Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

BIBLIOTECA  BUCOVINEI: PROGRAMUL DE EDUCATIE ANTIDISCRIMINARE

  ARMENII  FAŢĂ  CU  ETERNITATEA  (I)

GENOCIDUL ARMEAN, o chestiune politica si juridica internatională.

 

 

Conf.: Azad MANDALIAN

Moderator: scriitoarea Angela FURTUNĂ

LOC de DESFASURARE: Suceava, Sala de Arte a Bibliotecii Bucovinei

Data:24 APRILIE, ORA 12

Tel: 0740 40 44 43

 

Iată-mă, eu sunt Armeanul Etern, de strajă între Genocid şi Cutremur, cu ochii însângeraţi aţintiţi spre Masis*”, scria în 1989 David Hovhannes în „Armeanul Etern” (traducere în limba română de Madeleine Karacaşian, în „Ararat”, no.10, 16-31 mai 2004), continuând apoi:

De jos sunt lovit de elementele naturii, de sus de Dumnezeu, din faţă de duşman, din mijloc de prieteni, din dreapta de Apus, din stânga de Răsărit,

Dar eu nu încetez să exist,

Văd de pe acum Ziua Judecăţii de Apoi,

Căci eu sunt Armenia şi nu este posibil să fiu ucis, căci eu sunt totul, pretutindeni, nemuritor”.

 

De la Henri Verneuil, William Saroyan, Aram Haciaturian sau Charles Aznavour şi până la Ana Aslan, Spiru Haret, familiile de personalităţi Avakian, Tatos, Trancu, Zambaccian, Vartic, Goilav sau Cerchez, la Dan Deşliu, Mihail Jora, Garabet Ibrăileanu, Virgil Madgearu, sau la Sergiu Malagamba, I.D. Suchianu, Vasile Tomazian sau Varujan Vosganian, nume importante şi brave comunităţi de armeni au împodobit şi mai fac onoare vieţii şi culturii româneşti. Lăudat recent de Andrei Pippidi ca un mare „istoric căruia i-a fost dat să dovedească acel har profetic cu care sunt îndeobşte înzestraţi poeţii”, istoricul Nicolae Iorga avusese cândva premoniţia de a da un vertict tulburător şi unic în privinţa armenilor :”Când a dispărut cel din urmă Stat armenesc, armenii ar fi rămas numai un nisip omenesc la îndemâna oricui, dacă nu ar fi fost această admirabilă solidaritate din întreaga lor aşezare, veche şi nouă, dacă nu ar fi avut acel lucru care poate înlocui până şi Statul: religia, şi literatura pe care aceasta o inspiră. Dar, atâta vreme cât o naţiune păstrează un element moral în jurul căruia se poate aduna, această naţiune trăieşte mai mult decât alte naţiuni cu teritorii mult mai întinse, din care însă lipseşte acel element sufletesc capabil de a înlocui pe celelalte şi, la ceasul cuvenit, a le crea din nou”.

 

Tot Iorga, în Conferinţa ţinută la Ateneul Român în ziua de 17 iunie 1925, amintea de faptul că „Armenii sunt colaboratorii, creatori ai Principatului Moldovei, care s-a întemeiat pe puterea sufletească a unui popor în plină vigoare şi dezvoltare”, având meritele de creatori ai drumurilor de comerţ ce legau Cafa Crimeii-armenească- cu Cracovia şi alte centre comerciale ale Galiţiei. „Armenii veniţi prin sec. al XIV-lea, după 1300, au format cele mai vechi colonii, cum sunt oraşele din Nordul Moldovei: Iaşi, Botoşani, Roman, Suceava,  unde au biserici frumoase, şi poartă nume româneşti ca Vărzaru, Pruncu, Ţăranu etc.”, relatează Iorga, care suprinde şi elementele definitorii ale celorlalte valuri de armeni ce vor veni în Ardeal, după 1700, din Polonia, la Gherla şi Haşfălău, unde şi-au unit Biserica cu Roma. Dar la noi „armenii au jucat în toate ramurile vieţii publice un rol însemnat, neavând a se ruşina niciodată cu etnia lor”, conchidea savantul.

Abia în 1999, la Editura Ararat din Bucureşti, Sergiu Selian publică ediţia a II -a la „Schiţă istorică a comunităţii armene din România”, stăruind asupra harului armenilor de a se contopi cu masa populaţiei locale, dar de a supravieţui cu toate acestea prin valorile materiale proprii şi valorile spirituale specifice oferite civilizaţiei române.

Prof. Vlad Bănăţeanu, unul din specialiştii în chestiunea civilizaţiei armene, observa cu admiraţie.”Dintre minorităţile noastre, armenii sunt aceia care s-au încadrat mai bine în obligaţiile lor de cetăţeni, s-au românizat şi niciodată nu au avut atitudini provocatoare, ci întotdeauna aceea de recunoştinţă faţă de ţara ospitalieră care i-a primit. Niciodată nu au cerut un drept bazat pe vechimea lor la noi. Armenii nu sunt străini în casa noastră. Veniţi în ţara noastră acum vreo  900 de ani, ei s-au confundat complet cu noi, fiindcă după noi sunt locuitorii cei mai vechi ai ţării”.

Nu de acelaşi tratament s-au bucurat comunităţile armeneşti în toate statele pe unde i-a mânat istoria. În Turcia, bunăoară, un genocid îndelung ignorat s-a produs în anul 1915 – când,  remarcă Sergiu Selian, termenul ca atare nici nu exista încă – şi a fost comis de Guvernul Junilor Turci asupra populaţiei armene din Imperiul Otoman. Interese politice mondiale au menţinut tăcerea asupra acestei tragedii de proporţii, iar Turcia neagă şi la ora actuală comiterea acestor crime împotriva umanităţii. Dar în fiecare an, la 24 aprilie, cu ocazia zilei când a fost declanşat genocidul din 1915 din Turcia , armenii din întrega lume îşi comemorează cele peste un milion şi jumătate de victime, părinţi, bunici, rude sau pur şi simplu conaţionali.

 

Alături de Jean Jaurčs, mărturisim şi noi că „trăim într-o vreme în care omenirea nu mai poate vieţui păstrând în pivniţa sa cadavrul unui popor asasinat”.

În episodul următor vom continua evocările şi dezvăluirile prin documente şi cercetări incontestabile.

 

* Masis = Cel mai înalt pisc (5165m) din lanţul muntos armean, aceasta fiind străvechea denumire a muntelui biblic Ararat.

 

Angela  FURTUNĂ

Publicistă, scriitoare

Membră a Uniunii Scriitorilor din România

      

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)