HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

ATLANTIDA  (4)

UN ADEVĂR APROAPE DE NOI

 

Gheorghe Şipoş

 

Conform săpăturilor geologice īn teritoriile extracarpatice s-au dovedit că, teritoriile respective cīndva erau acoperite īn timp īndelungat de ape găsind rămăşite fosilizate ale vieţuitoarelor marini. Foarte probabil că actualele cīmpii romāneşti, şi nu numai, erau componenţii imensei īntinderi de ape denumit ca Oceanul (Pre)Atlantic. Existenţa la acea vreme a Continentului lemurian īn bazinul Oceanului Pacific, din emisfera sudică, explică această dispunere a păturii de ape pe suprafaţa nordică a Pămīntului. Īnclinarea iniţiala īn adīncime spre Europa de est, de atunci, a platoului atlanto-european a scos la suprafaţă o serie de insule şi insuliţe vestice care puteau permite foarte uşor accesul pīnă la Continentul american. Īn zona actualului bazin al Dunării de jos se afla o īntindere de ape pe drept considerat o mare ”Mare”, componentă a vestitului ocean. Oceanul ajungea departe spre est pīnă la Marea Caspică īncluzīnd şi zonele cīmpiilor din Europa de est, de centru şi de nord. Acest imens de ape care comunica şi cu Oceanul Arctic īnvăluia, atenţie nu īncercuia, un continent fragmentat care ajungea aproape de ţărmurile Americii de nord. Transilvania de atunci putea fi foarte uşor o peninsulă din acest ocean imens, legat de restul teritoriilor din Europa de vest prin limba de uscat, istmul alcătuit de lanţul muntos care leagă Carpaţii romāneşti de Munţii Tatrei. Din sud, traversīnd ”Marea” aflată īn locul Panoniei dar şi īn locul Olteniei, Munteniei şi Bulgariei de azi se putea ajunge de pe podişul grecesc la poalele Carpaţilor Meridionali.  Expresia de ”mare” de atunci definea un ”golf” al unei īntideri de ape imense, īn sensul actual de interpretare. De preferat şi mai sigur, īn acele vremuri, era trecerea pe uscat pīnă la ”strīmtoarea” de la Porţile de Fier unde era oraşul de primire dar şi de triere al vizitatorilor. Era un fel de port de unde printr-o ”trecere īngust㔠dintre cele două pereţi abrupţi se putea păşi pe teritoriul interzis. Pe malul de vizavi era o barieră sau poartă metalică cu aripile susţinuţe de două turnuri de veghe īnalte prevăzute cu sisteme de supraveghiere şi de nimicire ale intruşilor nepoftiţi, avīnd o rază de acţiune prin care acopereau ambele īntinderi de Mare din sudul statului. Erau dotaţi cu sisteme de radar şi tunuri de gen laser cu care putea distruge tot şi orice pe distanţe de sute de kilometrii, ceva de neegalat şi de neīnţeles la acea vreme. Iată ce erau de fapt aceste coloane misterioase, printre care ”năvălea puterea uriaşă şi trufaşă” din vremea respectivă, dar şi de care ”nu se putea trece” de nici un fel. De atunci a rămas defileului Dunării de azi denumirea de Porţile de Fier, dar şi numele oraşului de aici de DrobetaTurnu-Severin, fiindcă īn zona respectivă se īnălţau aceste Coloane rebotezate de unii şi ca Turnurile Severităţii sau Zdrobitoare. Existenţa unor astfel de turnuri şi īn alte locuri strategice nu este exclus, chiar foarte probabil de presupus. Voi īncerca să schiţez īn Fig.13 cele prezentate şi ve-ţi dea seama că toate descrierile legendei lui Platon, dar nu numai, sunt perfect valabile pentru ţinutul Transilvaniei de azi fiind singurul teritoriu de pe Globul nostru pămīntesc ce corespunde respectiv care se conformează absolut tuturori cerinţelor īn acest sens.

                                                            

 

 

