HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Emilian Mirea - File din istoria Craiovei:

Jean Mihail - un macedonean de care se leagă istoria Craiovei

 

De foarte multe ori, istoria unui popor nu este făcută numai de fiii săi legitimi, ci şi de strămutaţii din afară, iar acest fapt nu a însemnat nicidecum o carenţă de verticalitate pentru acel popor.  La Craiova, verticalitatea istoriei oltenilor se leagă, în mod indisolubil, de macedoneanul JEAN MIHAIL, care a lăsat în urmă Palatul cu acelaşi nume, şi care găzduieşte acum unul din cele mai importante (sau poate cel mai important) lăcaş de istorie şi cultură - MUZEUL de ARTĂ. Macedonean de origine, JEAN MIHAIL s-a născut la data de 3 octombrie 1875, la Craiova. A rămas cunoscut, în istoria locului, ca om politic şi filantrop.

 

Fiul lui Constantin Mihail, venit din Macedonia şi împământenit pe tărâmuri româneşti, JEAN MIHAIL a absolvit Facultatea de Drept din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul. A fost deputat conservator între anii 1911-1915 şi senator liberal între anii 1915-1919. Jean Mihail a iubit Craiova, de aceea în Cetatea Băniei a locuit cel mai mult timp, acesta fiind şi locul în care şi-a mărit şi consolidat averea. Reşedinţa sa era palatul de pe strada Unirii nr. 15, construit între anii 1900-1907 şi cunoscut azi ca Palatul Jean Mihail. Construcţia a fost ridicată la dorinţa tatălui său, Constantin Mihail, este opera arhitectului Paul Gottereau şi constituie, ca stil, o interpretare destul de liberă a barocului târziu. Era destinat a fi locuinţă particulară, la construcţia sa folosindu-se materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini de cea mai înaltă calificare. Valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate (pentru pictura plafoanelor îşi oferise serviciile şi pictorul Ştefan Luchian, dar Constantin Mihail l-a refuzat), candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria etc, toate dădeau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat. Uriaşa avere a lui Jean Mihail a provenit şi din moşteniri. Astfel, Jean Mihail a moştenit două rude bogate, Elena Dumba şi Maria Coloni. Ajunsese atât de bogat încât, în anii 1928-1933, cunoscuţi ca ani de criză mondială, a girat statul român pentru o parte din împrumuturile făcute în străinătate.

 

Se spune că, la un moment dat, Jean Mihail a vrut să acopere clădirea cu monede de aur, dar regele nu i-a permis decât dacă le aşează în dungă (pe verticală)… Totuşi, se crede că, dacă proprietarul palatului, Constantin Mihail, ar fi vrut, să-şi realizeze această fantezie, ar fi avut posibilitatea materială. Până la urmă, palatul a fost acoperit cu ardezie şi a fost dotat, încă de la început, cu instalaţie electrică, încălzire centrală etc., iar cu ani în urmă a fost declarat monument de arhitectură. Constantin Mihail nu a apucat, însă, să se bucure de frumuseţea şi confortul palatului pentru că, la sfârşitul anului 1907 s-a îmbolnăvit, iar în 1908 a murit. Cei doi fii ai săi, Nicolae şi Jean, au inaugurat palatul în 1909. Fiul mai mare, Nicolae Mihail (1873-1918) a trăit mai mult în Franţa, unde şi-a risipit partea de avere care i-a revenit, şi acolo, de altfel, a şi murit.  Jean Mihail a călătorit des la Paris şi Viena şi a acumulat o bogată colecţie de artă universală, mare parte din ea fiind moştenită de la tatăl său, care o formase cu ajutorul cumnatului său, Constantin N. Dumba, proprietar, printre altele, şi al unui magazin de antichităţi în Viena, piesele principale fiind tablouri de şcoală olandeză, flamandă, franceză, italiană şi germană.

 

Jean Mihail a fost nu numai bogat, ci şi filantrop. A dat dovadă de generozitate şi omenie de fiecare dată când a fost nevoie şi a lăsat întreaga sa avere statului român. Este vorba de 80.000 de hectare de teren arabil, imobile, păduri, sute de milioane în numerar şi în bănci, bijuterii. Dorinţa sa a fost să înfiinţeze Fundaţia Jean Mihail, care trebuia să-i lichideze averea, să vândă loturi mici de teren, la preţuri accesibile, ţăranilor nevoiaşi, să facă dotă fetelor sărace, să înfiinţeze o şcoală cu profil agronomic, şcoli, cămine culturale, biblioteci etc.

 

Palatul Jean Mihail din Craiova a găzduit, cu ocazia trecerii lor pe aici, pe Regii Carol I şi Ferdinand, pe mareşalul polonez Eduard Smigli-Rydz, pe fostul preşedinte al Poloniei Ignacy Moscicki, Comandatura germană pentru Oltenia, Comandamentul sovietic, întâlnirea dintre Iosif Broz Tito şi Gheorghe Dimitrov. În august 1954, în Palatul Jean Mihail a fost inaugurat Muzeul de Artă, fondul de bază al acestuia fiind constituit din Pinacoteca “Alexandru şi Aristia Aman”, care cuprinde tablouri din şcolile olandeză, flamandă, ialiană şi franceză (în general lucrări din secolul al XVII-lea), pictură de Theodor Aman şi lucrări de grafică şi artă decorativă românească şi străină, la care s-au adăugat, de-a lungul timpului, achiziţii şi donaţii.

 

Emilian  MIREA

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com