Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

GERMANIA ŞI GERMANII

IN CORESPONDENTA UNUI STUDENT ROMAN LA MÜNCHEN ACUM 100 DE ANI

Dr. Luchian Deaconu, Craiova

Impresii si pareri personale in FORUM

 

     Din 30 noiembrie 903 pīnă īn 16 noiembrie 1908, timp de 4 ani, evenimente, institutii, personalităti politice, stiintifice si culturale germane le regăsim īn corespondenta studentului Constantin Negrescu, care a fost trimis la studii īn Germania de unchiul său, Constantin Neamtu, « băiatul sărac si modest » venit din Gorj « īn nădragi si ilic » care pussese, īn 1898, bazele « Băncii Comertului », cea mai puternică institutie bancară din Oltenia īn perioada dintre cele două războaie mondiale, devenit ulterior liderul organizatiei de Dolj a Partidului liberal, deputat si primar al municipiului Craiova.

Din păcate, īn momentul de fată, informatiile despre personalitătile craiovene din perioada interbelică care au jucat un rol important īn organizarea si dezvoltarea sructurilor economice, administrative,  institutionale, bancare, comerciale ale Regatului Romān după 1918 sunt putine, disparate, instaurarea regimului comunist īn 1945 oprind pentru, o jumătate de secol, abordarea acestor teme. De aci si putinătatea informatiilor despre Constantin Negrescu, expeditorul scrisorilor din si despre Germania, si destinatar, Constantin Neamtu, unchiul studentului.

După studiile urmate īn Germania, Constantin Negrescu s-a dedicat preocupărilor economice, comerciale, a avut un rol important īn cadrul organizatiei liberale din Dolj, a fost ales primar al municipiului Craiova din 29 iunie 1924 pīnă īn martie 1926 si a fost prefect al judetului Dolj  din iulie 1927 pīnă la mijlocul lui 1928.

Tīnărul modest din Iasii Gorjului, de līngă Tg. Jiu, si-a īnceput studile din Gernamia la Scoala de agricultură din Hohenheim īn noiembrie 1903. Din scrisoarea trimisă la 30 noiembrie acel an aflăm că scoala era urmată de 190 studenti din care : 70 germani, 8 rusi, 6 polonezi, 5 americani, 1 ungur, 2 greci, 1 bulgar, 2 olandezi, 2 francezi, 9 austrieci si 18 romāni (4 bursieri de stat si 2 de Academie)

Vă invităm să  reconstituim, pe baza scrisorilor studentului romān Consatntin Negrescu, secene din viata de zi cu zi a societătii germane de acum un veac. Vă asigurăm că nu veti regreta.

 

München, 3 mai 1904

Dragă nene,

Azi asistai pentru prima oară la cursul lui Brentano[1]. De abia ieri am terminat cu formalitătile de īnscriere, care durează aici cīt durează procesele la noi īn tară.

Brentano vorbeste admirabil. Nu e vorbă, are vocea cam pitigăiat㠖 ă la Tocilescu[2] – dar e peste măsură de clar, modest si consequent īn expunere. De aci vine că e ascultat cu o deosebită plăcere. Auditor foarte numeros, căci afară de studenti īl ascultă si public particular. Sala e foarte mică, locuri putine, unde predă el, asa că sunt nevoit să stau īn picioare. E singurul profesor pe care īl īnteleg pe deplin dintre toti pe care i-am ascultat pīnă acum. Desi cursul lui e serios, - e predat cu atīta umoare că te căiesti dacă ai pierdut un cuvīnt din el ; din nenorocire īnsă multe din cuvintele lui se duc īn aer; pentru că Nemtii – tīmpiti ca’n tot d’a-una – cīnd face el cīte-o glumă, rīd si bat din picioare ca caii de “bruyamment”, că nu īntelegi nimc mai departe.

Alaltăieri am primit banii. Multumesc iubitului meu văr de rīndurile laconice cu cari a īnsotit cekul.

