HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

HENRI COANDĂ -

EXPRESIE A SPIRITULUI CREATOR ROMÂNESC PE PLAN UNIVERSAL

 

Prof. dr. Nicolae-Răzvan Mitu

 

Henri Coandă, expresie a spiritului creator românesc pe plan universal” de Gheorghe Zarioiu şi Ion R. Popa, Editura Autograf MJM, 2009 

 

Lucrarea are caracter monografic şi se prezintă într-o ţinută grafică deosebit de atractivă, având pe prima copertă chipul blajin al savantului şi aerodina lenticulară, despre care acesta spunea că va fi mijlocul de transport al viitorului; coperta a doua înfăţişează primul avion cu reacţie, „Coandă 1910”, a treia un mare liceu craiovean ce poartă numele savantului, iar a patra Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Bucureşti. Lucrarea este deschisă printr-un citat din gândirea marelui savant care confirmă apartenenţa sa la arealul oltenesc. Urmează „Argument” semnat de General de Armată (r), Dr. Dumitru Penciuc, din ale cărui observaţii consemnăm: „Prin întreaga ei arhitectură, această impresionantă monografie are marele merit de a face cunoscut marelui public pe cel care a fost purtătorul efluviilor pământului românesc pe toate meridianele ştiinţei şi tehnicii mondiale, de a întregi imaginea imensei lui activităţi cu noi date şi informaţii, aşezându-l de-a pururi în panteonul geniilor de valoare mondială ale naţiunii române”, în continuare remarcând că „autorii emit teza potrivit căreia, Henri Coandă nu aparţine unui domeniu sau altuia, ci ştiinţei în întregul ei, din toate timpurile, ştiinţă care, la rându-i, aplicată în cele mai diverse domenii a dat naştere unei vaste creaţii tehnice” şi au meritul că, „pentru prima dată într-o lucrare dedicată lui Henri Coandă, este prezentată filosofia savantului..., conchizând că umanismul, zămislit în cugetul său din sinteza celor două medii sociale pe care le-a cunoscut – pe de o parte elita societăţii româneşti şi europene, iar pe de alta lumea satului românesc cu farmecul dar şi cu amarul său – constituie fundamentul ideologic al complexei şi diversei sale opere”.

 

„Prefaţa”, semnată de regretatul om de cultură profesorul Alexandru Firescu, pune în evidenţă atât calităţile autorilor şi ale modului lor de lucru, dar şi aspecte inedite din viaţa şi activitatea savantului, pe care l-a cunoscut personal, apoi ne prezintă mari personalităţi ale ştiinţei şi tehnicii mondiale care s-au referit la Coandă şi opera lui, remarcând: „...cartea de faţă are compliniri remarcabile şi elemente de noutate evidente şi numeroase... Capitolul despre tinereţe şi formarea intelectuală capătă reliefări diferite faţă de alte lucrări similare, devenind peremptoriu util pentru călăuzirea tinerilor cititori în tainele de <<laborator>> ale zămislirii precoce a omului de geniu”, mărturisindu-şi, totodată, „admiraţia pentru calitatea informaţiilor şi interpretărilor din partea a treia a lucrării (...), care trasează liniile de forţă ale personalităţii enciclopedice a savantului”. Cartea este structurată pe trei părţi, fiecare cuprinzând capitole şi subcapitole, este întregită de cinci anexe, între care şi câte un rezumat în limba franceză şi limba engleză. Partea întâi, „Familia Coandă – interferenţe cu istoria devenirii şi afirmării naţiunii române”, se referă la „Descendenţa savantului”, mergând pe filoanele istoriei până la Boierii Craioveşti şi Cezieni, la „Copilăria, tinereţea şi formarea intelectuală”, capitol asupra căruia autorii au imprimat un profund caracter formativ.

            

