Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri

 

 

Istoriografia românească din prima jumătate a secolului al XIX-lea privitoare la Banatul medieval

Editura Eurostampa, Timişoara, 2014, 126 pagini

 

Tiberiu Ciobanu

 

Textul cuprins între coperţile acestui volum reprezintă conţinutul unuia dintre capitolele tezei mele de doctorat, însă revăzut, completat, prelucrat şi adaptat în aşa fel încât acesta să se constituie într-o lucrare distinctă.

Istoriografia românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, teza mea de doctorat a fost realizată sub competenta îndrumare a binecunoscutului şi valorosului istoric clujean, domnul prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, membru titular al Academiei Române, rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române. Beneficiind deci, de o supervizare caracterizată de un înalt profesionalism, am reuşit, în primăvara anului 2008, să o susţin şi să obţin titlul ştiinţific de doctor în istorie cu distincţia „cum laude”, iar în toamna lui 2010, să o public integral (în două volume, format mare şi însumând cca. 800 de pagini).

Generozitatea tematicii abordate, ca de altfel şi dimensiunile substanţiale în care a fost întocmită această teză de doctorat m-au determinat să tipăresc, în intervalul 2008-2010, o serie de şase volume cuprinzând capitole sau părţi mai consistente din aceasta. După publicarea integrală a acesteia am continuat să editez şi alte cărţi, reprezentând şi ele doar fragmente (însă de sine stătătoare), mai restrânse sau mai întinse, din cercetările doctorale intreprinse de subsemnatul. În consecinţă, până în prezent au apărut, sub semnătura mea, zece lucrări (toate la Editura Eurostampa din Timişoara), referitoare la epoca medievală în Banat, având la bază ampla teză de doctorat pe care am realizat-o.

Demersul publicistic de faţă se înscrie şi el într-un proiect mai larg, iniţiat de mine şi având drept obiectiv valorificarea la maximum a rezultatelor investigaţiilor istoriografice efectuate personal cu privire la Evul Mediu bănăţean, din dorinţa de a uşura accesul la acestea pentru cei preocupaţi de domeniul tratat, dar şi pentru a crea condiţii propice unui număr sporit de eventuali cititori, interesaţi de subiect, să beneficieze de rodul cercetărilor mele. 

Aşa cum am mai arătat şi în argumentele făcute volumelor anterioare, ceea ce m-a determinat să recurg la acesată modalitate de a-mi pune în evidenţă munca depusă pe tărâmul studierii istoriografiei româneşti, dedicată cunoaşterii Evului Mediu bănăţean, au fost, pe de o parte, tirajele relativ modeste în care au văzut lumina tiparului lucrările amintite (de doar câteva sute de exemplare în cazul fiecăreia dintre acestea, inclusiv a celei care cuprinde, în totalitate, teza mea de doctorat), iar pe de alta, intenţia de a da posibilitatea celor dornici de a obţine mai uşor date doar despre anumite chestiuni relevate de cercetările mele istoriografice, căci teza mea de doctorat este, poate, una prea vastă pentru a fi studiată de cineva preocupat să se documenteze numai cu privire la o temă anume şi, totodată, de cele mai multe ori, presat de timp.

Prin studiul de faţă (care, deşi este şi el, aşa cum am arătat mai sus, doar un capitol dintr-o lucrare mai amplă, a fost conceput ca un volum aparte, atât prin modul independent de tratare a subiectului, cât şi prin faptul că vine cu lucruri noi faţă de textul iniţial, acesta fiind adus la zi în ceea ce priveşte anumite aspecte), am urmărit să evidenţiez doar cercetările istoriografice referitoare la Banatul medieval, efectuate de cărturari români bănăţeni (în acest caz fiind vorba de Nicolae Stoica de Haţeg şi Damaschin Bojincă) şi nu numai (ardeleanul August Treboniu Laurian), în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Pentru ca informaţiile furnizate de prezenta lucrare să poată fi accesate, măcar în mare, şi de către cei care nu cunosc limba română, dar sunt interesaţi de problematică, am recurs la realizarea unui substanţial rezumat al acesteia, în engleză, cu siguranţă una dintre limbile cele mai vorbite pe planeta noastră.

 

Autorul

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 


Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu. Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)