HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

MĂRŢIŞORUL

Maria Diana Popescu, Agero

 

Pīnă īn anul 153 ī.Hr., 1 Martie era ziua echinocţiului de primăvară şi īnceputul anului pentru multe civilizaţii, printre care şi romanii. Īn zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o mică afacere, o producţie de serie mică, dar şi un prilej de bucurie, care īşi păstrează cota de sensibilitate şi de frumuseţe. Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf romān de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Romāne, īn lucrarea „Sărbătorile la romani” aminteşte: „scopul legării sau punerii mărţişorului la gātul sau māinile copiilor este ca copiii cărora li s-a pus şi-l poartă să aibă noroc īn decursul anului, să fie deplini sănătoşi şi curaţi ca argintul cu venirea primăverii, şi peste vară să nu-i apuce şi scuture frigurile. Mărţişorul era mai demult un dar ce-l dau nu numai părinţii fiilor lor, ca īn ziua de azi, ci un dar care şi-l trimiteau romānii unul altuia la 1 martie”.

 

Din aceeaşi sursă aflăm că la venirea primăverii oamenii legau pomii cu funii albe şi roşii, care aveau rolul de a alunga duhurile rele; mărţişorul era purtat cu demnitate de către membrii societăţii tradiţionale, evitīnd comportamentele rele īn timp ce acest simbol īi īmpodobeau. La īnceput mărţişoarele erau oferite numai copiilor, apoi, de către toţi, tuturor. Mai īntīi a fost monedă de aur legată de fir roşu şi alb care se purta pīnă īnfloreau copacii, moment īn care firul era legat de ramura unui pom, iar cu banul fetele īşi cumpărau brīnză, pentru a avea, se spune, tenul alb şi curat tot anul. Īn Bucovina, fetele erau cele care ofereau flăcăilor din sat un mărţişor īn ziua de 1 Martie, obicei păstrat şi azi.

 

Unul din cele patru mituri importante ale poporul romān, cel al „Babei Dochia”, se află īn strīnsă legătură cu data de 1 Martie şi cu obiceiul mărţişorului. Legenda spune că firul mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia, o veche zeitate agrară, care moare şi renaşte la echinocţiul de primăvară. Īn calendarul ortodox, 1 martie este ziua cuvioasei muceniţe Evdochia, o femeie martir, numită şi Dochia. Descoperirile arheologice din Schela Cladovei, o aşezare preistorică veche de opt mii de ani, au dat la iveală şiraguri de pietricele de rīu vopsite īn alb şi roşu. Potrivit cercetătorilor, micile pietre erau īnşirate pe aţă şi se purtau la gīt, cele două culori simbolizīnd geneza şi renaşterea vieţii. Se povesteşte la romāni că mărţişorul este „funia anului”, īmpletită din săptămīnile şi lunile celor două anotimpuri străvechi ale calendarului popular - vara şi iarna, simbolizate prin şnurul alb-roşu al mărţişorului. La geto-daci anul nou īncepea la 1 martie. Martie, Martius, „Luna zeului Marte”, cum era denumită, se respecta ca fiind prima lună a anului calendaristic. De aici şi numele lunilor: septembrie - luna a şaptea, octombrie - a opta, decembrie - a zecea. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul oferit odată cu īnceperea anului nou la 1 Martie, īmpreună cu urări de sănătate, dragoste, bucurie şi ani mulţi, era considerat un talisman aducător de noroc, cu o putere magică şi de protecţie asupra celui ce īl purta.

 

Īmpletirea celor două culori a fost preluată īn timp şi folosită la popularul brad de nuntă, la steagul căluşarilor, bradul de la sīmbra oilor, la realizarea costumele populare, īn numeroase alte obiceiuri păstrate pīnă azi. Cu timpul, 1 Martie a devenit sărbătoare tradiţională, un binevenit prilej de cinstire a femeii. Ulterior, i s-a adăugat ziua de 8 Martie, dedicată cu precădere femeii.  Bazele sărbătorii au fost puse de către militanta comunistă, Clara Zetkin, din Wiederau, Saxonia. Aceasta a lansat ideea unei zile a femeii la Conferinţa Internaţională a Femeilor Socialiste, de la Copenhaga, din anul 1910. A fost aleasă această zi, pentru că tocmai īn ziua cu pricina avusese loc la New York, īn anul 1857, o importată luptă de clasă, o luptă de protest a ţesătoarelor care revendicau abolirea valorilor tradiţionale şi a celor religioase, „īn spiritul ateo-materialist al stīngii revoluţionare” (ups!).

 

Numele de mărţişor, la fel ca şi numele zilei de marţi şi al lunii martie, īşi iau īncărcătura simbolică de la numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeu al războiului.

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

 

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com