Reclama Dvs.

Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri








 

Înainte și după 1989 ..., comuniștii de ieri, „democrați” pe stil nou

Nicolae Balint

 

 

Despre ipocrizie și cameleonism

În anii ’70, din pozițiile lor de zeloși activiști ai PCR, combăteau virulent manifestările religioase existente în județul Mureș. Atacau de fapt, în mod direct Biserica și puterea ei de simbol al rezistenței spirituale anticomuniste. După 1990, cei mai mulți dintre ei, cei care au supraviețuit timpului au schimbat „macazul” și au devenit – fără nici un pic de jenă sau mustrări de conștiință – fervenți „creștini de duminică”. Încă un rol – probabil ultimul – din multele roluri care le-au fost dat să joace în viața lor dominată de interese meschine.

 

Ateiștii de ieri, „creștinii de duminică” de azi

FOTO 1: Biserica ortodoxă din Tg.Mureș, construită între  1925 - 1934.

 

Simbol al rezistenței anticomuniste din România, Biserica, prin forța de ei de penetrare în mase a reprezentat un serios obstacol (și „concurent”, dacă vreți) pentru PCR. Dacă în anii ’50 foarte mulți prelați – printre ei și prelați mureșeni de confesiuni diferite – își găsiseră sfârșitul în închisorile comuniste, cei care totuși rezistaseră detenției, ieșiseră mai întăriți din acele grele încercări și găsiseră chiar fiii spirituali cărora să le predea „ștafeta”. Cu toate mijloacele de supraveghere și control exercitate de Securitate, PCR filiala Mureș considera situația din deceniul opt ca fiind necorespunzătoare. În martie 1974, un colectiv de activiști de partid aparținând Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a efectuat un control în județul Mureș pentru a constata gradul de preocupare al organelor de partid din județ referitor la educația materialist-dialectică a maselor. Comisia de control care petrecuse mai mult de o săptămână în județul Mureș era condusă de Alexandru Szabo, adjunct de șef de secție propagandă al C.C. al P.C.R. Concluziile rezultate în urma controlului au generat atunci o serie de dezbateri în rândul „elitei” locale a PCR care a considerat că trebuie luate de urgență măsuri ferme. Trei dintre aceste concluzi erau foarte clare și prevedeau: confesiunile religioase din județul Mureș și sectele sunt încă destul de puternice, iar manifestări tradiționale precum „Sărbătoarea coroanei” (la Daneș și Albești), „Culesul strugurilor”(la Albești) și „Sărbătoarea călușilor” (la Saschiz) trebuie scoase de sub influența bisericii. De asemenea, se constatase că o parte importantă din rândul cadrelor didactice mureșene erau nepermis de tolerante față de manifestările religioase din școli, dar și din societate în general. Aveau, ca să mă exprim în stilul caracteristic epocii, „un nivel politic scăzut”. În acest context sunt foarte interesante opiniile puternicilor momentului. Ședința de analiză a constatărilor comisiei de control s-a desfășurat pe data de 19 martie 1974, începând cu ora 9,00 la Palatul Culturii din Târgu-Mureș.

 

FOTO 2: Biserica greco-catolică din Tg.Mureș, construită între 1926-1936, face și azi obiectul unui proces în revendicare întrucât a fost transferată ortodocșilor în 1948

 

La această ședință, desfășurată în prezența lui Iosif Banc, prim-secretar al Comitetului Județean de Partid Mureș, au participat activiștii cu funcții de răspundere, precum și șefii unor instituții importante din județ. Citite la peste 30 de ani, luările de cuvânt ale acestor activiști de partid sunt de-a dreptul penibile, mai ales dacă ne gândim că mulți dintre ei sunt astăzi fervenți „creștini de duminică” și ar putea fără un efort prea mare să-ți țină adevărate dizertații despre Dumnezeu, viața de dincolo, despre Biblie și alte subiecte pe care cândva le combăteau cu virulență. Cameleonismul nu cunoaște timp și nici bariere etnice. L-au practicat deopotrivă românii, maghiarii și germanii. Pentru a fi cu adevărat imparțiali, să nu-i uităm însă nici pe evreii mureșeni. Iosif Banc a fost cel care a prezentat pe scurt raportul cu concluziile comisiei de control, după care mai mulți activiști mureșeni și-au exprimat părerea pe marginea celor constatate. Șeful secției propagandă al Comitetului Județean Mureș al P.C.R., Romeo Pojan, spunea la un moment dat, citez: „Învățămintele câștigate cu prilejul controlului sunt multe și pe multiple planuri… am reușit să cunoaștem aria de răspândire a cultelor și sectelor, centrele de rezistență ale acestora, caracteristicile lor. Trebuie să învățăm mult, să cunoaștem tocmai acele metode prin care ele acționează… dacă nu dăm noi activiștii cunoștințe, nu satisfacem noi această cerință spirituală a omului nou, indiferent de nivelul lui de pregătire, vine biserica, secta cu predicatorii ei și inoculează credința, convingerea și acestea sunt greu de șters din conștiință…”

 

„Cadrele didactice acționează timid…”

FOTO 3: Anii 70 ai secolului trecut. Centrul orașului Tg.Mureș. În stânga imaginii, clădirea care adăpostea și sediul fostului Consiliu Județean Mureș al P.C.R.

