Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

CĂILE FERATE ROMÂNE - C.F.R

Scurt istoric

Venera DUMITRESCU-STAIA, Canada

 

 

În Anglia, în ziua de 15 Septembrie 1830 s-a inaugurat prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester. Mai târziu, la 27 Octombrie 1831, Petrache Poenaru, tânar bursier român în Anglia, a facut o călătorie între Liverpool si Manchester, cu un nou mijloc de transport, după cum declarase el - "una din minunile industriei secolului, care se compunea din douăzeci de vagoane legate unele de altele, încărcate cu 240 de persoane, vagoane trase de o singură maşină cu aburi..." Petrache Poenaru fiind primul român care călătorise cu trenul.

Prima cale ferată construită de ingineri români a fost inaugurată în ziua de 13 Septembrie 1872, între Bucuresti, Ploieşti, Buzău, Galati, Barboşi, Tecuci, Mărăşeşti, Roman, Suceava. După terminarea primului Război mondial, la initiaţiva Primului ministru Ion Brătianu, s-a luat hotarârea încredinţării inginerilor români construcţia căii ferate Buzău-Mărăşeşti, ceea ce reprezenta o prioritate politică, strategică şi economică între Moldova şi Muntenia.

În ziua de 30 Martie 1879 în Monitorul Oficial s-a publicat Legea nr.591, promulgată de primul rege al României Carol I, prin care linia Buzău-Maraşeşti a fost declarată de "utilitate publică", urmând ca proiectele să fie întocmite de Ministerul Lucrarilor Publice, linia urmând sa cuprindă o lungime de 90 km., care a fost studiată, proiectată şi executată între lunile Mai 1879 - 1 Iunie 1881, de către Inginerul Eugen Frunza, Inspectorul general, împreună cu un grup de 22 tineri ingineri români. ( foto: Mecanic de tren la 1880)

Costul construcţiei liniei a costat 8.548.675,4 lei aur, respectiv 93.214 lei aur/km, faţă de 306.000 lei aur/km, reprezentând costul liniilor executate de concesionarii străini. Inaugurarea oficială a liniei Buzău-Mărăşeşti s-a făcut la 18 Octombrie 1881, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, a Primului ministru Ion Brătianu, membrii ai Guvernului, Conducători ai Direcţiei Generale CFR, precum şi a unui numeros public.

Căile ferate au pătruns în restul provinciilor României pentru prima dată în Banat, în anul 1854, Dobrogea în 1860, Transilvania în 1868, Muntenia, Moldova şi Bucovina în 1869 şi în Oltenia în 1875.

La 20 August 1854 s-a inaugurat în Banat calea ferată a cărbunelui - Oraviţa-Bazias -, cea mai veche linie de pe reţeaua CFR, pentru această linie împortându-se din Austria (Viena)13 locomotive sistem Engerth, Made in Viena. ( foto: Telegrafist în gară).

La 4 Octombrie 1860 s-a inaugurat calea ferată Constanţa-port - Cernavoda-port, pentru care Societatea engleză concesionară DBSR, a adus primele locomotive Ovidiu şi Tomis, fabricate de firma Bayer din Manchester.

În Transilvania, pentru căile ferate dintre Pispocladany - Oradea şi Szoji - Arad, au fost aduse primele două locomotive fabricate de firma Mayer din Moulhouse (Franta).

În Muntenia, pentru deschiderea circulaţiei pe căile ferate, au fost aduse 8 locomotive între anii 1869-1872, de la firma engleză canadiană "Canada Works-Birkenhead". Între anii 1864-1880 a fost perioada concesiunilor străine de Cai ferate în România. Între aceşti ani, în Principatele Române construcţia de drumuri de fier a început prin câteva linii construite de concesiuni străine şi anume: Barkley, Strousberg şi Offenheim. Concesiunea Barkley la 1 Septembrie 1865. Sub Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Guvernul român concesionând construcţia companiei engleze John Trevor-Barkley, linia între Bucureşti-Giurgiu, linie terminată la 26 August 1869, când Regele Carol I a putut pleca cu primul tren românesc de la Bucuresti la Giurgiu, continuând drumul spre Viena, cu vaporul pe Dunăre. ( foto: chipiu de sef de gară, cu însemnele regale).

Aceasta linie a fost dată în exploatare pentru transporturi de călători în ziua de 19 Octombrie 1869, după inaugurarea oficiala, sub direcţia francezului Dubois, Concesiunea Strousberg. În Septembrie 1866 Parlamentul Român votase Legea pentru concesionarea construcţiei liniei Vârciorova - Bucuresti - Buzău - Brăila, Galaţti - Tecuci - Roman - Bârlad, în lungime totală de 915 km., unui consorţiu german sub conducerea Doctorului Strousberg, concesiune aprobată pentru o perioada de 90 de ani, preţul construcţiei fiind de 270.000 franci aur/km, Statul român garantând 7,5% din capitalul investit, drept dobândă şi amortisment.

În anul 1868, ziua 10 Septembrie s-a pus piatra fundamentală a Gării de Nord din Bucuresti, iar la 27 Decembrie 1870 s-a deschis provizoriu linia ferată Bucuresti - Buzău - Brăila - Galaţi - Tecuci - Roman.

La 1 Aprilie 1880 a luat fiinţă prima direcţie a CFR, cu Noua Societate a Acţionarilor CFR, constituită de Kalinderu, Stătescu şi Fălcoianu.  Secolul al XIX-lea a marcat începutul Istoriei Căilor Ferate Române, care a fost o adevarată aventură tehnica feroviară, dar care a schimbat viaţa şi conditiile existenţiale ale locuitorilor României. De-a lungul timpului, peste 125 ani...locomotivele cu propulsie pe bază de aburi au fost înlocuite de cele cu motoare Diesel şi în cele din urmă cu cele electrice.

Venera DUMITRESCU-STAIA

Canada

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)