HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

 

Crimă colectivă cu autori cunoscuți

Prof. Nicolae Balint

 

Doua gropi comune în punctul numit Suscut, din raza localitatii Camarasu (Cluj), în apropiere de Sarmasu-Mures. În ele se aflau un total de 126 de cadavre, dintre care 31 de barbati adulti, 52 de femei adulte si 43 de copii pâna la vârsta de 15 ani. Toate victimele erau din localitatea Sarmasu-Mures. În februarie 1945, o comisie medico-legala a procedat la deshumarea cadavrelor. Concluzia? Moarte violenta prin împuscare, iar în cazul multor copii, moarte violenta prin asfixiere, acestia fiind îngropati de vii. 

                                                                  

Trecerea României de partea fortelor Natiunilor Unite, dupa 23 august 1944, a determinat armatele germane si ungare sa treaca la o puternica ofensiva contra României patrunzând în Câmpia Transilvaniei pe o adâncime de circa 30-60 de km, peste linia de frontiera impusa prin Diktatul de la Viena. Unitati ale armatei si jandarmeriei ungare au ocupat localitatile Sarmasu si Ludus situate în apropierea frontierei, care faceau atunci parte din judetul Cluj-Turda. În localitatea Sarmasu existau la acea vreme 142 de evrei, iar în Ludus 575, localitatile fiind si centre de plasa.


Evreii din Sarmasu deveniti indezirabili

 

Pe data de 5 septembrie 1944, localitatea Sarmasu, din actualul județ Mureș a fost ocupata de trupele maghiare, iar doua zile mai târziu a avut loc o consfatuire secreta care s-a tinut în localitate, la locuinta farmacistului Varga Iuliu. Au luat parte Biro Jozef, ofiter în rezerva - instalat de autoritatile militare în functia de prim-pretor al plasii Sarmasu - Betegy Sandor, Wakszman Karoly si Wakszman Elemer (tata si fiu), Bethlen Daniel, Kemeny Bela, Maitelely Istvan, Gall Jozsef, mari proprietari din zona respectiva. Pe data de 8 septembrie 1944, a fost declansata actiunea de arestare si internare a tuturor evreilor din localitatea Sarmasu, într-un lagar improvizat pe teritoriul localitatii, iar pe 16 septembrie 1944, cpt. Lancz Laszlo, care se afla în localitatea Sarmasel, la 3 km de Sarmasu, a transmis telefonic la compania de jandarmi din Sarmasu ordinul de a se trece la executarea evreilor. Ordinul a fost receptionat de catre telefonista Elisabeta Pacala, de la oficiul telefonic Sarmasu, care dupa eliberarea localitatii, a facut cunoscut acest fapt Comisiei de ancheta. În aceeasi zi, de dimineata - 16 septembrie 1944 - 20 de evrei apti de munca au fost dusi de jandarmii unguri la hotarul localitatii Camarasu, pe dealul numit Suscut, unde au fost obligati sa sape doua gropi mari. În dupa-amiaza zilei respective, cei 126 de evrei aflati în lagarul improvizat din Sarmasu, au fost îmbarcati în care cu tractiune animala si dusi la locul numit Suscut, iar în noaptea de 16/17 septembrie, au fost executati de jandarmii si militarii unguri. Corpurile lor au fost apoi îngropate în cele doua gropi comune sapate dimineata. 

 

În acelasi context, crime si la Ludus

 

Aceleasi trupe de ocupatie ungare, au mai savârsit un masacru si la Ludus, dupa ce au ajuns în aceasta localitate începând înca din seara zilei de 5 septembrie 1944. Pe baza cercetarilor ulterioare, s-a putut stabili ca între 5-13 septembrie, acestea au împuscat alti 13 evrei, ale caror corpuri au putut fi identificate dupa eliberarea localitatii. Cei asasinati la Ludus, au fost Polac Mihai, Polac Vilma si fiicele lor, Rozalia si Maria, Gluck Iosif si fiica lui Rozalia, Fred Mauriciu si Fred Ghizela. Surorile Haller Sarolta, Haller Fani si Haller Rozalia, împreuna cu Maria Kopstein si Izrael Adelca au fost împuscate în pivnita locuintei familiei Haller, dupa ce au fost siluite. Doua dintre aceste victime au fost asasinate în urma unui denunt facut de Bartha Elisabeta din Ludus care, dupa eliberarea localitatii de catre trupele române, a fost condamnata la 5 ani de închisoare. 

