Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

 

Masacrul de la Lunca Prutului - 1941

Ion Măldărescu, Agero

 

Veşti din nordul Bucovinei, de la Cimitirul din Mahala, raionul administrativ Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, Ucraina. Un parastas în memoria românilor seceraţi de sovietici în Lunca Prutului.

 

Katynul românesc de la Fântâna Albă şi Lunca Prutului războiul, deportările, masacrele comise de sovietici şi slugile lor alogene împotriva populaţiei româneşti au secerat mii de vieţi omeneşti. Istoria trecutului nu poate fi şterse din memoria şi din inimile românilor nord/bucovineni.

 

Masacrul de la Lunca Prutului

 

„În noaptea de 6/7 Februarie 1941 circa 400 de ţărani, în majori­tate tineri, din satele: Coteni, Buda, Boian, Ostriţa Herţei, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala (toate situate în raioanele Herţa şi Noua Suliţă) au încercat să treacă Prutul îngheţat, prin nămeţi şi pe un viscol năprasnic. Fiind vânduţi de cozile de topor ale satelor, au fost aşteptaţi de grănicerii ruşi care i-au măcelărit. Numai 57 au reuşit să ajungă în România. Sutele de morţi au fost aruncaţi în trei gropi comune din albia Prutului. Ceva scăpaţi şi câţiva răniţi au fost arestaţi şi duşi la Cernăuţi unde au fost împuşcaţi pe 13 Iunie 1941 şi zac în cimiti­rul militar al oraşului. În Iulie 1941 a fost descoperită numai una dintre cele trei gropi comune cu 107 cadavre, celelalte două fiind luate de viiturile Prutului. Printre martirii de la Lunca se regăsesc numele: Apetre Dumitru, Conovaru V. Mihai, Mironescu Toader… ” [[1]]


În singura groapă comună descoperită au fost aruncate şI acoperite cu pământ majoritatea victimelor, martiri din comuna Mahala, raionul Noua-Suliţă. După decenii, resturile lumeşti ale românilor au fost dezgropate, aduse acasă de către rude şi îngropate după datina creştină în cimitirul din sat. De atunci, la fiecare început de primăvară, rudele, prietenii şi intelectualitatea bucovineană se adună pentru a-i pomeni pe cei omorâţi fără vină în localitatea Lunca.

 

 În acest an, românii din nordul Bucovinei s-au adunat la cimitirul din Mahala, unde primăria din sat, în frunte cu doamna Elena Nandriş, Societatea orăşenească „Golgota” şi Consulatul General al României la Cernăuţi au organizat un parastas în memoria martirilor din Mahala. Intelectualitatea bucovineană, scriitori, lideri ai asociaţiilor culturale româneşti, profesori, jurnalişti, rude ale victimelor au fost prezenţi la acel parastas, unde s-a vorbit încă o dată despre rana adâncă ce continuă să sângereze în inimile românilor din nordul Bucovinei, o rană care nu va putea fi vindecată niciodată.”[[2]]


Ion Măldărescu, Agero

 

Foto - Nicolae Hauca (Membru A.A.F.R.)

Grafica - Ion Măldărescu

 


 

[[1]] Cicerone Ioniţoiu - Rechizitoriu

[[2]] Vitalie Zâgrea, Cernauţi

 

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)