Mergīnd mai departe, dincolo de o strīmtoare terestră, se ajungea la oraşul cel vestit, cel misterios, cel legendar: Atlantisul. Se afla īn locul actualei localităţi BRAȘOV amintită şi ca ORAȘUL COROANĂ, respectiv REGELE ORAȘELOR. Stema de altă dată a oraşului ne arată clar că existenţa localităţii este ancorată īn timp de acest teritoriu ca şi rădăcinile unui copac secular de sol, iar rolul său istoric milenar este redat de coroana regească ca semnul puterii absolute avute. De unde a moştenit oraşul denumirea cu care era amintită, cu care se mai mīndreşte şi azi pe ascuns? De unde a primit stema care spune lucruri atīt de măreţe? Nu a fost amintită niciodată ca capitală regească, ci doar refugiu pentru oameni capabili! Nu a avut faimă, ci doar a dat oameni faimoşi! Nu a fost īn atenţia nimănui şi totuşi era un centru apreciat şi recunoscut de foarte mulţi! Subsolul oraşului este brăzdat de un sistem de tunele care ajung la mari distanţe īn afara lui de parcă ar spune că pe vremuri aşezarea nu se limita doar la teritoriul actual, ci la unul cu mult mai mare ca suprafaţă. Tunelele au fost blocate şi necercetate niciodată, nefiind nici un interes īn acest sens. Imensitatea lucrării se poate explica strategic, dar nu şi economic. Preţul unei astfel de lucrări depăşea cu mult posibilităţile financiare ale oraşului medieval care exista aici pe vremuri. Dacă este o moştenire din antichitate iarăşi apare īntrebarea că: -Ce interese ascunse se aflau īn spatele motivaţiilor de a le săpa pe acestea? Īn acest sens vă readuc legenda care pomeneşte de o reţea de tunele sub oraşul Atlantis. Se aminteşte de un munte nu prea īnalt īn vecinătatea Atlantisului care avea două izvoare, unul cald şi altul rece. Vă dezvălui o ciudăţenie legată de istoria muntelui Tīmpa, de care cred că nu s-a auzit decīt de foarte puţini dintre noi. Există o susţinere superstiţioasă, aprope uitată, că sub acest munte s-ar ascunde un lac fără fund plin cu apă curată care cīndva alimenta nişte izvoare pentru locuitorii din jur. Īn orice caz teritoriul ocupat de actualul oraş este amintit ca un pămīnt mocirlos pe vremuri şi care s-a secat cu timpul prin retragerea apei īn adīncuri. Locul cum se ştie, conform documentelor scrise şi nescrise rămase, era aproape nelocuit iar īn īmprejurime erau doar localităţi neīnsemnate ca mărime şi ca importanţă. Oraşul Braşov, care īntotdeauna figura ca o mică cetate apărată de ziduri fragile, a fost īntemeiat de saşii aduşi de regii ungari īn secolele XII-XIII pe motivul colonizării unori zone slab populate şi părăsite cu mult timp īn urmă de localnicii autohtoni. Cum le-a venit saşilor ideea de a da oraşului numele de Kronstadt(Oraşul Coroană)?-dacă nu după o moştenire orală īncă existentă pe teritoriul respectiv. Fiind mesteşugari şi foarte interesaţi de comerţ, ei au preluat o denumire cunoscută din zona respectivă pentru a putea fi localizaţi şi găsiţi mai uşor de cei interesaţi. Īn apropiere, doar la cīţiva kilometrii, găsim o altă aşezare cu nume sonor: Hermanstadt, adică ORAȘUL OAMENILOR SUPERIORI. Trebuie să fac īncă o precizare la īnţelesul originar al cuvintului „oraş”. Acest cuvīnt pur romānesc compus, O+RAS, s-a născut īn urma istoriei avute de localităţile din acest ţinut ca fiind distruse sistematic şi definitiv, chiar demolate pīnă la urmă. Expresia dată se refera īn trecutul īndepărtat la un „O”-ras, adică la „O” (ca) arie delimitată īn circumferinţă, īntre hotare bine stabilite, aflată sub jurisdicţia unei comunităţi aparte de cei īn jur. Litera „O” este un „semn distinctiv” al apartenenţei la ceva total diferit de exteriorul lui! Mergīnd mai departe, Oraş = o-Ras, indică o arie oarecare ”RASÔ din radăcină, dată ca dispărută din istorie. Stema oraşului Braşov redă foarte corect idea acestui fenomen istorico-geologic prin prezentarea copacului secular ca un ciot uscat de intemperiile suferite īn timp. Deci, teoretic, prin cuvīntul „oraş” avem o referire īn primul rīnd la un ţinut aflat „cīndva” sub o sferă de influenţă şi nu la o populare masivă dintr-o locaţie „actuală”. Mai clar spus, avem indicat un „teritoriu ermetic īnchis circular” cīndva delimitat de o „prăpastie spiritual㔠şi ”dispărut ulterior” din existenţa fizică, fiind vorba de o adevărat㠔oază”(O+Fază) existenţială de pe vremuri!. Precizările date ne poate pune pe gīnduri asupra verdicităţii susţinerii că Atlantida era chiar o insulă(complect īnconjurat de ape) īn īnţelesul de azi al cuvīntului!!! Ca referire la Atlantidă, acesta putea fi un „regat” cu o politică de „izolare ermetic㔠dusă din motive bine īntemeiate, adică era „O” INSULĂ ĪNCONJURATĂ DE APE īn general!!! Mările īn antichitate erau privite, īn primul rīnd, ca nişte bariere naturale  care asigurau o posibilitate de retragere eficientă după īntinderi apreciabile, relativ periculoase şi greu de trecut.  Noi luīndu-ne după interpretările unilaterale adoptate ulterior cuvintelor, īncetăţenite artificial īn mintea noastră, dar şi analizīnd expresiile literare după reguli noi īntroduse am căzut din greşeli derutante īn greşeli ireparabile. La fel descrierea dată de Platon c㠄călătorīnd mai departe din oraşul descris se puteau ajunge pe alte insule, iar de acolo pe continentul opus” se poate traduce cu totul altfel decīt cum am stabilit noi! Legenda descrie teritoriul atlant brăzdat de canale de aducţiune şi de irigare care puteau īmpărţi suprafaţa ţinutului, ca particularitate, īn adevărate insule la prima vedere pentru cei care nu erau familarizaţi cu asfel de realizări tehnice. Trecīnd de aceste oaze artificiale despărţite de ape, dar şi legate īntre ele, exista un alt teritoriu de dimensiuni apreciabile, un continent, care putea fi foarte probabil actualul ţinut al Austriei, Italiei de nord, Germaniei de sud şi o parte a Franţei la un loc. Fiind amintit ca continent īn „opus” reiese că, īntradevăr acest ţinut putea fi chiar „O” insulă īn adevăratul sens al cuvīntului de azi, īnconjurat complet de ape fiind un „O” pus īntre ceva anume diferit de uscat. Bineīnţeles īmpreună cu ”Peninsula atlantic㔠care făcea parte din acest uscat continental la acea vreme! Cred că a-ţi observat ca, acest ”pămīnt opus” este amintit ca un ”adevărat” continent pe cīnd locaţiile atlantice ca ceva ”comparabile”, adică ca ”componente probabile”.  Deci deducerea că, continentul opus amintit ar fi chiar America nu poate fi luat īn considerare ca o certitudine admisibilă, ca şi amplasarea posibilă a Atlantidei pe o anumită formaţiune insulară dispărută din zona Oceanului Atlantic actual. Toţi, absolut toţi care au lansat şi au susţinut, īn cursul timpurilor străvechi, legendele legate de istoria Atlantidei au fost mai marii filozofi ai vremurilor respective! Aceştia priveau lumea din perspectiva teoreticului şi au folosit īn limbajul lor cuvinte cu referire la unele īnţelesuri ascunse ale acestora. Ei se exprimau de multe ori prin metafore transferīnd astfel sensul de la abstract la concret, dar şi de la concret la abstract! Foloseau foarte des figurile de stil dintr-o comparaţie metafizică subīnţeleasă schimbīnd categoriile logice pentru a sensibiliza la maxim auditoriul faţă de ideile prezentate. Asfel au īntrodus posibilitatea interpretării greşite a cuvintelor de cei neiniţiaţi, dar şi admisibilitatea deformării adevărurilor prezentate de ei īn decursul timpurilor care au urmat. Filozofia antică era mai mult una speculativă şi nu una real-concretă pentru care trebuie să fim foarte circumspecţi şi atenţi īn interpretarea celor prezentate de aceşti monştrii sacrii ai trecutului. Revin asupra stemei proprii a oraşului Braşov de unde provine denumirea sa populară nici pīnă astăzi uitată. Atlantisul avea următorul īnsemn(Fig. 14), extras din simbolul statal al Atlantidei, care ne poate pune la fel pe gīnduri:

                                                          

 

