost la Paris si a trecut prin aceleasi momente ca mine, a uitat totul si e nevoie să-i repet totul din nou.

            Bazīndu-mă pe grija neichii, nu i-am mai scris de data asta si, rezultatul ? Rezultatul e că azi e 1 martie si eu n-am primit banii , desi i-am amintit neichii īn scrisoarea mea că februarie are 28 de zile si să-mi trimeată banii la 25 februarie asa ca să-i am aici la 1 martie. Fusei nevoit să mă rog de gazdă să mai astepte cīteva zile, adică mă blamai pur si simplu. Dacă nici azi nu primes banii,voi trimite mīine neichii o telegramă. Te rog dă d-ta ordin lui Luca să aibă el grija asta, ca cu 3 sau 4 zile īnainte de 1 st. si ale fiecărei luni să-mi trimeată banii.

            Am primit " Le Temps » cu cronica teatrală despre " La retraite ». Anul trecut i-am scris tusichăi de o piesă, " Zapfenstreich », care face ocolul Germaniei. Autorul e Franz Beyerlein[1], acelasi care a scris „Yena oder Sedan ? ” unde dă pe fată scandalurile din armata germană.

            Piesa, după cīte văd din “Le Temps”, a fost tradusă īn frantuzeste sub titlul “La retraite”, a avut succes la Paris si numaidecīt teribilul domn Adolpho Brisson īi face critica īn " Le Temps ».

            Intīmplarea a făcut că eu, cu două zile īnainte, văzusem piesa aici la teatru, asa că am citit critica sau, mai bine zis cronica lui Brisson, cu multă atentie si īn cunostintă de cauză.

            Constat si de data asta, cu părerede rău, spiritul superficial al frantuzului. Fraza cu care se termină piesa e cu totul falsă īn cronică : stimabilul Brisson a văzut piesa la teatru, a īnteles īnsă fraza de la fine gresit ori n-a auzit bine, s-a dus acasă si, īn loc să mai caute originalul, s-apucă si face cronica-n grabă si spune, cum īti atrăsei atentia mai sus, palavre.

            Fraza cu care se termină piesa e sublimă ; ea īi dă valoare, si tocmai fraza asta o redă pe dos Brisson īn cronică.

            Eu am rămas īnmărmurit cīnd am văzut cu cītă usurintă poate-nsela un cronicar atītia lectori ai unui ziar. Mi-am adus īnsă aminte că Brisson e francez si că, prin urmare, toate cronicile lui sunt vorbe, vorbe si iar vorbe...

            Am văzut zilele trecute, īncă o dată, pe īmărat. E extraordinar omul ăsta : asistă la conferinte interesante, vizitează expozitii, muzee, vizitează pe savanti īn laboratoarele lor.

            Am făcut cunostintă cu Protopopescu, băiatul fostului vicepresedinte al Camerii. E foarte cumsecade si īi plac mult. Se roagă de mine să intru īn Societatea Romānilor de aici.

            Am asistat la cīteva conferinte tinute asupra influentei noilor tratate de comert asupra dezvoltării economice a Germaniei. Pretutindeni aceleasi vaiete : industria a fost sacrificată pentru agricultură.

            Cred că ai citit īn jurnale de initiativa regelui Italiei pentru īnfiintarea unui Institut Agrar International. Eu am citit aici, la bibliotecă, īntr-o revistă specială că autorul planului a fost un american, Levin, că regele Italiei a fost numai un " sprechen des Rohn » pentru ca să aibă ideea mai mare succes.

            Asa e īn lume : unii produc, altii culeg laurii !

            Te sărut si pe d-ta si pe tuşica.

 

Noatză   

 

[1] Franz Adam Beyerlein (1871-1949), dramatrug si romancier german.

 

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)