HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Filigranele hârtiei -

chei pentru identificarea vechilor manuscrise slavone

 

Anca GOJA

 

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş deţine, în Fondul Documentar, două manuscrise slavone: un "Evangheliar" care provine din satul Coroieni (Ţara Lăpuşului) şi un "Triod-Penticostar" din localitatea Fereşti (Ţara Maramureşului). Acestea sunt interesante şi datorită filigranelor, de o mare varietate în cel de-al doilea manuscris, precum şi datorită ornamentaţiilor cu care copiştii din secolele XVI-XVII au îmbogăţit lucrările. Filigranele sunt mărci imprimate în hârtie în procesul de fabricaţie al acesteia, în funcţie de care specialiştii pot, astăzi, să determine atât provenienţa hârtiei folosite drept suport de scris pentru manuscrise şi documentele vechi cât şi vechimea, pentru cele care nu prezintă nici-un element de datare în conţinutul lor. Ambele manuscrise au fost analizate de muzeograful Marius Câmpeanu, care ne-a oferit informaţiile prezentate în articolul de mai jos. Foto:  Triod-Penticostar- filigrane

 

Pe lângă textele Evangheliilor ce se citesc în duminicile, sărbătorile şi celelalte zile liturgice ale anului bisericesc, "Evangheliarul", datând de la mijlocul secolului XVII şi scris în limba slavonă bisericească, conţine trei însemnări cu caractere chirilice, în limba română, scrise de popa Dan. Una dintre acestea spune: "Vleat 1707. Scris-am eu popa Dan din Coriian pe acest tretii evanghelu al mieu iară cine o va fura de undeva să fie procleat şi blăstămat de Tatăl şi de Fiul şi de Duhul Sfântu şi de 318 de oteţi sfinţi ami(n). Cartea iaste a lui popa Dan Coriian şi preotul din Cori [text deteriorat]".  Locul scrierii manuscrisului este, probabil, Ţara Românească, plasarea geografică a scrierii realizându-se pe baza hârtiei folosite, de provenienţă italiană cu marca de apă  "vas cu toartă", hârtie folosită îndeosebi în această zonă. Marca de apă, sau filigranul, este o marcă transparentă imprimată în  timpul procesului  de fabricaţie  în  structura unei hârtii. Frontispiciul de factură orientală de pe prima filă a manuscrisului este un alt element ce confirma ideea enunţată anterior. Realizat predominant în roşu, cărămiziu şi albastru, cu elemente decorative geometrice şi florale, frontispiciul este plasat anterior textului Evangheliei din Duminica Învierii, sugerând importanţa Sărbătorii Luminate atât în istoria omenirii, cât şi în conştiinţa autorului manuscrisului. Alături mai sunt prezente câteva iniţiale ornate, fie simple ca şi formă de execuţie artistică, fie mult mai complexe, la bază cu o floare de lalea (motiv fitomorf sau floral), de asemenea realizate sub influenţă orientală, grecească.

 

 

         Initiala ornata din Evangheliar                                            Fila cu frontispiciu din Evangheliar

 

"Triod-Penticostarul" datează din secolul XVI, fiind incomplet datorită trecerii timpului. Pe lângă textul propriu-zis, conţinând diverse cântări şi rânduieli bisericeşti din perioadele cu aceeaşi denumire din cadrul anului bisericesc, şi în acest manuscris se regăsesc două însemnări, dintre care unul cu caractere latine, şi un altul, pe care îl reproducem aici, scris cu caractere chirilice, în limba română: "Această carte anume Triod, a înooit Farcaş şi cu fraţii lui, anume Iană şi Lupşe, Vasalie şi cu soţu său Axenie şi maica lor Irinca şi a tătu seaminţie lor să le fie pomană până a şepte seaminţie şi a toot roodul loor, să le fie pomană, dându-o la sf(ân)ta besearecă în Fereşti, hramu lui S(fân)tu Nicoolae; într-o mie 699 de an s-a înnoitu; iar cine o ar fura dela sf(ân)ta beasearică, să le fie procleat şi anatema de 318 (de) oteţi, amin". Însemnarea ne arată cât de preţuită era cartea, care a fost donată spre înzestrarea unui sfânt lăcaş, cei care ar dori să o înstrăineze fiind blestemaţi. Manuscrisul a fost scris în două etape, de către doi copişti. Filigranele hârtiei sugerează faptul că primul copist a lucrat în secolul al XVI-lea, în Moldova, fără să utilizeze ornamente şi elemente decorative. Cel de-al doilea copist, care a completat părţile lipsă ale Triodului, a lucrat la sfârşitul secolului al XVII-lea, în Maramureş, acesta împodobind cartea cu frontispicii sub formă de împletituri stilizate, în roşu şi negru, şi cu iniţiale ornate.

 

Un interesant aspect al acestui manuscris îl reprezintă filigranele, acestea semnalând că la scrierea manuscrisului a fost folosită hârtie de provenienţă poloneză, germană şi italiană. Regăsim, astfel, un blazon cu topor, surmontat cu o figură de acvilă cu capul conturnat spre dreapta, un topor în scut, un blazon cu potcoavă şi două cruci bizantine opuse, un colac cu mai multe iniţiale, un mistreţ cu greabăn, un scut tăiat surmontat de o coroană princiară, o literă M având deasupra cifra 4 dublată, însoţită de o cruce, un crin stilizat, în două variante, o coroană surmontată în cerc cu cruce deasupra, un corn al abundenţei, în două variante, un scut peste care este aşezată o mitră papală, precum şi iniţiala W surmontată de un scut cu reprezentarea astrului, sub forma unui cerc, în mijloc cu o figură umană sau cu o cruce răsturnată. În funcţie de particularităţile fiecăruia, s-a putut preciza provenienţa hârtiei utilizate la realizarea manuscrisului. (a.g.)

 

Anca GOJA

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com