Inversul coroanei(culoarea roşie) este rădăcina(culoarea maro)! Coroana defineşte puterea, iar  puterea redă istoria; rădăcina susţine calitatea, iar calitatea expune măreţia. Pe baza acestui īnsemn a primit Atlantisul, din alt motiv īn plus, şi denumirea de Oraşul- Rozelor de care s-a uitat complect. Simbolistica prezentată nu este altceva decīt vestita Roza-Vīnturilor! „ROZÔ care s-a piedut īn timpul istoriei, iar noi am făcut egalitate īntre această denumire şi schema stelară a celor patru puncte cardinale care definesc poziţiile estului, vestului, sudului şi nordului cu numele adevărat de Steua-Cardinală. Roza-Vīnturilor redă generic existenţa Legii unice a echilibrului şi a stabilităţii unitare īntr-un ansamblu energetic spiritual-material. Redefinit, este schema geometrică a interferenţei fluxurilor logice şi energetice care pot īnchega sau desface legăturile dintre timp şi dimensiune fără a afecta armonia globală existentă īntre formele „geo” şi „bio” īn manifestare. Pare o lege greu de definit analitic, dar să nu uităm că avem o imagine globală a acesteia care se poate simplifica īn aspectul ei spaţial respectiv superficial cu puţină imaginaţie intuitivă. Celelalte 6 oraşe posibile ale Atlantidei, īn legendă se vorbeşte de 7 oraşe importante pe teritoriul dat, se aflau īn locul Sibiului, Devei, Clujului, Băii Mari, Gheorghienului şi Reghinului. Al şaptelea, īn locul Braşovului, avīnd īn apropere şi minele de uraniu s-a impus ca capitală. Avea o īntindere cu oraşul satelit circular pīnă aproape de Sfīntu Gheorghe, Codlea respectiv Bran. Prin deţinerea dreptului exclusiv de a produce arme nucleare a devenit, de la īnceput, centrul militar suprem şi centrul politico-administrativ al Imperiului-Federal din emisfera nordică. Īn zona Reghinului se afla aşa numitul „Templu-central” de construcţie conică care adăpostea cristalul sferic protector. Era un cristal de munte, de siliciu, de formă sferică care īn urma dimensiunii avute acoperea tot teritoriul statului cu influenţa sa. Producea un cīmp spaţial perfect silenţios prin respingerea tuturor zgomotelor şi sunetelor terestre şi extraterestre perturbatoare sufletului uman permiţīnd astfel procesul fizic de ”contemplare” īn linşte a minţii umane. Aşa zisele „temple” erau de fapt nişte construcţii speciale care adăposteau „regeneratoare sonatice”, sono-atomice mai concret spus. Cel centric, de la Reghin, avea un „regenerator informaţional”, primar, cu numele prescurtat de REG-INA-A(REGINA-A). Celelate şase oraşe posedau cīte un ”regenerator integrator”, secundar, notate cu REG-ENT-A(REGENT-A). Capitala avea īn dotare „regeneratorul general” care furniza īn plus energia teluro-gravitaţională extrasă din descompunerea energiei nucleare folosită pentru funcţionarea īntregului sistem amintit. Avea menirea de a capta, de a centraliza şi de a prelucra toate datele informaţionale furnizate din teritoriu. Acest „Templu-coordonator”  era denumit REG-ERE-A (REGERE-A) de localnicii atlanţi. De aici provine caracterizarea celor care conduceau teritoriile de dincolo de mări şi ţări din basmele populare ca „regi răi”(regii răului), sau chiar balauri(ca īntruchipările răului). Dar cuvīntul ca „rea”, din care s-a născut ”răul” de azi şi care produce repulsii, teamă, oroare la cei credincioşi oare nu avea un alt īnţeles pe vremea respectivă? De pildă: rea = reactualizare prin īntoarcere la origini, sau chiar renaştere prin origine??? Cu acest sistem pus la punct se putea pune īn evidenţă emiterea şi captarea gīndurilor prin metoda telepatiei īntre locuitorii zonei respective, dar şi a hologramelor personalizate ale celor aflate īntr-un contact permanent. Īn misiunile externe cei nominalizaţi purtau astfel de dispozitive īn miniatură care permiteau legături informaţionale imposibil de captat şi ascultat de cei neavizaţi. Putem deduce că, atlanticii cunoşteau fenomenul cristalizării-recristalizării īn masă, aveau īn dotare bombe nucleare de diferite putere controlīnd fenomenul fisiunii şi fuziunii nucleare. Cu astfel de bombe de mici dimensiuni au fost distruse oraşele mitice Sodoma şi Gomora din orientul apropiat. Īntre cele şapte oraşe erau īmpărţite dreptul şi obligaţia de a se ocupa de obţinerea unor elemente chimice cheie cu prelucrarea acestora. Fiind situate īn dreptul trecătorilor principale aveau răspunderea de a apăra Transilvania de intruşi care ar fi putut copia secretele tehnice sau fura documentaţiile asupra acestora. Īn acest sens graniţele statului erau bine păzite şi ermetic īnchise. Atlanticii erau dotaţi cu care de luptă terestre care puteau zbura sau trece prin ape, cu ochiuri magice electro-ionice care detectau orice mişcare şi persoană indiferent de localizarea avută, arme de foc cu lumină orbitoare sau lovituri ucigătoare, etc. şi etc. , unele deja foarte bine cunoscute nouă īn prezent. Mijloacele de deplasare motorizate dotate cu arme de foc puteau fi confundate de cei neştiutori cu balauri, dragoni, cai, monştrii marini care scuipă foc, jar, căldură sau vīnt ucigător. Deci relatările din basme nu sunt chiar nefondate! Despre misiunile de civilizare spirituală prin īndrumare şi de pedepsire ale atlanţilor povestesc scrierile biblice date ca dispărute şi după care s-au scris povestirile din Vechiul Testament. Aceste acţiuni se desfăşureau īn timpul dinaintea catastrofei mari, Potopul cauzat de cometă, după care nu au mai putut reveni complet. Īn urma pierderilor majore şi irecuperabie suferite treptat au renunţat la astfel de acţiuni. Aşa au dispărut ”persoanele” lui Dumnezeu care se plimbau īntre muritori conform textelor biblice. Datorită cunoştiinţelor ştiinţifice, dar mai ales īn urma dotărilor tehnice şi militare avute, Atlantida a fost considerată o Țară a Zeilor respectiv atlanticii priviţi ca Dumnezei. Ei au luat īn serios funcţiile cu care au fost investiţi de popoarele din jur intervenind cīnd ceva nu corespundea legilor susţinute de ei sau cīnd erau ameninţate interesele lor. Duşmanii au fost nimiciţi iar aliaţii răsplătiţi. Iată răspunsul că de ce se vorbeşte īn Biblie la plural referitor la vorbele, faptele şi persoanele lui Dumnezeu. Totatunci se explică şi faptul că exista o perioadă de timp cīnd Domnul(Domnii) umbla(umblau) nestingerit(nestingheriţi) īntre oameni după care a(au) dispărut fără o explicaţie plauzibilă.

         

Cum puteau ajunge atlanticii la o asemenea performanţă īntr-un timp atīt de scurt, pe cīnd popoarele din jurul lor se chinuiau īntr-o neştiinţă relativ foarte redusă faţă de ei? Cu ajutorul cunoaşterii şi aplicării „geneticii spirituale”. Regeneratorul primar, REGINA, era de fapt un sintetizator de informaţii care īntre altele capta „informaţiile cosmice”  de foarte joasă frecvenţă, de forma undelor liniare verticale şi le scana doar pe cele utile īn forma undelor sinoptice. Secundarele, cele REGENTA, erau nişte „analizatoare de aspect” care separau informaţiile primite de la REGINA şi o retransmiteau pe orizontală sub forma undelor sintonice generatoare de imagini focalizante. Cel general şi cel mai important, REGEREA, exercita un control amănunţit īn asimilarea acestora fiind „creatorul imaginilor diferenţiate” care furnizau intuiţia sau sugestia necesară pentru rezolvarea diferitelor probleme la indivizii bine separaţi genetic anterior. Numai persoanele apţi genetic spiritual la un gen de informaţii puteau prelua intuiţia imaginară sau capta imaginea sugestivă corespunzătoare, făcīndu-se o selectare spirituală rigroasă prin blocarea accesului nemeritat respectiv nedorit la unele idei constructive sau reconstructive. Astfel se puteau rezolva pe moment toate problemele ştiinţifice şi tehnice, sau eventual īn cīteva zile, luni sau ani. Cei care veneau īn vizită cu scop comercial din zonele adiacente, neavīnd o pregătire de a īnţelege concret realizările extraordinare ale atlanţilor, văzīnd importanţa construcţiilor descrise erau convinşi c㠄templele” amintite sunt locuinţele conducătorilor advăraţi ascunşi de la vedere, cu numele de REGE, REGINA şi REGENT care de fapt domnesc peste toate posibile şi imposibile de aici. Din aceasta credinţă s-au născut denumirile suveranilor folosite chiar pīnă īn zilele noastre. Ulterior, după Potop, s-au pierdut aproape toate instalaţiile respectiv utilajele din dotare, fiind distruse sau scoase din uz. O mare parte a populaţiei conduşi de anumiţi conducători locali s-au dispersat pe teritoriile din jur luīnd cu ei anumite idei şi chiar realizări tehnice de valoare aflate sub incidenţa secretului. Era o perioadă cīnd controlul propriu zis asupra „valorilor” Atlantidei s-a pierdut parţial. Cei ajunşi pe teritoriul actual al Angliei au īnercat să reconstruiească sistemul de captare-reformare REGINA amintit mai īnainte, dar fără reuşită. Despre această īncercare ne aduce aminte construcţia megalitică de la Stonehenge. Nereuşind elaborarea unui cristal sferic adecvat calitativ, īn urma lipsurilor din dotarea tehnică, s-a renunţat definitiv la idee şi totul īncet cu īncetul a fost dat uitării. Să nu ne ducă īn eroare tehnica de elaborare, la prima vedere rudimentară, deoarece un astfel de templu trebuie construit doar din materiale naturale uzuale: din pămīnt, piatră şi lemn. Īn Atlantida ce a mai rămas, din lipsa controlului eficient asupra ordinii, conducătorii judeţeni şi regionali au ajuns īn conflict de interese cu cel central foarte slăbit ca putere. S-au iscat neīnţelegeri şi certuri īn privinţa moştenirii rămase care au degenerat īn războaie din care nu a avut nimeni de cīştigat, ci numai de pierdut. La această perioadă zbuciumată se referă şi relatările din toate legendele cu privire la războaiele duse de Zei īntre ei.  