 


Crimele nu pot fi prescrise

 

Cercetarile împotriva celor vinovati de masacrul de la Sarmasu si Ludus, dar si în cazul altor masacre comise de trupele de ocupatie maghiare pe teritoriul Transilvaniei, au fost începute în cursul anului 1945 si finalizate în 1946. În acelasi an, 1946, ancheta în cazul masacrului de la Sarmas fiind finalizata, Tribunalul Poporului din Cluj a anuntat urmatoarele sentinte : cpt. Lancz Laszlo, lt. Vecsey, slt. Halasz, slt. Fekete, plt.maj. Szabo, plt. Horvath Istvan si plt. Polgar au fost condamnati la moarte prin împuscare, iar soldatul de jandarmi Panczel Janos, participant la masacru, a fost condamnat la 20 de ani de munca silnica. Cetateanul Soos Istvan din localitatea Sarmasu, membru al garzii civile maghiare, unul dintre paznicii lagarului a fost condamnat la 5 ani temnita grea. Tribunalul Poporului din Cluj a mai judecat si condamnat în cursul anului 1946, un numar de 199 de persoane, dintre care 27 din judetul Mures. Daca identitatea celor vinovati precum si gradul lor de vinovatie s-a putut stabili, totusi numai o parte dintre ei au putut fi arestati. În conditiile create de sfârsitul razboiului cea mai mare parte dintre acestia s-au sustras arestarii, reusind sa-si piarda urma în lumea larga. Dar poate ca n-au reusit sa se sustraga din fata propriei lor constiinte, la a carei judecata mai devreme sau mai târziu au ajuns. A se vedea, spre exemplu, cazul farmacistului Iuliu Varga si al sotiei sale Ecaterina din Sarmas, care s-au sinucis pe data de 5 noiembrie 1944 sau al altui autor moral, locuitorul Kiss Pavel din Sarmas, cel care s-a spânzurat în timpul cercetarilor. Peste mai bine de jumatate de veac, aceeasi soarta o va avea si criminalul de razboi Wass Albert, cel care la o vârsta înaintata si urmarit fiind probabil de cosmarurile tineretii sale încarcate, s-a sinucis. Dar de el ne vom ocupa într-un alt articol.


Reactii prompte

 

În lunile premergatoare Conferintei de la Paris, prim-ministrul Ungariei, Nagy Ferenc, în fruntea unei numeroase delegatii oficiale, a facut un turneu de propaganda în Occident si în SUA, cu scopul evident de a îmbunatati sansele Ungariei la Conferinta ce urma sa aiba loc, mai ales în problema Transilvaniei. În timp ce acesta se afla în Occident, importante documente privind cele întâmplate în Transilvania în perioada ocupatiei maghiare - inclusiv masacrul împotriva celor 126 de evrei de la Sarmasu si a celor 13 de la Ludus - au fost înmânate de dr. Kiraly Janos (presedinte al Organizatiei Fostilor Evrei Deportati) prin intermediul lui Aurel Socol, lui Iuliu Hatieganu. Aceasta actiune a fost mediata de Raul Sorban, cunoscut avocat al timpului si care ulterior a fost onorat de statul evreu cu titlul de "drept între popoare" pentru actiunea sa de ajutorare a evreilor din Transilvania în perioada 1940-1944. Eminentul profesor, dr. în medicina Iuliu Hatieganu de la Universitatea din Cluj, a reusit pe canale neoficiale sa trimita plicul primit de el, astfel încât sa ajunga la Departamentul de Stat, dar si la un cunoscut publicist american de la "Christian Science Monitor", ziaristul Markham. Materialul a fost publicat în cele mai mari ziare din SUA, în timp ce primul-ministru al Ungariei se afla acolo. Cererea acestuia de audienta la Casa Alba a fost refuzata. Informatiile aparute în presa americana, concomitent cu rapoartele care au parvenit Departamentului de Stat, au determinat respectivul refuz. Date fiind conditiile, refuzul era dealtfel unul cât se poate de firesc. 

 

Nicolae BALINT


CASETA 1

„Astazi, 21 februarie 1945, ora 11, subsemnatii: dr. Emil Mora, medicul Circumscriptiei Sarmas si dr. Ghita Gavrila, medic al Circumscriptiei Sânpetru de Câmpie, însotiti fiind de dl. cpt. Puscasiu Emil, comandantul Legiunii de Jandarmi Cluj si de si de dr. Hirsch Adolf, medicul Comunitatii Evreiesti, ne-am deplasat în urma adresei nr. 327443/1945 a Curtii Martiale a Corpului 6 Teritorial Sibiu, în comuna Camaras, în punctul numit Suscut pentru a proceda la exhumarea cadavrelor evreilor din comuna Sarmas, care în noaptea de 16/17 septembrie 1944 au fost masacrati de jandarmeria maghiara...”

(Fragment din actul medico-legal încheiat în data de 21 februarie – Pe acest act apare si semnatura avocatului Matatias Carp, delegat al Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreiesti) 

 

CASETA 2

"Pe la orele 2 dupa miezul noptii, am vazut cum evreii au fost ridicati si dusi pe coasta dealului spre felinar. Am auzit atunci multa larma si vaiete între evrei. La vreo jumatate de ora dupa ce evreii au ajuns sus, am auzit împuscaturi de mitraliera. Speriat, mi-am pus nevasta si copii la adapost si m-am ascuns în porumbiste la vreo doua sute de metri de locul unde se împusca. Era noapte si nu am putut vedea nimic, dar am auzit vaietele si tipetele victimelor. Un geamat de baiat tân<r s-a auzit mai mult decât toate. Dupa ce a încetat si acesta, s-au oprit si împuscaturile…" 

