Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

NU SUNTEM SINGURI

Camelia TRIPON

 

 

În momentele de linişte, când reflectăm la o problemă avem senzaţia că suntem singuri. Prietenii nevăzuţi ne sunt alături. În acelaşi oraş sau mai departe alţi oameni au aceleaşi gânduri. În ultimul timp stărui pe ideea că prin gândurile noastre cele frumoase putem transforma idealurile în realităţi apropiate. Acum globalizarea determină o mai înaltă conştientizare a valorilor propriilor comunităţi umane. Limba este cea mai de preţ arhivă a unei naţiuni; ea ne ajută la studiul şi recunoaşterea conştientă a vechimii şi continuităţii noastre din vremuri imemorabile. Cu ocazia manifestărilor legate de Bucovina şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, domnul prof. M.M. mi-a vorbit despre căutările sale. Domnia sa a găsit legături şi sensuri româneşti pentru substantivul propriu Balaton. Astfel a găsit toponimul Bolătău în judeţul Bacău şi a făcut legătura cu numele de valah sau balah, ajungând la înţelesul de lac sau tău al Valahilor pentru Bala-ton. Intrând pe acest fir am găsit legături mai vechi, care reconfirmă afirmaţii anterioare - când explicam că Valahia este anagrama Havilei. În sanscrită Bala înseamnă putere, iar în sumeriană-akadiană Bel înseamnă stăpân.

 

Pentru vechii indoeuropeni iubitori şi închinători ai luminii Belenus era zeul luminii, iar de la el purtătorii de lumină au fost Baal, Bălai, Blanc (în franceză). Ca primă manifestare divină, lumina „prelinsă” printre norii de cenuşă vulcanică şi precipitaţii a fost poate asemănată cu un dragon sau balaur. O familie de termeni din grupul limbilor europene face legătura între locuitorii spaţiului Carpato-Dunărean-Balcanic şi evenimente foarte vechi. Erele glaciare, potopurile au măturat totul, izgonind vieţuitoarele; poate nu întâmplător Balayer în franceză înseamnă a mătura, a izgoni. Forţa bala din sanscrită a îmbrăcat formă distructivă în franceză, dar şi de curăţire; la noi prin bălai, Bălaşa a însemnat ceea ce în Biblie apare ca un chip luminos, caracteristică după care este ales David ca rege al neamului său: „... Şi el era cu păr bălai, cu ochi frumoşi şi faţa frumoasă” (Samuel I 16.12). În acelaşi timp, acest spaţiu este leagănul neamului traco-geto-dac, care şi-a găsit ecouri până şi în Biblie, unde în afară de Havila ca ţară primordială a lui Dumnezeu, apar Peleg (fiul lui Reu sau Ra, Re şi al femeii a cărui nume îl poartă vârful Peleaga) şi Tyras (adică Nistru - nepotul lui Noe). Avem exemple şi în mitologia greacă: Pelagos, Pelasge – eroi legendari. De la urmele de dinozauri, adevăraţi balauri de acum şaptezeci de milioane de ani, când insula Haţeg era înconjurată de mare (în greacă azi  mării i se spune pelagos, în amintirea vechilor pelasgi) şi până la înălţarea din mare a munţilor Carpaţi (acum cincizeci de milioane de ani) timpul parcă a stat în loc.

 

Nicolae Densuşianu găseşte în folclor o sursă de informare despre cerbii uriaşi asemeni ursului de cavernă sau mamuţilor, a căror fosile descoperite în  apropierea Tisei dovedesc vechimea acestor izvoare artistice. Toată zona din Alpi (unde se vorbeşte retoromana, apoi istroromâna ca relicvă a limbii românilor ce au stăpânit tot Istrul - fluviu cu chip de balaur ca şi constelaţia dragonului, ca şi steagul dacic) şi până în inima Greciei este arealul de locuire al vlahilor. În Grecia localitatea Balaci se află aproximativ pe acelaşi meridian cu Balaci din judeţul Teleorman, dar ea este legată şi de alte toponime româneşti ca Balaciu, Balciu şi Balcic din Cadrilater, alături de Balota, Bala, Băla şi lacul Bâlea (foto), Bâlta, Bâltanele, şi multe altele.

 

Nu suntem singuri! Gândurile noastre caută, creează şi unesc aici pe pământ şi în cer toţi românii sau vlahii din acest spaţiu şi din cele patru zări, acum, când Mihai Eminescu este lângă noi, iar Ştefan cel Mare şi Sfânt ne aşteaptă la Putna (o adevărată Mecca a neamului românesc) nu-mi rămân de rostit decât versurile: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor!

 

Camelia TRIPON

1 septembrie 2007

 

Comentarii de la cititori

-------------------------------------------

-- Formular: Parerea

-------------------------------------------

 

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:   FELICITARI

2. Tema / articolul / autorul::   NU SUNTEM SINGURI

3. Numele si prenumele Dvs.:  George Liviu Teleoaca

4. Adresa Dvs. E-mail:   liviuteleoaca@yahoo.com

5. Numarul Dvs. de telefon (fix):   021-3243150

6. Numarul Dvs de telefon (mobil):  0749 867346

7. Textul mesajului Dvs.:' Felicitari domnului profesor M.M., felicitari doamnei Camelia Tripon pentru importanta pe care o recunosc cuvântului VALAH, care îi va uni „aici pe pamânt si în cer” nu numai pe români ci si toate neamurile europene fiindca substratul lor este valahic. Prin faptul ca este „cuvântul-arhetip”, sau „Urwort”, cuvântul VALAH este cifru al logosului universal.

        Cuvântul Ha-Vilah din limba ebraica este forma articulata a cuvântul VALAH si desemneaza tara Edenului biblic cea cu aur bun (Fc.2.10-12), iar tara Havila din limba sanscrita este într-adevar anagrama cuvântului VALAH. Cum, mai ales în limba sanscrita, dar si în multe alte limbi se înregistreaza trecerea V->M, cuvântului Havila i se confera întelesul de acoperis al lumii în denumirea muntilor Himalaia. Eddele germanice îmbogatesc aceasta semnificatie când considera palatul Himli cu acoperisul de nestemate, construit pe muntele omonim, sediul conducatorilor lumii regenerate.  

        Pentru multele conexiuni pe care le are cuvântul VALAH cu cuvintele lumii am încercat o sistematizare în articolul intitulat „Argumente toponimice din Dacia  privind originea graiului uman” care poate fi citit pe acest excelent site AGERO la rubrica Istorie.

        În Biblie, Peleg este fiul lui Eber (Fc. 10,25), care poate fi citit si Boer, asa dupa cum cuvântului ebraic Eret îi corespunde cuvântul românesc Tera care este forma veche pentru cuvântul Tara. Închei si eu cu convingerea ca „ca prin gândurile noastre cele frumoase putem transforma idealurile în realitati apropiate”.

                       

De ziua Înaltarii Sfintei Cruci

14 septembrie 2007

 

George Liviu Teleoaca


 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)