 

Conducerea politică şi administrtivă centrală, īn prima fază īnfloritoare, era exercitat de un „Sfat al Celor 12 Īnţelepţi” cu un Prelat şi un Pater, respectiv cu un Preşedinte şi un Premier, īn frunte. Prelatul şi Paterul aleşi īn urma unui refendum general aveau votul hotărītor cīnd nu se ajungea la un consens majoritar īn parlamentare. Ei trebuiau să se hotărească asupra votului lor unice care prin vetoul dat putea chiar bloca o iniţiativă nedorită. Cu cele 12 voturi unitare avute, īnţelepţii erau numiţi nominal direct şi reprezentau cele şapte reşedinţe de judeţ din statul central, dar şi cele 5 reşedinţe regionale exterioare. Īn ultima fază decadentă s-a trecut la o conducere centralizată īn mīna unei singure persoane, dizolvīndu-se parlamentul celor 12 Īnţelepţi şi renunţīnd la discutarea īn comun a problemelor ţării. Astfel a apărut tirania politică īn forma unui stat poliţenesc, adică polarizarea puterii īn mīna unui singur om. Īn subsolul Transilvaniei s-au găsit şi se regăsesc şi acum aproape toate minereurile importante ca: aurul, argintul, bauxita pentru aluminiu, cositorul, fierul, cuprul şi chiar uraniul. Are zăcăminte de sare, cărbune, sulf, petrol şi gaze naturale necesare pentru obţinerea unor compuşi chimici organici. Vă dezvălui secretul ORICALC, care este un compus format din SiO²(bioxid de siliciu) şi Al(aluminiu), sau Ar(aramă), avīnd ca catalizator pe Ca+(calciu activ) sau C+(carbon activ) īnglobat īn funcţie de scopurile urmărite. Practic este o materialzare  stratificată, formată īn mijloc dintr-o ţesătură din grăunţe fine de oxid de siliciu realizat cu aditiv de chihlimbar, umplut cu calciu sau cărbune activ īn goluri şi apoi montat īntre două straturi de aluminiu respectiv aramă laminat. Iată marele SECRET tehnologic ce ne poate deschide porţi neimagnabile pentru progresul nostru! Acest compus este un material reformator care transformă energia electro-magnetică īn energie magneto-sonică care conform comenzilor primite poate transpune anumite forme ale energiei telurice unul īn altul prin reformatarea energiei tectonice din zona de influenţă! Incredibil, dar adevărat! O urmă din acest aşa zis material misterios, un fragment de ţesătură din oxid de siliciu, a fost găsită īn anii '70 īn valea rīului Buzău fiind o rămăşiţă din această realizare tehnică excepţională. Nu pot să nu revin şi asupra unei alte descoperiri interesante din zona Aiudului. Īn urma unei excavări adīnci s-a găsit o piesă din aluminiu de forma unei labe de picior cu două goluri cilindrice de diferite diametre. De ce este important această descoperire? Īn primul rīnd aluminiul era total necunoscut pīnă la īnceputul anilor 1800! Īn al doilea rīnd prezenţa unor oase de dinozaur īn jurul piesei, dar şi grosimea stratului de oxid format pe suprafaţă a dus la concluzia că piesa ar avea o vechime de cīteva zeci de mii de ani bune! Un expert īn aviatică a sugerat foarte corect că, nu putea fi decīt talpa uneia din suporţii de aterizare de la un aparat de zbor care se aşeza lin şi pe verticală la sol. Acest tren de aterizare al unui aparat de zbor, foarte avansat ca soluţie tehnică, ne sugerează existenţa unor ”care de lupt㔠de tipul ”OZN”. De acest „Călcīi de la Aiud” s-a interesat şi celebrul cercetător īn paleoastronautică Erich von Daniken, īnsă a fost refuzat categoric de autorităţile comuniste de atunci. Ambele descoperiri probabil zac aruncate īntr-un coş de gunoi, deoarece reprezentanţii ştiinţelor prezente, īn special cei din Romānia, nu pot concepe existenţa īn timp pe teritoriul Transilvaniei a unei civilizaţii superioare nouă. Iată că, unele indicii legate de Atlantidă au īnceput să fie scoase la lumina zilei din mormāntele milenare de către forţele naturii!                                                           

 