(Ioan Moceanu, comuna Camarasu, judetul Cluj, unul din martorii audiati la ancheta)
 

CASETA 3

 "…tot ce am trait, vazut, simtit si auzit în acei patru ani de urgie nu pot sta alaturi de ceea ce am vazut la Srmasu. Am pipait cele 126 de cadavre…Am vazut copii de 5, de 3 si de 1 an, neatinsi de gloante care au fost si ei azvârliti si îngropati de vii. Am vazut sot si sotie înclestati într-o ultima îmbratisare si am vazut un tata cu mâinile crispate strângându-si în brate copilul de un an…" 
(dr. Matatyas Carp, presedintele Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreiesti din România, delegat oficial ca membru al comisiei de cercetare a masacrului de la Sarmasu si de exhumare a victimelor)

 

CASETA 4

"Primul strat de cadavre era alcatuit aproape numai din copii. Erau unii mititei de tot, sa fi avut 2 sau 3 anisori. Cei mai vârstnici dintre ei nu treceau de 15 ani. La câtiva s-au putut constata orificiile de patrundere a gloantelor ucigatoare, la altii s-au putut gasi tesutele sfarâmate, (probabil cu patul armei, n.a.) iar la unul ambele picioare sfarâmate. Dar au fost copii la care, cautându-se cu multa grija, nu s-a gasit nici un semn exterior care sa indice cauza mortii. Este de presupus ca au fost îngropati de vii…" 

(dr. Emil Mora, medic de medicina legala, unul dintre cei care au participat la deshumarea cadravelor)


CASETA 5

Lista condamnatilor - criminali de razboi - din judetul Mures: 

Subprefecti de judete:

- dr. Marton Zsigmond, cetatean maghiar, subprefect al judetului Mures, condamnat la închisoare pe viata, în contumacie;

Primari: 
- dr. Majay Ferencz, cetatean român de nationalitate maghiara, primar al municipiului Târgu-Mures, condamnat la 20 de ani închisoare, în contumacie; 
- dr. Schmidt Emeric, cetatean român de nationalitate germana, primar al orasului Reghin, condamnat la 10 ani închisoare, acuzatul prezent la proces;
Ofiteri de jandarmi si de politie: 

- col. dr. Pap Janos, cetatean maghiar, comandant al circumscriptiei de jandarmi nr. X, cu resedinta în Târgu-Mures, condamnat la moarte, în contumacie; 
- col. Zalantai Janos, cetatean maghiar, comandant al legiunii de jandarmi Mures, condamnat la moarte, în contumacie; 

- lt. de jandarmi Szentpali G. Kalman, cetatean maghiar, comandant al sectorului de jandarmi Reghin, condamnat la 20 de ani munca silnica, în contumacie; ;

- dr. Bedo Geza, cetatean maghiar, chestor-sef al Politiei de Stat Ungare Târgu-Mures, condamnat la moarte, în contumacie;

- Dudas Janos, cetatean maghiar, seful Politiei de Stat Ungare Reghin, condamnat la munca silnica pe viata, în contumacie; 

Militari din armata ungara: 

- general de corp de armata Kozma Istvan, cetatean maghiar, comandant al garnizoanei Târgu-Mures, condamnat la închisoare pe viata, în contumacie;
- col. Kormeny Geza, cetatean maghiar, comandant al administratiei militare a municipiului Târgu-Mures, condamnat la munca silnica pe viata, în contumacie; 
- maior Komaromy Geza, cetatean maghiar, comandant al administratiei militare a orasului Reghin, condamnat la 25 de ani închisoare, în contumacie;

Functionari de stat si particulari: 

- dr. Henner Ferenc, cetatean maghiar, prim-notar la Primaria municipiului Târgu-Mures, condamnat la 12 ani închisoare, în contumacie;

- dr. Javor Erno, cetatean maghiar, prim-notar la Prefectura judetului Mures, condamnat la 12 ani închisoare ;

- Cerdacsics Jeno, cetatean maghiar, consilier la Primaria orasului Reghin, condamnat la 10 ani închisoare, în contumacie ;

- Kugler Gyorgy, cetatean român de nationalitate maghiara din Reghin, functionar particular, condamnat la 15 ani închisoare, prezent la proces; 

Denuntatori si provocatori:

- Lax Jozef, cetatean român de nationalitate evreu, bijutier în municipiul Târgu-Mures, denuntator, condamnat la 3 ani închisoare, acuzatul prezent la proces ;

Militari germani SS si Gestapo: 

- maior Schroder, prenume necunoscut, cetatean german din formatiunile SS, sef al sectiei Gestapo, din Târgu-Mures, ca trupa de ocupatie în anul 1944, condamnat la moarte, în contumacie ;

(Extras din lista cu cele 199 de persoane condamnate pentru participarea la actiuni împotriva populatiei evreiesti din nord-vestul Transilvaniei, în timpul ocupatiei ungare, în perioada anilor 1940-1944. Datele fac parte din hotarârile originale ale Tribunalului Poporului si ale Curtii de Apel Cluj, sentinta nr. 8 din 31.05.1946)

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com