Partea a doua, „Itinerar în activitatea ştiinţifică, tehnică şi artistică a savantului”, aşează pe prim plan „Activitatea în domeniul aerodinamicii şi aeronauticii”, căreia savantul i-a dedicat anii 1908-1918, în cadrul căreia autorii au consemnt: inventarea  avionului cu reacţie, construirea primului avion bimotor din lume inaugurând era aparatelor de zbor multimotoare, activitatea ca manager tehnic la Uzinele Bristol din Anglia (1911-1914), unde a pus bazele expansiunii aeronautice în sistem satelit şi a creat alte tipuri de avioane multiplicate în aproape o sută de exemplare, activitatea în folosul Aliaţilor din timpul Primului Război Mondial, când a creat încă patru noi tipuri de avioane şi armamentul de bord necesar luptei aeriene, ultimul, „Coandă 1918”, fiind considerat în epocă o adevărată unitate de artilerie zburătoare. În cel de-al doilea capitol din partea a doua, autorii au tratat „Aportul ştiinţifico-tehnic la reconstrucţia şi avântul economiei europene în perioada interbelică (1919-1938)” în care îşi găseşte locul tratarea meritelor şi a invenţiilor savantului în arhitectură, urbanism, materiale şi mijloace de construcţii, în condiţiile distrugerilor lăsate de război şi ale penuriei de resurse, precum şi în prospectarea subsolului. Locul cel mai important este rezervat „Efectului Coandă” şi aplicaţiilor acestuia, care au generat adevărate şcoli de studiere a fenomenului şi aplicaţiilor sale inepuizabile şi o ştiinţă nouă, „Fluidonica”.

 

Capitolul „Alte realizări prestigioase ale savantului în slujba omenirii (1940-1972)” este, poate, cel mai interesant, relevând meritele savantului în studierea solului şi crearea unui îngrăşământ ecologic, în studiul apei şi inventarea unui hidrogenerator, brevetat în întreaga lume. Autorii ne descoperă şi preocupările savantului pentru găsirea „tinereţii fără bătrâneţe” , continuate de americanul Patrik Flanagan care a obţinut „apa pură” care, sub denumirea de „Mega H” sau „Crystal Energy”, constituie un medicament folosit în tratarea celor mai cumplite boli. Una dintre marile realizări ale savantului pe care o prezintă lucrarea este rezervorul submersibil din Golful Persic, construit pe când se afla angajat în America, Ilinois, pentru Emiratul Dubai. Uriaşul clopot de oţel avea o capacitate de 80.000 m.c., nu avea fund şi putea fi deplasat prin tractare pe suprafaţa mării. Nu lipsite de interes sunt aspecte cu privire la activitatea secretă a lui Henri Coandă, după sosirea în România, la care se referă cartea.

 

 

Activitatea savantului este întregită cu referirile la împlinirile sale din domeniul artei, sportului şi al îmblânzirii animalelor. Ultima parte, „Concepţia lui Henri Coandă despre natură, societate, muncă şi menirea omului de ştiinţă”, ne înfăţişează mai întâi „Contextul istoric, social-economic, ştiinţifico-tehnic şi cultural în care s-au conturat şi definit concepţia şi personalitatea acestuia”, fără de care opera complexă şi vastă a savantului nu poate fi înţeleasă şi explicabilă temeinic, „Filosofia savantului”, care reprezintă fundamentul ideologic al întregii sale vieţi şi activităţi. „Personalitatea enciclopedică a savantului” este prezentată cititorului ca o încununare a muncii creatoare a unei vieţi octogenare puse în slujba umanităţii, autorii recomandând-o ca „un exemplu demn de urmat”. Un mare merit revine autorilor pentru sintetizarea aproape a fiecărui capitol  în scheme care îl îndeamnă pe cititor la un feed-beak şi o sistematizare, imediat după lecturarea acestuia. Aşa sunt schemele sintetice cu privire la „Studii”, „Arborele genealogic”, „Aplicaţiile <<Efectului Coandă>>”, „Activitatea lui Henri Coandă, pe etape istorice”, „..., pe domenii de activitate”, „Activităţi omagiale dedicate savantului”, „Cercuri de personalităţi frecventate”, „Distincţii primite”.

 

Paginile cărţii sunt presărate cu scheme tehnice demonstrative, dar şi cu ilustraţii referitoare la părinţi, familie, activitate, la instituţiile şi obiectivele economice care îi poartă numele. În afara subsolului tehnic destul de bogat, cartea este însoţită de o amplă listă bibliografică ce cuprinde lucrări cu caracter general şi special, periodice şi internet. Lucrarea este sistematizată, activitatea şi creaţia savantului fiind perfect prezentate pe epocile istorice străbătute şi pe domenii, ceea ce îi conferă un caracter aparte, este coerentă şi cursivă, deosebit de accesibilă oricărei categorii de cititori, tineri sau vârstnici, avizaţi sau nu,  dornici să-şi formeze o imagine mai completă despre Henri Coandă  (1886-1972), cel mai mare şi cel mai fecund inventator român al zilelor noastre,  care a inclus în opera sa spiritul creator românesc pe care l-a impus în universalitate, dându-i cea mai vie strălucire.

 

Prof. dr. Nicolae-Răzvan Mitu

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com