Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Gândul

Camelia TRIPON

Impresii si pareri personale in FORUM

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

 

Camelia TriponLumea fascinantă a Indiei, mai ales prin limba  ei sacră, care ne apropie de cele mai vechi timpuri ale umanităţii, mă impresionează  prin profunzimea ei... şi a noastră. De un an  şi ceva vreau să demonstrez originea corectă, indoeuropeană, a termenului gând, pe care DEX-ul îl "exilează" într-o limbă ajunsă târziu în Europa. Astfel îmi îndeplinesc o datorie morală faţă de un profesor de română, el însuşi afectat de etimologia dată în dicţionar. Nu este singurul, căci altfel nu ar fi apărut pe internet relatări în care să se spună că pentru 5.000 de cuvinte din fondul lexical al limbii române se atribuie origini necunoscute, geto-dacice sunt doar 160, iar restul sunt împrumuturi. Rana-i atât de mare încât nu îndrăznesc să le citez... durerea. Prefer să  mă întorc la creatorii noului stat indian, cei care poartă numele de Gandhi, începând cu Hohandes, supranumit Mahatma. Adică Maha=mare şi atma=suflet; în româneşte avem mahăr, pentru care DEX-ul spune că vine din macher, care în germană înseamnă făcător, şi face parte dintr-o familie de cuvinte legată de lucru, mache-lucrătură, macherei-lucru prost. De asemenea Indira Gandhi şi fiul său Rajiv, toţi ucişi. Rădăcina Gandhi este veche, fiind prezentă în toponimii ca: Gandhinagar, oraş în India, Gandhara regiune în nord-vestul Pakistanului şi estul Afganistanului, Gandja - azi în Azerbaigjan,  şi nu în ultimul rând "sufletul" Indiei...  fluviul Gange.

 

Dacă pătrundem în trecutul îndepărtat ochiul va întâlni în  grădini mirifice, printre flori  înmiresmate, un gânditor, fie în India fie mai "recent" în Elada - precum Thales (sec. VII îHr.), Pitagora (sec. VI îHr.), Socrate şi Platon (sec. V-IV îHr.) Parfumul florilor crează o relaxare fizică, dar şi  o stimulare a funcţiilor cerebrale. Într-un tratat de anatomie se precizează că partea cea mai veche a emisferelor cerebrale(creierul) este Riencefalul. El este format din bulbul olfactiv, tractul, trigonul şi tuberculul olfactiv. Bulbul olfactiv este o umflătură ovală situată pe faţa inferioară a lobului frontal. La nivelul lobului frontal apărut mai târziu, în aria 44 stânga (sau emisfera dominantă) se găseşte centrul vorbirii articulate, apoi centrul scrisului, dar şi a altor funcţii psihice cât şi intelectuale considerate de cel mai înalt nivel - ariile 9, 10, 11 şi 13. În concluzie aş spune că întâi a fost mirosul şi apoi gândirea, ca o stimulare a funcţiilor cerebrale de către stimulii olfactivi. În sanskrită termenul miros se traduce prin gandha, iar guna reprezintă cele trei aspecte ale realităţii: sattva-starea de puritate şi calm a minţii, rajas- starea activă şi fluctuantă a minţii şi tamas-starea inertă a minţii. Revenind în lumea europeană, vom găsi gnoza=cunoaştere, care nu se poate face  fără un proces de gândire. Gnade, în germană înseamnă graţie, har, proces care implică  o gândire profundă; iar gândurile sunt însoţite de cuvinte nerostite, fapt dovedit de specialişti. De aceea apare gângurit, gât, la noi şi gardel=gâtlej în germană. Ca o completare, DEX-ul precizează că "gât" vine din slavul glutu, când există deglutiţie, glotă în limba vorbită de urmaşii celţilor, francezii, iar datele arheologice ne "spun" acum 3.000-4.000 de ani celţii au locuit prin Ardeal, spre deosebire de slavi care au apărut în istorie acum 1.500 de ani. La fel despre gângav, vorbeşte greu pentru că gândeşte încet, cică vine din slavul gongnavu. Paradoxul apare când descoperim că gon=a merge la geto-daci şi germani, englezi, români; gnavu are aceeaşi rădăcină cu  gnoză, gnoseologie, gnostici-adepţi ai cunoaşterii, toţi termeni din greaca veche (gnosis=cunoaştere, în care s-au manifestat marii filozofi ca Aristotel, Socrate sau Platon). Iată deci cum gânditorii reprezintă spiritualitatea unui popor şi, poate nu întmplător, spirit şi spiriduş au aceeaşi rădăcină. În lumea occidentală i se spune gnom, adică gn-om=spiriduş. Nu pot încheia fără a-mi manifesta emoţia pentru înalta spiritualitate hindusă, de acum cel puţin 4.000-5.000 de ani, când  am crede că anatomia şi patologia creierului  nu era la nivelul actual; ei şi strămoşii noştri au conştientizat relaţia între simţul miros şi funcţia sa în procesul vorbirii, adică dintre gând şi grai - prin cuvântul sanscrit gandha. Oare autorii DEX-ului suferă de afazie de nu înţeleg că limba română face parte din marea familie a limbilor indoeuropene şi că nu trebuia să aşteptăm sec. X-XIII ca să învăţăm să vorbim şi să gândim prin intermediul unei limbi neindoeuropene, cum o clasifică filologii occidentali? Oare autorii DEX-ului, "slăvesc" o astfel de limbă pentru că nu înţeleg sau nu ştiu că din fundul Asiei până în Carpaţi trăiesc urmaşii popoarelor indoeuropene: sciţi, parţi, perşi, masageţi, hinduşi, hitiţi, eleni şi chiar romanii? Oare europenii sunt aşa de rudimentari încât aşteaptă popoarele turco-mongole ca să înveţe să gândescă şi să vorbească? V-aţi gândit vreodată că Tara=astru, Tiras=curgere şi Tatra  sunt şi în sanskrită? Nimic   n-a reuşit să separe neamul indoeuropean, nici timpul, nici distanţele; doar complexul de inferioritate al unora sau veninul  răuvoitorilor ne poate frânge şi izola de restul indoeuropenilor  şi astfel să ajungem în cea de a doua moarte, spirituală.

 

Camelia TRIPON

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)