Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

CASTELUL CORVINILOR DIN TRANSILVANIA

România de Acasă

Eugen EVU

 

 Impresii si pareri personale in FORUM

 

Clădit cu scop iniţial  strategic, ca un veritabil fort care, secular, a apărat  Ţara, mai cu seamă de expansiunile otomane, Castelul Corvinilor este azi în lucrări  costisitoare de reastaurare, atât exterior, cât şi interior. Totuşi, el este accesibil  şi deosebit de atrăgător . Există zvonul că el va fi concesionat de un investitor italian, fapt care, oarecum, ar aminti de Ioan de Capistrano, cel ce avea să scrie la moartea lui Ioan (Johanes ) de Hunedoara, memorabilul elogiu : "S-a stins lumina lumii” …

 

 Sezonul estival , cu toate că a venit târziu, în anul cel mai ploios şi cu grindini, zăpezi, în iunie (…),face ca forfota turiştilor din ţară şi din occident să  anime incinta , pe lângă faptul că aici se improvizează des studiouri de filme, recent americanii turnând scene din "Alchimiştii”.

 

 Castelul în care mă jucam în copilărie, este un reper heraldic al unei Europe de altădată, poate va fi un reper al Europei  ce se re-figurează în aceşti ani, sub semnul reintegrării noastre în matca sperăm mai liniştită a următoarelor decenii.Vechiul Târg al Fierului ( Eisenmark) trăieşte o perioadă  dificilă, uriaşa platformă siderurgică şi mineritul din amonte fiind, practic, epuizate în proproţie de cca. 85 %.  De la big-combinatul de ieri, cetatea  se repliază, urmând o ecologizare masivă, pentru a încuraja investitori  în cu totul alte domenii. De ce nu şiîn turism, care ar fi prosper, oferind  un spaţiu natural splendid, depresionar şi montan, cu ape acum mai curate, cu lacul Cinciş, cu  drumeţii  în  Ţara Pădurenilor, ori a Haţegului, pe Streiul Sargeţiei în amonte, Castelul Chende şi Castelul Santamaria Orlea, Parcul Natural Retezat, Densuş, Sarmizegetusa Ulipa Traiana, Zeicani,  Mănăstirea Colţ, Prislop, un baraj sus în munţi, proiect american , unicul râu Bărbat , Porţile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae ) … ori Munţii Orăştiei şi Sarmizegetussa Reggia, a Daciei, ori Dealul Uroiului, la Simeria, cu un  parc dendrologic  lângă Mureş, unic în Europa, recent  retrocedat urmaşilor  fondatorului său  Otchkay  La Haţeg, recent, cercetătorii au desvelit oseminte de dinosauri  În sus, drumul duce spre Defileul Văii Jiului, pe anticul râu Rhabon…Doamne, ce loc mi-a fost dat, ca să mă nasc în aşa spaţiu  mirific şi încă neştiut  chiar de mulţi români !Cetăţile Blidaru, Grădişte, Piatra Roşie, Costeşti, sunt la o aruncătură de praştie de satul părinţilor şi moşilor mei.

 

Cum aş putea fi, ca poet, suspectat de  patosul firesc al  cărţilor mele, dacă nu doar  de sceptici ? Castelul Corvinilor este zidit pe stâncile dealului Sânpetru, semeţ, încărcat şi de o  istorie numai  a sa , plină de exotism, într-un fel amintind mitul Păsării Phoenix. Originea îi este încă disputată, existând ipoteze că ar fi zidit pe locul unor fortificaţii dacice, al unei Dave. De la înălţimea lui, se vede valea Cernei până la Simeria, iar în sus, Văile Zlaştiului şi ale Cernei Ruscane.

          

Exista aici încă din timpul vremelnicei ocupaţii Romane, cum unele izvoare atestă. În istoria maghiară e scris că a fost proprietate a Coroanei sub regii: Bela al IV-lea(1235-127o) şi Ludovic cel Mare(1342-1382). Regele Sigismund (1387-1437) dăruieşte castelul viteazului Şerb, de la care  este moştenit de fiul său Vlaic(u), apoi de fiul său, Iancu de Hunedoara (Huniade ) Corvinul.

În sala de parter a Cavalerilor (unde frescele murale sunt şterse şi poate că vor fi cândva restaurate, se află inscripţia "HIC OPUS FECIT FIEI MAG. d. IOHANES DE HUNYAD regi. Hugi. Gubna. A.d. MCCCCLII”. În traducere ,, Această operă a făcut-o marele Ioan de Hunedoara , guvernatorul Ungariei, în anul Domnului 1452”.

 

Aşadar, dincolo de disputele interminabile, numele lui Ioan este cel latinesc-româneşte pronunţat (scris ), ci nu Iancu, variantă  pare-se slavonă, ori cehă.  Ioan Corvinul îi dăruieşte castelul fiului său Matia Corvinul (iarăşi din latină, preluat sub forma Mathias- ung. şi "îndulcită( dezmierdativ ) de localnicii vremii în "Mateiaş ", pe care –l numeşte atunci "Conte de Hunedoara…Viitorul Rege al Ungariei, cel mai mare ,o va lua de soţie pe Beatrix de Frangepan .