Exisă īn Transilvania o vale neatinsă de civilizaţie care se termină brusc la capăt cu un munte ca o barieră, valea Munţilor Ciucaş zis şi Valea Zizinului. Exact īn zona de curbură, īn zona special formată energetic! Intrīnd īn această vale ai impresia că nu ştii īncotro mergi: la sud sau nord, la est sau la vest. Este o deschizătură printre Munţii Carpaţi de curbură care taie īn două toată lăţimea formaţiunii muntoase carpatice, atenţie, pe orizontală. Ceva de neīntīlnit! Valea la capăt, ca din senin, este īnchis perpendicular de un munte sălbatic, īnfricoşător pentru cei care īl viziteză. Intrarea văii are denumirea populară de „ţinutul celor 7 Localităţi”, iar locuitorii de aici sunt amintiţi ca „dezrădăcinaţii timpului” fără un motiv anume explicabil istoric.  De ce am amintit cele arătate? Deoarece de această zonă se leagă una din cele mai mari secrete ale Lumii! Cuvīntul „templu” īn sine poate referi şi la o construcţie spiritual ştiinţifică aparte, la ”Biserică”, adică la ceva construit artificial cu destinaţia de a controla anumite forţe printr-un artificiu al puterii inventive. Biserică = Bio+servire+fizică = Calitate spirituală de a controla natura fizică spre interesul general, īn sensul abstract ascuns al cuvīntului. Interesant este că, şi organizaţiile creştine au denumit tot ”biseric㔠construcţiile īn care propovăduiesc apropierea de Dumnezeu! Foarte corect, deoarece urmăresc acelaş lucru de a controla conştientul fizic, īnsă īn alt context de idei. Natura fizică din jurul nostru este rezultatul interacţiunii, dar şi a interdependenţei dintre forţele tectonice şi telurice. Să nu confundăm tectonicul cu teluricul deoarece sunt două valori naturale cu totul şi cu totul diferite! Forţele tectonice sunt forţe primare, geologice, care se pot prevede şi doar ocoli pe cīnd cele telurice sunt secundare, echologice, care se pot cunoaşte şi folosi. Primele sunt forţe controlabile iar celelalte forţe de control. Notificarea falsă de necontrolabil este o moţiune şi nu o noţiune, adică rezultatul unei politici de derutare şi nu a unui considerent ştiinţific de valoare. Că noi nu suntem īn stare de a recunoaşte, controla şi folosi aceste energii, sau mai bine zis nici nu vrem cu adevărat, este cu totul altceva! Tectonicul este o putere demolatoare pe cīnd teluricul una constructivă. Atlanticii au cunoscut legile forţelor telurice deoarece fără acestea nu puteau obţine nici o realizare artificială remarcabilă. Aceste forţe telurice au extraordinara putere de a crea scuturi respectiv legături energetice care pot produce imagini artificiale de constucţie confundabilă cu cea naturală, sau chiar pot īnchide sau deschide  formaţiuni tectonice naturale prin crearea unui aspect material unitar sau diferenţiat după caz. Cum redă componenţa cuvīntului echologic, sunt de origine sonică bazate pe fenomenul ecoului avīnd proprietatea de a se propaga contra timpului prevestind şi ameliorīnd īn avans orice pericol pentru armonia existenţei īn general. Au componenţă logică preventivă putīnd interveni şi modifica evenimentele īn declanşare prin accelerarea sau blocarea fenomenelor naturale la anumite stări fizice īnainte sau dinainte stabilite. Undele sonice īn general, sunetul īn particular, este o formă de energie cu proprietăţi incredibile pe care noi le-am neglijat complet datorită unor interpretări greşite. Dacă lumina are două conponente lumenice: particulară(fotonică) şi generală(ondulatorie); sunetul se prezintă prin formele sale sonice conpresive de: imprimare(memoristică) şi generatoare (glasonică)! Lumina are culoare şi gust, pecīnd sunetul gust şi miros. Parfumul emanat de plante, dar nu numai, este o metodă de comunicare sonică aparte de cel tradiţional, prin intermediul unor frecvenţe de valoare specială. Principala formă de analiză, comunicare şi īnţelegere īn Natură, cea completă īn toate privinţele, este mirosul prin metoda logică a paraforezei! Paraforeza este o sondare interioară printr-o analiză intimă şi metodică īn concordanţă perfectă cu situaţiile reale existente īn cadrul manifestărilor din jur. Īn zicala populară se zice foarte des, şi corect, că cei dotaţi cu o analiză excepţională īn a prevede şi a prezenta realitatea adevărată: „Au un miros perfect!” Am făcut precizările ştiinţifice anterioare pentru a īnţelege cele voi descrie īn următoarele rīnduri. Voi īncerca să lămuresc misterul legat de aşa zisele cele 4 Coloane lui Atlas şi implicit ale lui Hercule care au fost confundate cu simple formaţiuni geologice muntoase. Coloanele lui Atlas au existat īn zona Munţilor Ciucaş unde funcţiona o poartă telurică, numit㠄biserică”(bisecător teluric ca metodă de realizare a controlului spiritual asupra naturii), prin care se putea da lovituri fulgerătoare din faţă respectiv de surpriză din spate asupra forţelor terestre şi marine care veneau cu intenţii de jaf şi cotropire dinspre orice direcţie posibilă. Īnsă aveau şi un alt rol suplimentar faţă de cele ale lui Hercule, mult mai important, rezultat īn urma locaţiei speciale avute! Să luăm denumirea acestui munte straniu, sălbatic, respingător, derutant, dar frumos īn acelaş timp. „Ciucaş” = Cioc+aşternut = Ciocul cu aşternut sau Vīrful care ascunde Ceva! Ce ascundea de fapt? Ascundea locul de amplasare al Coloanelor lui Atlas, adică al unei realizări ştiinţifico-tehnice unice, incredibile pentru mintea noastră. O „coloană”, fie ea de orice fel, īn principiu ne indică o construcţie fizică de forma unui ansamblu cilindric care se ridică de la un soclu orizontal spre cer, ca un reper vertical, cu ideea de a susţine şi a facilita ceva „autentic” ca gīndire şi ”percutant” īn realizare. De ce putea fi ceva „percutant”? Un sistem de „Coloane” īn I-versiune(invers) pus transpune energia global-latentă īn flux energetic liniar-aparent, dīnd naştere printr-o posibilitate de redirecţionare a fluxului la ruperea spaţiului temporal din zona de influenţă permiţīnd astfel execuţia unui salt-imaginar dimensional! Dar, īn cazul opus al fenomenului invers montat produce şi īnchiderea versiunii arătate mai īnainte, respectiv readuce sistemul energetic transformat la cel normal, īntr-o situaţie de O-punere. Ce poate fi īnsă această versiune ”I” mistic şi cea de punere īn ”O” miraculos ale unei ”Ideii Constructive” arătate şi din care s-a născut Legea unică şi unitară pe care se construieşte Universul, denumit filozofic ca Legea contrariilor şi contradicţiilor???  