Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

CERNĂUŢI

STEMA ORAŞULUI *

 

Tiberiu COSOVAN

Comentarii la subsidiar

 

 

„Decretul-ordin imperial pentru aprobarea stemei oraşului Cernăuţi”

 

Discutând cu consulul general al României la Cernăuţi, prof. Romeo Săndulescu, cu privire la propunerile înaintate de misiunea consulară română Primăriei oraşului Cernăuţi (propuneri de acţiuni care să fie incluse în programul manifestărilor care vor fi organizate în acest an cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la atestarea documentară a localităţii), directorul general al Complexului Muzeal Bucovina Suceava, Constantin-Emil Ursu, a făcut la rândul său propunerea oferirii unui dar din partea Sucevei.

Este vorba de dăruirea unei copii fidele a „Decretului-ordin imperial pentru aprobarea stemei oraşului Cernăuţi”, document clasat la categoria Tezaur, care se păstrează în original la Muzeul de Istorie din municipiul Suceava.

 

Semnătura împăratului Franz Joseph

Documentul, manufacturat pe hârtie de calitate superioară, cu coperţile îmbrăcate în catifea violet-vişinie şi având, în imprimare aurită, stema imperială cu vulturul bicefal al monarhiei Austro-Ungare, are textul scris în limba germană cu caractere gotice, fiecare filă fiind decorată grafic cu motive vegetale stilizate.

 

   

 

Emis la Viena la data de 18 iunie 1908, decretul-ordin imperial prezintă pe fila 3 stema policromă a oraşului Cernăuţi avându-l ca autor de machetă pe F. Junginger.

 Momentul este foarte apropiat de cel în care studenţii români de la Universitatea din Cernăuţi au redactat (la 5 aprilie 1908) primul memoriu pentru înfiinţarea unei catedre pentru Istoria românilor.

 

Ultima filă poartă semnătura împăratului Franz Joseph (cârmuitorul absolut al imperiului între anii 1867 - 1916) precum şi a Ministrului de Interne din acea perioadă. Documentul are anexată într-o capsulă metalică pecetea cu stema imperială. Din păcate nu există încă şi o traducere a textului.

 

Complexul Muzeal Bucovina Suceava pregăteşte pentru toamna acestui an, pentru întâmpinarea momentul aniversării celor 600 de ani de atestare documentară a oraşului Cernăuţi, o expoziţie de amploare în care va putea fi văzut, ca piesă centrală, acest decret-ordin imperial. Expoziţia, care va fi „o reîntoarcere în timp pe baze documentare”, va cuprinde şi alte documente care vizează viaţa politică şi culturală a fostei capitale a Bucovinei istorice, imagini fotografice precum şi câteva albume din colecţia muzeului sucevean.

 

* Documentul original, cu pecetea cu stema imperială în capsulă metalică, este clasat la categoria Tezaur

 

Tiberiu COSOVAN

Suceava

aprilie 2008

 

Comentarii de la cititori

 

Stimate domnule COSOVAN,


Intrucat nu cunosc adresa dvs personala / privata de Mail imi permit sa va scriu pe adresa de Mail a redactiei ziarului unde sunteti redactor daca am inteles eu bine. De altfel va pot spune sincer ca nu sunt lucruri secrete. Citesc cu interes articolele dumitale postate pe websitul AGERO-STUTTGART, www.agero-stuttgart.de despre batrana urbe a Sucevei, Suceavă care alaturi de Rădăuti este si orasul meu de bastina.


Sincer va spun, imi place cum sunt narate, imi aduc aminte de copilaria si adolescenta mea (sunt nascut in 1946, deci cunosc urbea Sucevei cu mult inaintea dumitale). Ultimul articol postat pe AGERO numit  "CERNAUTI - stema orasului" este la fel de interesant. N-am stiut ca orasul Cernăuti (pe romaneste), Czernowitz (germana), Chernjowtzy (rusa), Cherniwtsi (ucraineana), capitala fostului ducat Bucovina din cadrul Imperiului Austriac/Austro-Ungar va implini in acest an 6 secole de atestare documentara, ca la Cernăuti vor avea loc mari manifestari prilejuite de acest eveniment.  De asemeni n-am avut habar ca la Muzeul de Istorie a municipiului Suceava se afla in original acel decret imperial pentru aprobarea stemei orasului Cernauti. Noroc de articolul dvs.


Ce m-a determinat totusi sa va scriu? Faptul ca in legatura cu domnia imparatului Franz Joseph I (Intaiul) ati facut o greseala: ati scris ca Franz Joseph a domnit intre anii 1867 si 1916. Franz Joseph a domnit intre 1848 si 1916 (68 de ani neintrerupt, cea mai lunga perioada de domnie a unui monarh european dupa cea a regelui francez Louis al XIV-lea (regele Soare). Intre 1848 si 1867 a fost imparatul Imperiului Austriac iar din 1867 (in anul 1867 s-a infiintat dubla monarhie, Austro-Ungaria unde ungurii aveau guvern propriu) si pana in 1916 (anul decesului - a murit la 86 ani) a fost imparatul dublei monarhii, a Imperiului Austro-Ungar.


De cand traiesc in RFG (de peste 20 ani) am avut ocazia sa discut cu batrani bucovineni (si de natie romana, si de natie germana, si de natie evreeasca).Cam toti mi-au vorbit cu mare respect despre perioada cand Bucovina facea parte din Imperiul Austriac. A fost perioada cea mai infloritoare a acestui pamant. Cu regret trebuie sa o spun ca (din cele relatate - unele le stiam de la bunicii dupa mama, si ei bucovineni din partea de nord, cedata) alipirea in 1918 la Romania Mare n-a fost chiar suta la suta de bun augur, economia si viata multietnica a Bucovinei imperiale intrand in declin. A venit apoi actul infam de la 27 iunie 1940 (ultimatumul sovietic), apoi razboiul antisovietic si infrangerea, apoi alipirea definitiva a Bucovinei de nord si Basarabiei la URSS, perioada dezastrului comunist, dezmembrarea Uniunii Sovietice, crearea Ucrainei independente ... si azi, ce a mai ramas azi din fala imperiala a Cernautilor?


Pe mai departe va doresc dvs precum si redactiei ziarului "MONITORUL de Suceava" toate cele bune si Sarbatorile Pastelui sa va aduca multa bucurie.

Cu stima,
Adrian Constantinescu
Duesseldorf, R F G
 

P.S. In anexa fotografia barbosului imparat FRANZ JOSEF asa cum a fost cunoscut in ultima parte a vietii sale de bunicii si strabunicii nostri bucovineni, ardeleni, banateni, maramureseni, deci toti care au trait in monarhie.

 

 

 

 

 

 


 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumănischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)