Am cumpărat deja Enciclopedia de Brockhaus. Te rog să nu mă certi de asta. Eu am scris neichii de 2 luni ca să roage pe tusica să-mi tirmeat㠓Enciclopedia” dīnsei. Eu nu stiam sigur că dīnsa are o Enciclopedie. Mi-aduc aminte ca prin vis că am văzut ceva asemănător unei Enciclopedii pe un dulap cīnd am fost la Corabia. Am asteptat răspunsul neichii după ce ati venit d-voastră’n tară. Văzīnd că dīnsul nu-mi scrie nimic de asta am conchis c㠓ori tusica n’are nici o Enciclopedie, ori dacă o are o īntrebuintati d-voastră. De aceea am intrat īn tratative cu un librar ca să mi-o procure. De altminteri, conditiile īn care am cumpărat-o sunt exceptional de favorabile. 1) e o editie de jubileu si 2) suma de 5 m. lunar care o plătesc nu aduce pagubă bugetului meu de 160 m. lunar. D-voastră aveti de asemenea nevoie de o enciclopedie. D-ta mi-ai scris că nu vezi īntru cīt am eu nevoie de dīnsa. Asta mă surprinde de la d-ta. Ce e mai sublim decīt să ai stiinta universală condensată īn cīteva volume ?

Inscrierile mi-au pierdut o grămadă de timp. D-nul Hesselman n-a vrut să-mi ajute īntru nimic. Si, dintr-un punct de vedere, mă simt fericit că n-am acum nici-un romān ca prieten īn München. Hesselman mi-a zis de mai multe ori să intru īn societatea romānilor de aici, al cărui presedinte e Ursu, fostul profesor de istorie din Craiova. Eu i-am spus verde că romānii sunt niste lichele si că nu vreau să intru īn societatea lor. La care el mi-a răspuns prin asta că n-a vrut să-mi mai dea nici o lămurire la īnscrierea īn scoală.

Nu pierd nimic prin faptul că nu mai mi-e prietin. Dumneata ai văzut că el e foarte simplu – ca să nu zic prost. Eu am constatat īn urmă că e si grandoman. Asta nu m-a surprins, căci citisem īntr-o carte : « Grandomania e apanajul prostilor ». Acum, cīnd nu mai am nici o relatie cu el, sper să nu mai aud romāneste deloc.

O mică digresiune – profesorul nostru din liceu Ilarion, de muzică, avea obiceiul de nota-n catalog elevii care puteau să cīnte cu semne ca “-“, iar pe aceia care nu puteau să cīnte cu semnul “+”. Cīnd a venit rīndul meu si-am īnceput eu să cīnt – d-ta sti cum cīnt eu – sare Ilarion de la catedră si strigă elevului care-i ajuta la notare, « pune-i crucea (+) si dă-l dracului, ăsta nu e bun de nimic ».

Asa am făcut si eu cu Hesselmann, am văzut că nu se deosebeste de ceilalti romāni, i-am pus crucea…

Te sărută,

Noatză

 

München, 13 mai 1904

Dragă nene,

V-am trimis acum o săptămīnă 2 scrisori, adresate una dumitale si una tusichii. De asemenea v-am mai trimes cīteva cărti postale ilustrate din berăriile de mīna 1-a de aici, berării pe care le-am vizitat « en passant ». Cred că ati primit toate aceste scrisori si cărti postale.

Eu sunt foarte bine, urmez cursurile regulat, din nenorocire nu-nteleg complet decīt pe profesorul Brentano care vorbeste, după cum ti-am scris admirabil. Nu prea regret că nu-nteleg celelalte cursuri, cea mai mare parte dintre ele le-am īnvătat deja-n liceu, cum e fizica, chimia, mineralogia, botanica … Natural că aceste din urmă cursuri se fac aici īn mod cu totul experimental. Ca să-ti faci si o idee de modul practic cum se fac cursurile aici, e de ajuns să-ti spun că la una din lectiile trecute din cursul « Embryologia animalelor de casă », profesorul a adus si a pus pe masă dinaintea noastră o iapă, natural, tăiată-n bucăti, ca să ne explice diferitele părti interne din corpul iepii.

Asta e practică, dar eu adaug „nemtească“.

Mi-ai scris că ai spus neichii să-mi trimeată regulat „le Temps“. « Le Temps » nu l-am mai primit de loc iar « Independenta Romānă » o primesc foarte neregulat, asa că avertismentul dat neichii a adus rezultate contrarii.

Te rog foarte mult mai răfuieste pe taica popa din cīnd īn cīnd. Mi-a scris Gore că acuma popa a devenit mai obrasnic ca ori si cīnd si īmi īnchipui lesne cīt suferă biata maica. Păcat că popa nu s-a născut īn München, căci aici ar fi de trait pentru el !