Indiciile ”I”(unic) şi ”O”(unitar) funcţionează doar īn cazul distribuirii Coloanelor ”T” dup㠔punctele virtual definitorii” ale unui ”cerc teoretic”!!! Un cerc are 4 puncte definitorii dispuse aparent la 90° īn abstract din care cauză era obligat existenţa a ”4” Coloane, foarte corect amintite ca număr īn legende! Am indicat valorile unghiurilor aparente deoarece practic au mărimi unghiulare diferite de cel 90° ştiut de noi. Acest 90° este o mărime specifică īn numerotarea unghiulară, deci concret ”specific㔠doar ”numărul” de coloane necesare la un ”cerc definitoriu” şi numai atīt. Acest cerc special nu este o curbă personalizată redus la una ”perfect circulară cu rază consantă”, ci una de o formă constant ”universal㔠şi cu ”rază continu variabil㔠ca generatoare de spaţiu energetic global ”cosmotizat”!!! Totatunci aceste forme literare sunt şi elementele constructive ale realizării tehnice respective, cum ve-ţi observa  īn Fig.13 care urmează! O idee ştiinţifică trebuie gīndită ca funcţional, dar şi ca constructiv pe aceleaş principii teoretice! Cum se spune: ”Īntr-o realizare totul trebuie să corespundă atīt virtual cīt şi imaginar, atīt la propriu cīt şi la figurat!!!”- ca să funcţioneze perfect şi corect. Din acestă cauză traiectoriile planetelor par a fi aşa zis eliptice şi nu circulare, respectiv forma planetelor prezintă deformări faţă de cea sferică. Īnsă īn cazul susţinerii eliptice este o mică greşeală, deoarece elipsa nu este o curbă generală ci una particulară legată de o lege personalizată, din care cauză cade valabilitatea generală a acesteia.  Ce nu putem susţine īn cazul formei exterioare adoptate planetei noastre, deoarece am găsit un cuvīnt reprezentativ special de geoid, care pīnă la urmă ne poate indica teoretic orice imagine īnsă concret nimic prezentabil. Pentru obţinerea fenomenului fizic mai sus descris sunt dotate farfuriile zburătoare tip OZN cu un cilindru central, lucru la care nu s-a putut da nici-o explicaţe tehnică. Valea amintită se numeşte Valea Zizinului(Valea Puterii Zeilor, putere ca sens redată prin repetiţia Zizi=Zei²) din vecinătatea Oraşului Coroanei. Cele patru COLOANE legendare au dispărut, deoarece au fost demolate de forţele tectonice iar POARTA misterioasă īnchisă şi zăvorită prin forţele telurice. Imaginea „Porţii” a reluat aspectul muntos permanent de construcţie unică şi cu componenţă materială unitară ca imagine. Aceste forţe lucrează concomitent adică: conic ca direcţie, conforme ca aspect şi contradictoriu ca imagine, adică cu decalare temporală şi cu tentă dimensională momentană. Ceva de necrezut, fantastic, paranormal pentru noi!!! Deocamdată noi recunoaştem doar latura electro-magnetică a materiei, iar de latura magneto-sonică nici nu vrem să discutăm. Valea Zizinului, altfel tradus Valea Puterii Zeilor, prin poarta sa telurică comunica cu Valea Buzăului şi de aici cu Marea din zona Bărăganului. Aici se afla canalul de legătură a oraşului Atlantis cu apele exterioare. Cu ocazia erupţiei vulcanice devastatoare cele două văi au fost umplute definitiv cu pămīnt, mīl şi pietriş. Valea şi rīul de dincolo de Carpaţi au moştenit denumirile după vechea definiţie avută de această poartă: Buza Zeului = Buzău. Foarte sugestiv, deoarece o ”buz㔠se poate īnchide sau deschide, te poate īnghite spre īnăuntru sau te poate scuipa īn afară, te poate măcina īn sensul de a te distruge sau te poate ascunde pentru a proteja, poate fi o cale de apropiere prin intermediul comunicării sau o barieră de respingere prin readucerea tăcerii.    Poate nu ştiţi, deoarece nu se caută popularizarea, īn zona Văii Buzău-Zizin apare din senin şi fără o explicaţie posibilă pīnă şi azi un fenomen natural ciudat care īţi redă formarea unei arcuiri  energetice slab vizibile, asemănătoare ca formă curcubeului, īndicīnd că aici ar exista o ZONĂ cu totul deosebită şi cam „atīt”(A+T īn T), respectiv AT²  deocamdată. Coloanele lui Atlas, cele patru ”Stīlpi care susţineau Cerul”, aveau rolul de a fi un zăvor comandabil pentru Buza Zeului. Prezentau diferenţe de cele amintite ca herculiene şi  după care s-au inspirat īnaintaşii noştrii egipteni cīnd au construit una din cele 7 Minuni ale Lumii antice: Farul de la Alexandria. Coloanele lui Hercule, īn particular, erau nişte antene de emisie-recepţie pentru unde radio, dotate cu un sistem de localizare precisă prin unde de foarte joasă frecvenţă, dar şi arme redutabile de lungă acţiune cu lumină polarizată. Generalizate, īnsă, cu dotări suplimentare puteau deveni şi un sistem energetic de deschidere-īnchidere(fasonare) a spaţiului dimensional material respectiv de transpunere-impunere (lansare) īn spaţii temporale spiritual paralele.  Cum puteau interpreta călătorii neştiutori aceste coloane īnalte de multe zeci de metrii uitīnd de jos īn sus? Erau ceva de neīnchipuit şi de neīnţeles pentru minţile lor! Discurile de reflecţie montate la capătul lor, īn cazul Coloanelor lui Atlas, creau iluzia că ar susţine bolta cerească, din care cauză au inventat legenda cunoscută. Fiind privite de eleni ca nişte realizări de neīntrecut īn puterea lor de acţiune coloanelor respective s-au atribuit īnsuşiri herculiene(indicativ grecesc antic la ceva de neīnchipuit de puternic şi de neīnvins). Substantivul comun rezultat de „Hercule” a fost ulterior ridicat la rang de nume propriu pentru un semizeu şi astfel a apărut şi persoana lui ”Hercule” cu Coloanele sale extraordinare! De fapt o ”Coloană atlasiană”, cum reiese din stema Atlantidei unde este ostentativ prezentată schematic, era de forma unui T uriaş īn prezentare plană, respectiv de forma unui cilindru vertical īnalt cu disc circular orizontal reflectorizant la capăt īn construcţie spaţială. Īn vīrf era dotată īn plus cu un emiţător şi receptor de unde convergente şi divergente de mare putere(Fig.15). Spre deosebire de aşa zise ”Coloane herculiene” care nu erau prevăzute cu discuri speciale de reflecţie şi erau mai mult de forma unor turnuri, ca īn cazul farurilor cunoscute!