 

După moartea regelui Matia, Beatrix se mărită cu contele George de Brandenburg. Deoarece Beatrix,  ca  şi  fiii ei de la primul bărbat (Regele ), mor în scurtă vreme, castelul va trece în posesiunea Contelui George, care duce arhiva Corvinilor la Anspach, iar castelul şi moşiile aparţinătoare le amanetează. Ne imaginăm ce tezaur s-a înstrăinat, poate irecuperabil,  cu acest nefericit episod. Amintesc şi existenţa la Bratislava  a unei "Biblioteci Corvina " ,despre care nu se vorbeşte nimic, deocamdată, în lumea cercetătorilor.Revista Provincia Corvina va apela oficial la  nivel cultural  pentru o eventuală explorare, poate că şi la Anspach.

 

În anii 2526-1618, regăsim castelul în posesiunea familiei Torok de Enying. Un episod dramatic, parcă scos din straniul Ev Mediu  englezesc, în curtea Castelului a avut loc o execuţie pentru neloialitate familială : în 1557, a fost decapitată  Borbala Balassa ( Barbara Bălaşa )  şi de aici o legendă  demnă de menestreli, pare-se cântată prin vremuri la alte curţi, de trubaduri .

 

Dacă ar fi să extragem de aici un subiect, nimic mai potrivit pentru un film de epocă, bunăoară cum celebrul "Ana celor o mie de zile "Dar, poate vor avea alţii banii necesari.  Istoria teribilă a acestui castel continuă : În anul 1534, princepele Zapolya, împreună cu Emerik Czibac, dau foc castelului, urmare unor intrigi nelămurite .

 

Refăcut, castelul este amanetat lui Gavrila Bethlen de către Ştefan Torok, contra sumei de 12.ooo de florini.În această peridoaă, are loc un nou incendiu devastator, dar a venit o vreme fastă : Principele Ardealului, cel mai important, despre care am scris într-un număr trecut "Agero" … este ales domnitor. Va domni între 1619-1624. El amplifică interiorul cu zidiri noi, clădind Tractul Bethlenian . la Sud- Estul  Castelului, apoi înalţă şi etajul de sus, cu turnul numit "Ne Boisa”(în sârbă însemnând Nu te teme ".

După ce Princepele moare, castelul trece în posesiunea fiului său Ştefan  Bethlen, apoi este transmis lui Petru Bethlen, iar la 1684 altui Ştefan Bethlen senios. De la acesta îl moşteneşte  fiica sa, Catharina, măritată Zolyomi. Ea clădeşte partea vestică şi dă curţii forma  relativ pătrată, cea actuală. Un atac al pricepelui George Takoczy în 1659, incendiază din nou Castelul. De fiecare dată, el este clădit mai optim, mai stăruitor. În anul 1671 este posesor al acestuia Apaffy al II-lea, iar la 1723 Catalina Apaffy, care decedând la 1724, i se  cedează Castelul "Erarului Regesc ".

 

 Împăratul Francisc I-ul petrecând în 1817 trei zile la Hunedoara, predă suma de 3o.ooo de florini aur pentru restaurarea castelului.

În perioada absolutismului, la 1852, fiind încartiruit în castel Oficiul Austriac BEZIRKSMA ( administraţia teritorială a vremii ), silit să se mute urgent, deoarece izbucneşte alt incendiu în noaptea de 13 Aprilie 1854, noaptea la orele 23, cum spun cronicile.

După incendiu, a rămas descoperit până în 1868, când Francisc Schuler începe, iar după moartea lui continuă Emerik Steindl (1871)- duce mai departe lucrările de restaurare .

 

Din 1874, acesta abzice conducerea lucrărilor şi se convine (prin vot) pe baza unui plan de lucru al arhitectului Ministrului de finanţe Wagner, suma de 66671 florini aur pentru restaurarea castelului. Din anul 188o, acesta trece de la ministerul  de finanţe, la ministerul cultelor, şi anume la secţia Monumente istorice ale ţării.  Restaurarea complectă ce urmează, la 19o7, este completă şi conformă vechiului stil în care s-a zidit..

 

Aceste rânduri sper să fie o invitaţie pentru turiştii români care mai au în suflet dorul de acasă, mai ales acum, când schimbările istorice, ca un simptom, totuşi, al vindecării, par să promită minunatei Cetăţi, cuib de vulturi şi splendid simbol al dăinuirii, fac clipa  vitregă, dar şi plină de promisiune .

 

 Biblografie : Arhiva revistei "Provincia Corvina "; Arhiva tipografiei Iosif Watcher. Theodor Popa, -Castelul din Hunedoara ", 1931 . Nicolae Cerişer, director manager actual al Muzeului  Corvinilor.

 

Eugen EVU

Hunedoara , Iunie 2006

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)