 

În buna tradiție a timpului, Iuliu Rațiu, șeful I.S.J. Mureș, înțelegând că se impune un moment de autocritică, a „turnat cenușă” în capul instituției pe care o conducea, declarând, citez: „…Tinerii absolvenți care intră în rândurile cadrelor didactice și predau științele sociale nu acționează în cunoștință de cauză, iar brigada de control a sesizat acest lucru… Unele cadre didactice acționează timid în problemele ateist-științifice și de educație, în majoritate nu știu cum să abordeze problemele… Ne-am dat seama că se cunosc prea puțin realizările științei contemporane, științei românești, exploziile științifice și nu avem suficiente cercuri pe discipline care să unească elevii pasionați…” Inspectorul teritorial la departamentul cultelor, Tanko Arpad a ținut să completeze și el: „În județul Mureș activează acum foarte intens și veridic aproximativ 10.000 de sectanți și alte categorii de credincioși, adulți, propagandiști înfocați care sunt gata la orice ca să ducă această muncă religioasă. Sectele acestea sunt foarte mult ajutate cu materiale din străinătate… În județul nostru în momentul de față activează peste 400 de preoți, cu diferite credințe, la diferite culte, dar preoții aceștia sunt ajutați de consiliile parohiale, în jur de 14.000 de oameni și de mulți membri de partid care fac parte din aceste consilii parohiale…” Critic și pus pe fapte mari inspectorul general al ISJ Mureș, Iuliu Rațiu, concluziona: „Tinerii absolvenți care intră în rândurile cadrelor didactice și predau științele sociale nu acționează în cunoștință de cauză, iar brigada de control a sesizat acest lucru”.

 

Romulus Guga – cea mai dură poziție

În problema bisericii, o poziție neașteptat de virulentă a avut poetul Romulus Guga, redactor-șef la revista „Vatra”. „Toți factorii, spunea Guga, trebuie să fim activiști ai partidului nostru, să fim oameni politici, așa cum spunea tovarășul Ceaușescu… Eu fac literatură și voi face în continuare literatură împotriva acestor militanți ai religiei. Regret foarte mult că n-am găsit înțelegere la Consiliul Culturii într-o problemă și anume: că cel mai bun lucru ca să lovești în dușman este să te bagi la el în casă, cum s-ar spune”. În același context, Guga mai adăuga: „Deci noi am mers la Valea Largă, să vedem care sunt metodele prin care se propagă, selecționează miturile de acolo. Am făcut un material de proporții, revista noastră a vrut să-l publice și a fost scos de către Consiliul Culturii, nu știu pentru ce. Materialul a fost apreciat și la București. Revista Vatra își propune pe mai departe să dea importanță mai mare personalității activistului de partid, în care sens am inițiat o rubrică în care să vorbim de comunistul de mâine, să vorbim pe înțelegerea oamenilor”.

 

Căsătoriile uteciste

FOTO 4: Anii 70 ai secolului trecut. Nicolae Ceaușescu într-o vizită de lucru în județul Mureș vorbește cetățenilor în centrul orașului

 

În problema religiei și cultelor religioase existente în județul Mureș, o poziție tranșantă a avut și președintele Asociației Studenților Comuniști din România filiala Mureș, Mihai Rogoșcă. Acesta nu era de acord cu concluziile brigăzii de control care într-un anume context menționase că 69% din studenții mureșeni nu au formație și convingeri materialist-dialectice. „Eu sunt în învățământul mureșean de 11 ani, spunea Rogoșcă, și din experiența mea, am rezerve foarte mari asupra acestei cifre”. Deplin convins că cifra este „umflată” și nu reflectă realitatea, el a contraatacat. „Am fost întrebat de studenți cum luptăm împotriva concepțiilor mistico-religioase, spunea Rogoșcă, și vine comerțul cu ouă roșii, cu câteva zile înainte de Paște, cu săculețe înainte de Sfântul Nicolae, felicitări pentru asemenea ocazii. Consider că nu e potrivit acest lucru…” Schiroki Horst, activist de partid de la Sighișoara avea aprecieri critice la adresa cadrelor didactice considerând că acestea nu s-au implicat suficient în a combate fenomenul religios. „Tovarășul” Kapusi, șeful Comisiei pentru răspândirea culturii în județul Mureș, venea chiar și cu „soluții” pentru combaterea fenomenului religios: „Consider că nu s-a făcut totul în ce privește ceremonia la căsătorie, la majorat și alte evenimente importante din viața oamenilor. În urmă cu 11 ani aveau mare ecou nunțile UTC-iste. N-ar fi rău dacă s-ar reveni…” Singura care a bătut câmpii cu grație, evitând să se refere în mod concret la chestiunile discutate, a fost Angela Dorobanțiu, secretara Comitetului Județean al UTC Mureș. „Cu toate acțiunile întreprinse de noi, spunea Angela Dorobanțiu, suntem conștienți de lipsurile care le avem, că trebuie să atragem mai mult tineretul…”

 

Nicolae Balint

 

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 

 

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu. Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)