 

 

         Iată şi dezlegarea misterului legat de ”Cheia egiptean㔠care apare prin atītea īnscrisuri hieroglifice antice din Egipt. Șerpii care se īncolăcesc īn jurul acestei ”Chei” nu sunt decīt prezentarea simbolică a undelor electro-magnetice active care īn rezonanţă cu cele magneto-sonice reactive produc fluxul de putere pentru punerea īn ”funcţiune”  a sistemului respectiv, adică a ”fundamentului acţiunii”(conform componenţei cuvīntului) universale, a controlul armoniei dintre forţele tectonice şi telurice prezente la un sistem global aparte. Aripile care apari sunt la fel un simbol al posibilităţilor extraordinare ce ne pot asigura aceste ”construcţii” īn a ”zbura pe aripile undelor”, adică admisibilitatea de a ajunge sau de a fi oriunde şi orcīnd atīt la propriu cīt şi la figurat! De ce apari undele prezentate prin şarpe? Deoarece acest animal prin deplasarea sa ne redă această posibilitate extraordinară ca prin ”şerpuirea” undelor magnetice să se poate obţine „trecerea” prin ”Dimensiune”, adic㠄temporizarea” īn ”Adīncime”!  

             Īn continuare aş mai puncta o idee care caută la fel un răspuns de cīteva secole. Unde era vestita ţară a regelui Solomon, cel care a reconstruit Casa Domnului? Solomon a fost unul din ultimele regi ai regatului Atlantidei īnainte de dispariţia finală. Vestitele sale mine se găseau īn Carpaţii Apuseni la Rosa Montana(Roşia Montana de acum) unde se mai extrage şi astăzi aur. Aceste mine fiind spre epuizare, el a adus acest metal preţios la sfīrşitul domniei sale şi din Etiopia reginei Shaba cu care avea relaţii politico-economice strīnse. Legenda regelui Athur este legat tot de persoana sa prin poveştile duse īn vestul Europei de refugiaţii atlantici după catastrofa care a distrus īn final ţara lor. Din această perioadă s-a păstrat denumirea de Ardeal pentru Transilvania, nume cu care au rebotezat anglo-saxonii īn cursul istoriei noastre teritoriul atlantic: Ardeal = Aragon+delet+all = Aragonul Total Dispărut! Iată unde trebuie căutat centrul administrativ al faimosului „Regat al Regelui Arthur”, adic㠄Cetatea Aragonului”! Īntradevăr Transilvania, respectiv Ardealul, se putea considera o CETATE naturală fiind īnconjurat de ziduri excelente de apărare prin cele trei ramuri ale Munţilor Carpaţi. Spre susţinerea ideii vă reamintesc din nou că, aici līngă Braşov sunt două stīnci care se numesc Pietrele lui Solomon peste care conform unei alte legende ar fi sărit cu calul regele respectiv. Tot līngă Braşov se īnalţă Muntele Sfīnt(Cristianul) unde se ridica un templu vestit, Templul Soarelui amintit şi ca Casa Domnului de Biblie. Aici era adăpostit Chivotul Sfīnt īn care, contrar credinţei īndoctrinate, erau sub păstrare cele trei volume ale Codexului Rozelor. Chivotul, lada īn care se păstrau cărţile, avea un sistem de siguranţă alimentat prin curent electric furnizat de baterii care la atingere produceau descărcări electrice scurte de cīteva mii de volţi. Totul pentru a evita deschiderea şi furtul de cei neavizaţi  al ”Moştenirii” spirituale, culturale şi ştiinţice a ”Tuturori Timpurilor” păstrată pentru posteritare! Revin asupra denumirii muntelui zis Cristianul de līngă Braşov. Indica de fapt Creasta Anilor īn īnţelesul de a fi Stīlpul Istorisirilor asupra Originilor avute, avīnd la poalele lui Poiana Soarelui respectiv Grădina Măririi şi a Strălucirii avute. Aici se afla ”TEMPLUL DOMNULUI” care permitea „contemplarea” asupra ideilor măreţe păstrate cu sfīnţenie de atlantici. Era o „Bibliotec㔠a Culturii Universale adunate pīnă īn zilele respective! Avea o colecţie impresionantă de cărţi originale numite „romane”, dar şi copii rescrise ale acestora denumite ca „remane”.  Soarele, „Strălucirea” colecţiei, era Codexul Rozelor care era destinat spre păstrare pentru timpurile viitoare fiind bine protejat de orice furt, distrugere şi dispariţie posibilă. Clădirea era tot de formă conică pentru a crea condiţii energetice adecvate stimulării condiţiilor spirituale īn studierea ideilor ştiinţifico-tehnico-culturale. Īn urma acestei idei de activare mentală au luat naştere „Piramidele” īn toată lumea. A fost preluat deasemenea şi tradiţia de obligativitate ca, o „astfel de construcţie” piramidală automat să păstreze pe ascuns un „CEVA” de mare preţ pentru civilizaţia care a ridicat-o! Nu degeaba exisă acest mare interes, de cīnd există lumea, de a afla „SECRETELE” construcţiilor respective fiindc㠄AU LA BAZÔ un „ADEVĂR” valoros care merită căutat! ”ADEVĂRUL” la rīndul său este un „SECRET”, pentru care trebuie s㠄PUI INTELIGENȚA LA CONTRIBUȚIE” şi apoi s㠄MUNCEȘTI DIN GREU” pentru a-l obţine!!!- este ideea universală pentru care valorile respective sunt ”bine ascunse” īn astfel de piramide. Locul camerelor secrete sunt foarte bine gīndite şi protejate astfel ca fără o ”intuiţie ajutătoare” să nu fie ”descoperite”, adică să fie greu ”decopertabile”.  Iată precizări banale īn exprimare, cum am mai susţinut de atītea ori, care īns㠄corect redate şi īnsemnate” pot furniza informaţii „preţioase” şi „utile” pentru mintea noastră! Nu degeaba īncerc să scot īn evidenţă anumite cuvinte prin litere majuscule sau puse īntre ghilimele, adică ĪNSEMNATE de cīte ori se poate şi cīt se poate mai bine, deoarece īn ”sinea” lor conţini referiri concrete īn construcţia lor asupra paşilor, metodelor practice care trebuiesc urmate respectiv ce trebuiesc aplicate īn orice domeniu al vieţii noastre. Cum puteţi vedea zona Braşovului, dar şi Transilvania īntregă, abundă īn denumiri foarte edificatoare care sunt păstrate de nu se ştie de cīnd şi de unde, īn contradicţie cu altele din Lume. Denumiri care nu au fost date īn urma unor descoperiri geografice făcute de către diferiţi deschizători de drumuri īn a cunoaşte globul nostru pămīntesc, ci de memoria colectivă a tradiţiilor populare cu mult īnainte de era noastră. Puteţi aminti un loc de pe Pămīnt care să concentreze la un loc atīt de strīns atītea referiri directe la aproape toate legendele cunoscute şi păstrate pīnă azi? Eu zic că, NU. Relatările asupra Atlantidei au suferit mari modificări prin amestecarea perioadelor de timp īn care s-au derulat evenimentele, prin adăugiri personale pentru mărirea misticismului şi suspansului asupra ei, dar şi prin omiterea unor informaţii considerate de unii nesemnificative. Prin umflarea unor īntīmplări pīnă la extremis s-au ajuns la relatări absolut fantastice. Ulterior prin migraţia popoarelor, intenţiilor de colonializare, de căutare a unor condiţii de trai mai bune s-a format un amalgan al tradiţiilor, limbilor şi legendelor.Toţi care au ajuns pe tărīmuri necunoscute au īncercat să impune anumite denumiri, poveşti aduse din ţara lor de origine. Au apărut o serie de versiuni ale uneia şi aceleaş legende care īn prezentare şi īn numele personajelor par a nu avea nimic comun īntre ele. Cei mai mulţi dezrădăcinaţi ai erei noastre au parvenit din Europa care au fost de fapt urmaşii urmaşilor refugiaţilor din Atlantida vestită. Avīnd īn subconştientul lor amintirile timpurilor străvechi pline de glorie şi mărire, fără a-şi da seama, au denumit diferite locuri şi localităţi, regiuni, state noi formate de ei cu denumiri lingvistice care aveau mari semnificaţii spirituale īn mintea lor. Astfel au īncercat să readucă acelor ţinuturi faima sperată, dar şi speranţa de a reprimi de la divinitate viaţa fericită, dar şi patria pierdută. Pe pămīnturi total străine de Atlantida originară au apărut nume şi denumiri care au incitat ulterior minţile cercetătorilor ducīndu-le īn