Nu pot să-ti laud īndeajuns pe Brentano. Niciodată n-am ascultat cu mai multă plăcere un curs. Vorbeste foarte clar si foarte rational. Pe līngă asta, amestecă īn curs « traits d’esprit » care te fac să rīzi la nebunie.

D-ta stii că īn Bavaria catolicismul e foarte puternic. Deputatii bavarezi din Reichstag formează sīmburele asa numitului « centru catolic german ». Cancelarul Bülow le cedează mereu deputatilor din centru 1) pentru că sunt 100 si 2) cea mai mare parte fiind bavarezi si fiindcă īn Bavaria īncă n-au īncetat veleitătile de independentă, īn toate ocaziunile li se īndeplinesc dorintele.

Si Brentano īsi bate joc de călugări – inclusiv catolicismul – pentru că unul e Brentano !

Păcat că omul acesta n-a scris decīt foarte putin. Nu se cunoaste scris de el decīt un tratat asupra « politicii agrare », o brosură asupra « comerciului liber » si alte cīteva mici opuri.

Nu stiu dacă d-voastră locuiti tot la Bancă si dacă neica locuieste-n oras. Primeste tusica regulat « die Morghen » ?

Invată Sevastian bine ? Isi mai aduce el aminte de timpul cīnd īl luam eu de ureche ?

M-am abonat la 1 Mai la 1 cabinet de lectură de aici. Contine toate revistele contemporane din Germania si cele mai de frunte din Franta. Asta am făcut-o pentru că sala de lectură de la Polytehnicum contine foarte putine. De altminteri abonamentul e derizoriu : 2 mărci lunar. Pe līngă citirea ziarelor si revistelor, pot să iau cărti acasă pentru care nu plătesc nimic extra si fi d-ta sigur că pentru cele 2 mărci care le plătesc neamtului īi citesc 20 de cărti īntr-o lună.

Cu limba germană merg « bedeuteud basser » si vorbesc « ziemlich gut ». Ce zici d-ta de „Enciclopedia“ pe care am cumpărat-o ?

Vă sărută pe toti,

Noatză

Sobriequet « Don Căpraru »

 

Berlin, 6 december 1904

Mult iubite unchiule,

Cred că ai primit de la mine o scrisoare īn ultimul timp.

Ieri după masă am asistat la o sedintă la Reichstag care va avea răsunet īn Germania si-n streinătate. A fost un noroc pentru mine ca să aud vorbind pe aici pe cei mai mari oratori din parlamentul german, Bebel[3] si Bülow[4].

Vei citi dezbaterile īn jurnale ; cu toate acestea tiu să-ti scriu si eu cīteva lucruri căci te ineteresează si ce impresie mi-a făcut mie parlamentul de aici.

La ordinea zilei erau : bugetul, īnvoirea de credite suplimentare pentru rescoala din Africa precum si stabilirea serviciului de 2 ani īn armată, dispozitie care pănă acuma era numai provizorie si de-ncercare.

Vorbiseră īntăi sīmbătă ministii ca să-si motiveze proiectele de legi. Obiceiul e aici ca după discursurile ministrilor să vorbească sefii partidelor īn ordinea īnsemnătătii si tăriei lor.

A vorbit mai īntīi Spaliu, seful Centrului catolic. Vorbeste foarte frumos, e orator bun : a criticat cīteva din proiectele de bază ; ar fi declarat că votează. Tot Centrul catolic face impresia unei adunări de ramoliti. A vorbit Spahn īnaintea oricărui alt sef de partid pentru că centrul e cel mai numeros partid din Reichstag, numără circa 105 deputati.

A vorbit o oră īntreagă; nimenea nu-l asculta si era un zgomot īn sală de parcă te credeai īntr-o clasă primară cu copii scandalosi.

După el a venit Bebel, reprezentīnd «  die Sozialdemokratzie » al doilea partid mai puternic din Reichstag. S-a făcut o tăcere mormīntală; ministrii erau toti prezenti īmpreună cu Reichkanzler Graf Bülow. A vorbit 3 ore si ½ neīntrerupt. E de o vivacitate si de o pasivitate si o pasiune extraordinară īn discutie, a fost chiar chemat la ordine. Nu tine seama de nimic, a criticat chiar pe-mpărat. Nu discută, ci acuză ; nu vorbea ci se răstea. Era mereu īntrerupt de centru ; se oprea la īntreruperi si punea la loc pe īntrerupător. A atins toate chestiunile posibile : armată, marină, politică interioară, resboiul din Extremul Orient[5] – a zis « se bucură că mīncă Rusia trīnteală » asta e traducerea mot-ă-mot, pacea … mizeria claselor muncitoare … E extraordinar de bine că lucrurile ce se petrec īn Franta, … că cred că citeste jurnalele franceze tot regulat ca neica. Stimează Franta, armata franceză ; laudă corpul oficeresc frances si īn tot locul cita părerile oficerilor francezi. Natural, a criticat īntr-un mod īngrozitor corpul ofiterilor germani cu seful său suprem căruia īi plac prea mult paradele.

