Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Romānce celebre (4)

Venera Dumitrescu-Staia, Canada

 

 

Iulia HAŞDEU, fiica eminentului filolog romān Bogdan Petriceicu Hasdeu, s-a născut la Bucureşti īn ziua de 14 Noiembrie 1869. La 29 Septembrie 1888, īnainte de a īmplini vārsta de 19 ani, a decedat la Bucuresti īn braţele parintilor săi.

Un copil supradotat, citea curent de la vārsta de 2 ani si jumatate, iar la vārsta de 8 ani vorbea perfect limbile germană, franceză, engleză. Dupa absolvirea celor 4 clase primare īntr-o şcoală de băieţi din Bucureşti, a urmat liceul la Colegiul Sf.Sava din Bucuresti, īntotdeauna premiantă, īn paralel, studiind la Academia de muzică de la vārsta de 11 ani. Īnsotită de mama ei, la vārsta de 16 ani a continuat studiile īn Franta, la Colegiul Sévigné, apoi la Sorbona, cautānd īntotdeauna societatea colegelor de clasă, scopul initial fiind studiul literaturii franceze.

Sursa foto Iulia Haşdeu: http:""www.cimec.ro"Muzee"hasdeu"Iulia3_1.jpg

Īn anul 1886, la vārsta de 16 ani Iulia Hasdeu a trecut examenul de bacalaureat īn litere - retorică şi filozofie -, īnscriindu-se ca student al Facultatii de Litere, urmărind simultan cursurile pentru licenţă şi cel de la Şcoala de Īnalte Studii. Concomitent studia pictura şi canto, avānd o voce minunată de mezzosoprană dramatică. Nu a neglijat nici compoziţia, asa cum o dovedesc ariile pe care ea īnsasi le compunea pentru un anumit număr din poemele sale. Datorită elocinţei sale, a ţinut la Sorbona două conferinţe, una despre "Logica ipotezei" şi cealaltă despre "A doua carte a lui Herodot". Cu toate aceste daruri naturale şi īnsuşite de-a lungul timpul scurt cāt a trait, era o figură deschisă şi agreabilă, o distincţie naturală, un caracter nobil, cu un mare spirit, o inteligenţă vie, o penetrare profundă, un suflet blānd, o serenitate constantă şi o maturitate poetică.

Toate aceste calităţi intelectuale şi psihice, au fost īnsă zdruncinate īntrucāt sanatatea ei era foarte fragilă, suferind de boala pulmonară - ftizie - care īncă facea ravagii īn acea perioada. Reīntorcāndu-se la Bucureşti, medicii nu au reuşit sa diagnosticheze raul care o măcina, iar īn ziua de 29 Septembrie 1888 a trecut īn eternitate. Acea fiinţă fragilă a zdruncinat nu numai părinţii, dar şi pe cei care au avut fericirea să o cunoască, ca poet, artist şi gānditor, dotată cu o veselie nativă, frumuseţe naturală, spirit neliniştit, totul era natural īn fiinţa ei, graţia nativă contopindu-se cu viata intensă īn acea natură de elită.

A fost admiratoarea a trei barbati: Napoleon I, Ferdinand de Lesseps si Victor Hugo, pe care īi numea "cei 3 poeţi ai secolului". Iulia Haşdeu a fost īnmormāntată īn Cimitirul Bellu din Bucuresti, cavoul familiei aflāndu-se pe partea stānga a aleii principale. Tatăl ei, profund afectat de moartea prematură a fiicei adorate, a construit la Cāmpina un castel unde B.P.Haşdeu se retrăgea, folosind toate mijloacele de spiritism pentru a intra īn contact cu spiritul fiicei sale.

 

Hortensia PAPADAT-BENGESCU, scriitoare, s-a născut la 8 Decembrie 1876, īn comuna Iveşti, judetul Galaţi. A studiat īn Bucuresti la "Institutul de domnisoare Bolintineanu", debutānd īn presa culturală cu articole īn limba franceză īn anul 1912. Īn 1913 publica la revista "Viaţa romānească", formarea ei ca scriitoare fiind marcată de personalitatea lui Garabet IBRAILEANU, cel care a ajutat-o sa debuteze. Din 1919 a īnceput colaborarea la revista şi cenaclul "Sburătorul". Alaturi de Liviu Rebreanu, era socotită creatoarea romanului romānesc modern. Rolul hotarātor īn orientarea prozatoarei spre romanul european modern, l-a avut Eugen Lovinescu, unul din puţinii susţinători ai scriitoarelor femei. Toate romanele Hortensiei Papadat-Bengescu erau citite mai īntāi īn Cenaclu literar şi apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei a fost Marcel PROUST a carui metodă de creaţtie poate fi regasită, mai mult sau mai puţin si īn romanele Hortensiei Papadat-Bengescu.

 

Sursa foto: http:""www.clopotel.ro"enciclopedia"img"literatura"Hortensia_Papadat_Bengescu.gif

Nenumăratele romane ale scriitoarei sunt prin actualitatea observaţiei şi prin complexitatea tehnicilor de analiză, printre primele realizări de prestigiu ale prozei psihologice romānesti. Boala, spunea ea, ocupă pragmatic, un loc important īn opera scriitoarei, afirmānd mirată, că boala nu apare īn aceeaşi măsură, ca temă centrala, la toţi romancierii, ea reprezentānd "compromisul firesc dintre viaţă şi moarte". De asemenea, scriitoarea a acordat o atenţie deosebită problemelor eredităţii, interesată constant de detectarea şi definirea "trupului omenesc". Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt, prin actualitatea observaţiei şi prin complexitatea tehnicilor de analiză, printre primele realizări de prestigiu ale prozei psihologice romāneşti.

A fost interzisă ca autoare īn perioada regimului comunist, murind la data de 5 Martie 1955 la Bucureşti, din păcate uitată de colegi şi de criticii literari.

 

Ana ASLAN (1897-1988), medic, biologist, inventator romān, de origine armeană, membră a Academiei Romāne īn 1974, a dezvoltat substanţa numită "procaină" (un anesteziant) pentru producerea unei substanţe "contra īmbatrānirii", apărută sub numele de GEROVITAL GH3. Īn anul 1956 Ana Aslan a prezentat rezultatele cercetărilor ei cu ocazia Congresului european de gerontologie de la Karlsruhe (Germania de Vest), unde descoperirea ei a fost primită cu oarecare sceptimism, totuşi ea nu a renunţat să continue "bătălia".

Īn Clinica din Bucureşti ce-i purta numele, a experimentat produsul pe cāteva mii de persoane, rezultatele fiind favorabile, procesul īmbatrānirii naturale diminuāndu-se cu peste 40%. Cu ocazia unui alt congres european de gerontologie, Ana Aslan a participat din nou, venind īn continuare cu cifre concrete, ce demonstrau evident eficacitatea tratamentului cu GH3, de acea dată fiind primită cu aclamaţii, motiv pentru care medicamentul este disponibil azi īn mai mult de 70 de ţări, fără prescripţie medicală, utilizat fiind de aproximativ 50 milioane persoane. Sursa foto Ana Aslan: http:""www.ecouri.go.ro"ana.aslan.jpg

 

Venera Dumitrescu-Staia

Canada

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)