Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Boetius din Dacia

Dr. Titus Filipaş

Impresii si pareri personale in FORUM

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

 

Dr. Titus FilipasAmintesc cazul profesorului care preda filosofia, --ca ‚slujnică a teologiei’--,  la Sorbona  veacului XIII, şi care purta  numele ce prima oară mi s-a părut că sună foarte straniu:  Boetius din Dacia (1230-1285). În istoria filosofiei, numele lui Boetius din Dacia este asociat cu  filosofia lui Sigerus  din  Brabant. Amândoi  filosofii  imersează în curentul ‚averroismului latin’. Iată deci încă o legătură culturală  între Dacia şi Brabant, în afară de ‘Genoveva de Brabant’ -- povestirea lui Mihail Sadoveanu.  Şi poetul italian Dante Alighieri îmbrăţişase doctrina filosofică averroistă,  în această variantă latină. În Paradisul, averroistul latin Siger din Brabant este plasat alături de Isidor din Sevilla  şi Toma din Aquino.

 

Despre Boetius din Dacia sîntem informaţi că era  viking pentru că venea din „Suedia (Dacia)”. În secolul XIII existau mulţi profesori vikingi la Sorbonne. Dar filonul cultural era tot getic. Daci ori  geţi, ori pseudo-goţi  despre care Iordanes scria că erau mari  posesori şi iubitori de cultură. Poveştile  lui Iordanes nu erau chiar «iordane ».

 

Ştim că în faţa Columnei lui Traian, zăbovea  uneori papa Grigore cel Mare, rugându-se  pentru iertarea sufletului împăratului. Al cărui sarcofag se mai păstra în soclu. Insistând pe  semnificaţia  culturală a noii  achiziţii făcute pentru imperiul roman prin cucerirea  Daciei, militarul Traian construieşte două  biblioteci,    marcând  pe două laturi opuse piaţeta Columnei. Care era şi un loc al  cărţilor, chiar punctul lor ombilical în lumea occidentală. Cred că nu întâmplător, pentru primele tipărituri de excepţie,   literele înscrise pe soclul Columnei lui Traian întruchipau  modelul literelor perfecte. Putem afirma că modelul literelor perfecte din tipografie adaugă valoare culturală şi pentru epigrafia latină din Dacia Felix,  ce devine astfel quintesenţială şi  în civilizaţia Europei. Scrisul românesc în literă latină din secolul XIX demonstrează că  a fost construită o punte culturală peste un hiatus. Nu este chiar aceasta natura unei Renaşteri ? Nu este şi justificarea supremă pentru corectitudinea intuiţiei protocroniste ?

 

Printr- un  « elan hiperborean », în urma plugului mare  daco-românii în tranziţie pe istmul  baltico-pontic vor purta câte ceva din spiritul cultural daco-getic până la Marea Baltică. Şi chiar dincolo de ea, până în Scandinavia. Explozia demografică de acolo, creşterea demografică  a vikingilor petrecută în cea de a doua jumătate a primului mileniu,  nu se poate explica decât prin abundenţa de hrană, de cereale.

 

Să  revenim la veacul XIII,  la profesorii vikingi de la Sorbona. În alte documente  ni se dă  lămurirea că  "Dacia" de unde provine filosoful    Boetius de la Sorbona  este de fapt Danemarca. Într-un dicţionar al marilor personalităţi intelectuale daneze, alături de laureatul premiului Nobel pentru fizică Niels Henrik David  Bohr (1885-1962),   îl  găsim listat pe „Boetius din Dacia”!

 

În timpurile moderne s-a spus că   Dacia de unde venise vikingul Rollo în Franţa ar fi fost Danemarca. Însă  Danemarca e cuvânt ce rezultă prin aglutinarea expresiei 'Dane Marc', ori 'teritoriul în organizare de marcă  al danezilor'.  Cărturarul rege Alfred cel Mare,  --care a  tradus el însuşi pe englezeşte, în anglo-saxona vremii, faimoasa ‘Regula Pastoralis’ compusă  de papa Grigore cel Mare--,  atunci când ne dă  o descriere a Europei nordice  notează aria daneză în cuvintele "Dene Mearc". Abia după 75 de ani apare înscris numele Danemarca pe mormântul mamei lui Harald Blĺtand. Ei, da, este chiar acel rege viking care a dat numele tehnologiei 'Bluetooth' folosită pentru conexiunea fără fir a calculatorului cu imprimanta.

 

Harald Bluetooth  a  unit Norvegia şi Danemarca. Până la  936, suedezii au stăpânit Danemarca. Gorm cel Bătrân, tatăl lui  Harald Bluetooth,  îi alungă. Fiul  i-a urmat la domnie în anul  950. Harald Bluetooth a fost creştinat în 960 de un popă german având numele de  familie Popa. După ce a fost creştinat, regele  Harald   vrea să le salveze sufletele părinţilor  săi ce muriseră păgâni. Harald Blĺtand ridică  un monument creştin în memoria lor. O  piatră  tombală  având gravat un text  runic.

 

Harald Bluetooth recunoştea  suzeranitatea împăratului german Otto I în 973, devenind astfel un vasal viking al Sfântului Imperiu Roman de naţiune germană. După moartea lui  Otto I, vikingul proaspăt creştinat jefuieşte totuşi marca Holstein  creată de saxonul Henric Păsărarul, tatăl împăratului Otto I.

 

În anul 1277, la cererea expresă a papei de la Roma, episcopul Parisului  a condamnat o listă de   propoziţii ale averroismului latin. Drept consecinţă, Boetius era  trimis să  predea filosofia la o universitate din Dacia (Romania). Deci există un document foarte credibil că primul ‚visiting professor’ la o universitate din Romania (Dacia) a fost un anume Boetius, profesor de filosofie până la 1277 la Sorbonne, şi care este considerat acum de o valoare intelectuală egală lui Niels  Bohr. Putem admite oarecum  subliminal  că la universitatea din Romania (Dacia), profesorul Boetius de la Sorbonne a predat averroismul latin.

 

Dr. Titus Filipas

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)