Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Continuatorii  faptelor bune ale strămoşilor

 Camelia Tripon

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Au trecut mai bine de două sute de ani de când s-a strigat: „Libertate şi fraternitate!”. Tot atunci europenii descopereau, prin limba sacră a hinduşilor, că sunt fraţi cu aceştia. A fost germenele mai multor mişcări spirituale; ecoul peste mii de ani a ceea ce se poate numi vocea sângelui pe evrei i-a chemat să-şi unească forţele pentru renaşterea Israelului, iar pe europeni spre o Europă Unită.

Cu vreo zece ani în urmă descopeream o origine străveche pentru termenul BOIER. Recent, o persoană importantă mi-a spus: „Aveţi nevoie de finanţare pentru a cerceta şi a publica. Cine vă finaţează?...” Mi-am amintit de imaginea renaşterii românismului sub Ion Sandu Sturza, domnul Moldovei - caracterizat ca un boier sărac, dar „nu aceste lucruri, puţine şi pieritoare, au făcut bogăţia lui Ion Sandu Sturza, ci inima, sufletul său,” fiind integru, iubitor de neam şi tradiţie (după cum menţionează şi Constantin Gane). Un strămoş de-al său, Ilie, la 1672 refuzase tronul Moldovei, spunându-le boierilor „că de va fi domn pe toţi boierii îi va pune sub sabie.” 

Poate că acum, când unii mai privesc cu dispreţ trecutul este momentul să deschidem cărţile lumii şi să căutăm adevărul. Tradiţia omenirii păstrată în mitologie şi în cărţile sfinte relatează de acele vremi dinainte de potop (8700 îHr. după cercetătorii americani). Astfel „Uriaşii erau pe pământ în vremurile acelea, şi chiar după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, şi le-au născut ele copii: aceştia erau vitejii cari au fost în vechime, oameni cu nume” (Geneză 6.4). De aici şi până la relatările lui Hecateu Abderita (330 îHr.) despre un titan, BOREAS, fiul lui Astraeus al lui Eos nu este decât un pas. În insula Leuce (azi a Şerpilor), în ţara Hyperboreilor, se afla un templu al lui Apollo, unde preoţi erau fii lui Boreas, oameni înalţi de 6 coţi (aprox. 3,9 metri), iar descendenţii lui Boreas se numeau Boreaţi. De asemenea se cunoaşte un cult al taurului sacru, puternic dezvoltat în lumea indo-europenă, a cărui începuturi pot fi reprezentate de legenda lui Io (fecioara iubită de titanul Zeus) şi legenda transformării lui Zeus în taur alb, pentru a o răpi pe Europa (a  căror fiu va fi Minos). Declinul îl reprezintă mitul în care Theseus ucide Minotaurul; cultul taurului şi vacii sacre supraviţuieşte mileniilor în India şi Egipt; mai apare sub forma Viţelului de aur în Biblie, iar ca o reminescenţă, poate, la noi credinţa existenţei unui bour alb în codrii Moldovei.

Dintr-o lucrare de studii indoeuropene ştiu că „cea mai veche societate irlandeză era împărţită în druizi, războinici(flaith) şi ţărani liberi - numiţi crescători de animale (bo aire)”. În lumea adamică Abel este crescătorul de vite, ucis de fratele său Cain, agricultor. Poate că nu este vorba de acţiune distructivă, ci de o separare definitivă între cele două ocupaţii; agricultura este o activitate sedentară, iar creşterea animalelor a implicat o transhumanţă, o dispariţie temporală din sat. Cu timpul unii crescători devin puternici şi vor stăpâni atât animalele cât şi un areal de depozitare a bunurilor, unde yard (din BO-YARD=bo-ier, în engleză) înseamnă unitate de măsură, curte. EIRE sau IRISH (denumirea Irlandei) are legătură cu earth (pământ), earl (conte, nobilul care deţine acel pământ), termenii olandezi ere (onoare) şi er (aici), termenii germani er (formulă de politeţe), her (aici) şi  herr (domn, stăpân).

 Sanscritul GO (în persană GÂV)  este conform englezului cow, germanului kuh, latinului bos, bovis (după filologii francezi), deci şi românescului bou, bour.

Deci BOIER (care are corespondenţe în engleză şi franceză boyard, în olandeză bojaar - boier şi boer - ţăran, în germană bojar - boier, în spaniolă boyard - boier şi boyero – bouar/ văcar)  nu poate fi un termen nou adus de năvălirea slavă din secolul VI, aşa cum se afirmă în DEX (din slavul boljarinu, care se vede că este de fapt o preluare din limbile vorbite în Europa medievală).

Nu este de neglijat asemănarea dintre cow-ul englez şi tradiţia egipteană, unde existau trei principii spirituale (akh - forţa spirituală, ba cu pluralul bau - suflet exterior şi ka - fiinţa dependentă de hrană, individualitatea, cu pluralul Kau  cu sensul de strămoşi şi având ca homofon taurul). Poate că aceste părţi ale sufletului, ba şi ka, într-o civilizaţie dominată de cultul taurului s-au „unit” sub forma baka (sufletul „ba” al taurului „ ka”, şi care prin rotacimul b-v se pronunţă vaca);  în arabă baqara înseamnă vacă (terminaţia  ra poate vine de la zeul RA, a cărui soţie Hathor este zeiţa-vacă). Este posibil să fie reminescenţe ale limbii primordiale, dinaintea Turnului Babel, din care îşi trag seva şi cele două forme menţionate (cow-go şi bo), care au dus la formarea cuvintelor legate de creşterea boilor şi a proprietarilor de boi, boierii.

În tradiţia noastră boierii au condus ţările române; unii dintre ei şi-au manifestat iubirea de cultură şi artă, precum Brâncoveanu în Muntenia, Mihai Sturza în Moldova (iubitor de arginţi care a iniţiat în 1843 Academia Mihăileană, primul aşezământ de învăţământ superior care a deschis calea afirmării spiritualităţii româneşti autohtone – inclusiv pe plan internaţional).

 

 

Impreuna cu dl. Sturza

 

Este timpul să devenim purtători ai unei bogăţii indestructibile, cea a sufletului, pe care vechii egipteni au exprimat-o prin ba şi/sau ka - şi care dăinuie peste timp mai mult decât efemerele acumulări materiale. Să fim continuatorii faptelor bune ale strămoşilor noştri (pline de lumină spirituală), şi să alungăm întunericul rătăcirilor umane ce au zguduit uneori istoria neamului nostru.    

  

            Camelia Tripon

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)