E tipul oratorului popular. Sincer si pasionat īn discutie. Cīnd a terminat a fost felicitat mult – natural numai de partidul său. In parlamentul de aici nu se aplaudă ; se stirgă numai, Bravo !

I-a răspuns imediat Bülow. Totdeauna cīnd vorbeste Bebel īi răspunde Bülow. De altminteri, asta se-ntīmplă numai o dată pe an.

E cu totul opus lui Bebel. Vorbeste foarte rar, cu multă logică, foarte rece si domină auditoriul. A răspuns puct cu punct la acuzările lui Bebel. E tipul omului de stat, tipul omului care guvernează. Statura lui se si pretează la asa ceva ; e īnalt, voinic, impozant. Discursul lui a fost acela al unui om care are responsabilitate, adecă rezervat.

Cum vezi, dragă nene, mi-a fost dat mie să aud 2 oameni deopotrivă de importanti, 2 oameni care miscă īntreaga Germanie cīnd vorbesc.

Reichstagul are 400 membrii īn partidele care sunt, plecīnd de la stīnga, după cum sunt asezate: Die Sozial Demokratie = 80 membrii, sef Bebel. Conducători intelectuali : Bernsteain, Wallmar, Staase ( Kamski nu e membru īn Reichstag) Bebel e conducător militant-intelectual.

2) Die Freisinnige Vereinigung = 31, sef Buchter ; 3) Nationalliberalen = 51; 4) Centrum catolic = 105, sef Spahn; 5) Polonezii = 15; 6) Deutsch Konservative Partei = 51 membrii; 7) Reichspartei = 20 membrii; Wirtschaftliche Vereinigung = 12 membrii. Independenti sunt 21 membrii, īntre care Grof Ballestrem, presedintele Reichstagului. Mai sunt cīteva mici fractiuni neīnsemnate.

Spune te rog functionarului de la Bancă să-mi scrie adresa exactă pe « Independenta » cīnd mi-o trimite. Factorul m-a găsit numai după ce a-ntrebat la politie unde sade un anume Negrescu.

Sărutări tusichii si dumitale si neichii,

Noatză


 

[1] Franz Brentano (1838-1917), filozof neorealist german. A considerat intentionalitatea atributul  generic al fenomeneleor psihice, pentru studierea cąrora a propus īmpąrtirea psihologiei īn descriptivą si geneticą („Psihologia din punct de vedere empiric“). A preconizat introducerea momentului emotional īn eticą (“Fundamentarea si constructia eticii”).

 

[2] Grigore Tocilescu (1850-1909, Ploiesti), istoric si arheolog romān. Academician, profesor universitar la Bucuresti. S-a ocupat de studiul civilizatiilor preromane de pe teritoriul Romāniei « « Dacia īnainte de romani »). Ample monografii asupra bisericii episcopale de la Curtea de Arges si asupra Monumentului de la Adamclisi. A condus lucrąrile de elaborare a « Marelui dictionar geografic al Romāniei ».

 

[3] August Bebel (1840-1913). Unul din īntemeietorii si liderii Partidului Social-Democrat din Germania si ai Internationalei a II-a.

[4] Bernhard von Bülow (1849-1929) cancelar al Impreiului German īntre 1900-1909.

[5] 1904-1905 Rązboiul ruso-japonez. Atacul de la Port-Arthur. Zdrobirea flotei ruse īn Extremul Orient. Armata jaoonezą forteazą Port Arthur są capituleze, ocupą Coreea si intrą īn Manciuria. Infrīngerea Rusiei care zdrunciną īnsąsi temeliile tarismului. Rązboiul se īncheie cu Tratatul de la Portsmouth din 1905. Japonia obtine partea de sud a Sahalinului, Port-Arthur, si protectoratul asupra Coreii si sudului Manciuriei.

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)