eroare. Abundenţa unor astfel de indicaţii lingvistice pe teritoriul Americii, aduse sau īncetăţenite īn mare măsură de coloniştii europeni şi nu preluate de la populaţia autohtonă, au creat falsa concluzie că īntradevăr aici trebuie căutat originile legendei lui Platon. Prin exterminarea īntr-un timp relativ scurt a civilizaţiilor găsite pe aceste meleaguri s-a pierdut ocazia de a cunoaşte īn profunzime limba lor cu semnificaţiile avute asupra posibilelor legături istorice avute īn cadrul Spiritualtăţii Pămīntene īn general. Nu am reuşit să descifrăm nici limba mayaşă sau incaşă, ne-au rămas doar fragmente de documente de la aceste popoare şi acelea tălmăcite, răstălmăcite de acei la care simbolurile literare folosite de băştinaşi erau greu de pronunţat sau greu de īnţeles. Nu ne-a atras atenţia multe pasaje importante din legendele legate de  originile popoarelor din acest continent american. Ameridienii susţin că, provini dintr-o civilizaţie din est, dintr-o ţară īnconjurată complet de munţi īnalţi şi despărţită de restul ţinuturilor locuite de o strīmtoare! Nu poate fi vorba decīt de Transilvania care īntradevăr are īn sud situat strīmtoarea Porţilor de fier, strīmtoare care pe vremurile de de mult putea fi foarte bine o punte de legătură dintre ”Mările” care ocupau Oltenia, Muntenia respectiv zona cīmpului Panoniei de azi. Dar, şi de ”despărţire” a teritoriilor aşa zis cunoscute de preantici de cele ascunse īn munţi şi interzise pentru ei! Puteţi găsi o altă locaţie asemănătoare pe harta Lumii care să corespundă celor descrise īn atītea legende rămase? Cuvintele de ”dincolo de strīmtoare” nu indică neapărat o locaţie abordabilă prin necesitatea navigării īn lung a strīmtorii respective, ci foarte bine una care este accesibilă īn urma trecerii peste aceasta de-a curmezişu pe un pod sau printr-o altă realizare tehnică mai avansată! Chiar denumirea de ”Poart㔠rămasă īn tradiţia populară ne duce la ideea că aici, conform mentalităţii populare străvechi, trebuia să existe ceva care facilita trecerea condiţionată spre o ”proprietate īngrădită şi privat㔠atīt la propriu cīt şi la figurat! Totatunci īnţelesul multori cuvinte de origine latină au fost īnsuşite de cercurile religioase apărute la īnceputul erei noastre urmīnd ca să devine derutante pentru căutările actuale. Anumite indicii importante furnizate de cuvinte au primit tente religioase pentru a mării şi mai mult dilemele apărute asupra originii civilizaţiei terestre. Īn contextul Istoriei avute īn timp, pe acest Pămīnt al nostru, „originile” trebuiesc căutate īntotdeauna acolo unde trăieşte un popor redus ca număr, neīnsemnat pentru alţii, care căuta şi caută cu īnverşunare prin orice mijloace să păstreze patria şi tradiţiile sfīnte. Trebuie să fie īnconjurat de state mărginaşe cu „politici” de expansiune şi cotropire avute īn istorie. Politica īn sine exprimă visul ascuns al unor interese de grup īn general, sau personale īn particular, avizi de putere şi măreţie, de a readuce gloria şi bogăţia de altădată spre folosul lor şi numai pentru interesul lor. Atlanticii cu astfel de apucături nocive īn general au emigrat din ţara distrusă stabilinduse pe teritoriile mărginaşe apropiate sau mai īndepărtate, cum redă această idee foarte corect Legenda lui Romulus şi Remus. Pe Pămīntul Sfīnt dispărut, īncărcat cu uriaşe tendinţe spirituale de a se  renaşte din propria cenuşă, astfel de tendinţe „politice” nu au fost, nu sunt şi nu vor fi tolerate de timp. Conform componenţei cuvīntului: politică = poliţie+atlantică! Politica nu este o menire şi nici o profesie! Se referă la acei care se dedică unei īnclinaţii anume care are ţelul de a restaura statul poliţenesc care exista īn ultima fază atlantică. Politicienii sunt descendenţii descendenţilor care apărau şi susţineau tirania tīrzie, decadentă, a Atlantidei. Cuvīntul „poliţie” nu este o denumire referitoare la un organ statal, ci o definiţie pentru un curent organizatoric. Poliţie = polarizare+ambiţie defineşte prin excelenţă o linie filozofică care promovează necesitatea urmăririi ambiţiilor personale īn realizările de orice fel īn dentrimentul intereselor spirituale comune. Adică după ei poate să vină şi Potopul!!! Interesant ce indicaţii uluitoare pot da componenţa cuvintelor romāneşti?! Din această cauză există o repulsie generală, implementată artificial īn timp, la auzul limbii romāne şi la apariţia romānilor care vorbesc această limbă. Īntradevăr prezintă un pericol major pentru cercurile politice conducătoare din LUMEA actuală. V-aş reaminti ceva care mereu scapă din atenţia cercetătorilor din ultima vreme. La Roşia Montana s-au descoperit ”Tăbliţele cerate” scrise pe o ”latină vulgar㔠conţinīnd contractele de īnchiriere şi de administrare a mai multori mine de aur, īntocmite dintre proprietarii autohtoni şi reprezentanţii autorităţilor romane. Acestea dovedesc că dacii din acea vreme cunoşteau şi foloseau o variantă a latinei care foarte probabil era limba lor oficală. Interesant este că, aceste contracte erau īntocmite la īnceputurile ocupaţiei iar la timpul respectiv latina vulgară era de mult īnlocuită oficial cu cea literară cunoscută şi azi. Teoria latinizării forţate a populaţiei dacice este o mare gogoaşă furnizată nouă! Dacia a fost ocupată de romani doar cca. 150 de ani după care s-au retras din acest teritoriu. Au fost alte popoare care au trăit sub dominaţia severă a romanilor chiar o mie de ani şi nu s-a reuşit latinizarea limbii lor īn aşa măsură, chiar de loc. Tradiţiile şi limba populară nu se pot şterge cu buretele īntr-un timp aşa de scurt! Care a fost de fapt limba tradiţională a dacilor? Avem doar īnscrisuri şi documente scrise īn latină, nimic altceva! Nici un cuvīnt, nici o literă de altă formă!!! Ce concluzii se pot trage cu adevărat? Vă las să faceţi singur acest lucru. Īn urma erupţiilor, ploilor şi cutremelor din ultima fază mulţi refugiaţi, īn mare măsur㠄politicieni” ai Atlantidei, au găsit o patrie primitoare īn zonele muntoase şi deluroase din sud-estul Franţei de azi, iar urmaşii lor au īnfiinţat celebrele ordine secrete bisericeşti, ordinele Templierilor, care sfidau orice putere administrativă controlīnd chiar consiliul cardinal şi papa de la Roma prin averile obţinute pe căi doar de ei ştiute. Cruciadele spre Ținuturile Sfīnte s-au organizat la īndemnul şi pe banii lor cu scopul foarte bine ascuns de a aduna toate documentele şi relicvele Atlantidei dispărute īn Egipt şi īn jur. Cīt de importante erau documentele putem deduce din realizările rămase de la marii Aristotel, Pitagora, Hipocrat şi chiar Iisus Cristos. Să nu utăm pe vestiţii alchimişti, dar nici pe Leonardo da Vinci sau chiar pe Jules Verne. Precis că, aceştia din urmă, au fost ori urmaşii unori avizaţi īn a păstra sub jurămīnt informaţii tehnice şi ştiinţifice bine ascunse de ochiul celor mulţi, ori că pe baza unor conjuncturi de moment au ajuns īn cotact cu astfel de scrieri ascunse īn bibliotecile secrete existente. Īn final, cele ştiute sau aflate de ei, au fost prezentate şi descrise prin schiţe, referate, romane după mintea, aptitudinea, posibilitatea fiecăruia. Nici un secret nu se poate ascunde pīnă la nesfīrşit! Timpul va crea anumite canale de scurgere neprevăzute pentru informaţiile ascunse, deoarece fiind de interes general aparţini tuturora neputīnd fi īnsuşite pe nedrept de anumite persoane sau grupuri de interese, nici pe baza unor intenţii ca bine cotate la prima vedere. 

 

Gheorghe Şipoş

 

 

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com