Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Numele "Oradia" ar putea proveni

din limba turcă!

 

Doru SICOE

Comentarii de la cititori la subsidiar

 

 

Oradea este un nume deosebit între numele de oraşe româneşti. Nu numai că sună bine, dar conferă orădenilor o anumită mândrie, un minim sentiment de superioritate. Cu toate acestea, originea cuvântului „Oradea“ pare a fi destul de misterioasă pentru istorici. Şi aşa am ajuns să caut de când românii folosesc „Oradea“, nu Varad sau Varadinum... (foto: ieniceri la 1650)

 

Ceea ce mulţi nu ştiu, este că acest nume a fost consemnat pentru prima şi ultima dată în Evul Mediu, de către cărturarul moldovean Miron Costin în al său Letopiseţ al Ţării Moldovei. „Oradia“ apare amintită în dreptul anului 1658, când trupele aliate turco-româno-tătare au încercat să ia cetatea. Acest lucru s-a întâmplat doi ani mai târziu, în 1660, când turcii au înfiinţat Paşalâcul de Oradea, oferind apoi românilor numeroase privilegii. Cert este că denumirea „Oradia“ nu mai este de găsit în vreun document, ea apărând din nou abia în secolul al XIX-lea, când depistăm şi forma „Oradea”.

 

Într-o interpretare „idilică“, istoricii noştri propuneau următoarea variantă: Miron Costin a vorbit cu românii din oraş, hotărând el cu multă determinare naţionalistă (inexistentă pe-atunci!) să consemneze în lucrările sale doar numele pe care românii l-ar fi folosit, din moşi strămoşi, nu pe cel uzitat de ungurii stăpânitori... E o idee falsă, care nu poate fi mulată pe spiritul vremii, unul mult mai pragmatic şi care n-avea a face cu naţionalismul - un concept apărut cu vreo 150 de ani mai târziu!

 

Întâmplarea a făcut ca în luna decembrie a anului trecut, într-o documentare pentru un material auto, să ajung pe pagini de internet turceşti. Mi-a sărit în ochi un cuvânt cu o rezonanţă evidentă: „orad“! N-am aflat atunci ce înseamnă, însă asemănarea cu „Oradea“ sau „Varad“ era evidentă. În august, anul acesta, am început o căutare mult mai energică, cercetând o grămadă de dicţionare. Cu greu am aflat că „orad“ are ca sinonim „oral“. Însă am aflat că există şi „orada“, care înseamnă „acolo“. Unele dicţionare mi-au oferit şi sinonim pentru „orada“: „oraya“. Amble înseamnă deci „acolo“. O singură literă dacă e mutată de la unul la altul, se obţine „oradya“, adică exact forma transmisă de Miron Costin: „Oradia“!

 

 

Foto 2: Extinderea imperiului otoman la 1683

 

Nu cred că este mare lucru să-ţi închipui că turcii au sesizat că „Varad“ (n.r. cetate în limba maghiară), din limbajul localnicilor români şi maghiari sună cam ca „orad“ din limba lor. Cum „oral“ (asta înseamnă!) nu merge ca nume de oraş, mintea lor a considerat mult mai normală forma „orada“, care înseamnă o direcţie de înaintare către obiectiv...

 

Dacă cele două sinonime orada/oraya funcţionau concomitent în vremea respectivă, o simplă preluare defectuoasă de către românii însoţitori, moldoveni şi munteni, putea da naştere la „Oradia“. Astfel, indiciile de până acum ne fac să credem că a fost o simplă denumire accidentală a unui loc în care trebuia să se ajungă şi să fie cucerit. Istoricii noştri nu au mai găsit vreun alt document cu această denumire, înainte sau după 1658, ea aparţinând exclusiv lui Miron Costin pentru o durată de 150 de ani! Cei 32 de ani de paşalâc turcesc la Oradea şi rezultatele extrem de pozitive ale stăpânirii turceşti pentru românii din zonă, se pare că au implementat noua denumire în conştiinţa românească. Următoarea amintire a numelui Oradia este pe un document banal, dar cu atât mai important! Pe o chitanţă de împrumut pentru o carte, datată 1809, apare cu litere chirilice: „Oradie”.

 

Denumirea populară printre români devine oficială abia după 1919, când trupele româneşti au intrat în oraş, iar Tratatul de la Versailles le-a consfinţit dreptul de a şi rămâne aici. Ca o concluzie, da, am putea spune că „Oradea“ provine din ungureşte. Via limba turcă, însă!

 

Doru Sicoe

redactor sef 24-FUN de Oradea

 

Comentarii de la cititori

 

-------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:''
2. Tema / articolul / autorul::'Numele "Oradia" ar putea proveni din limba turca!'
3. Numele si prenumele Dvs.:'George ROCA'
4. Adresa Dvs. E-mail:'roca@rexlibris.net'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):''
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):''
7. Textul mesajului Dvs.:'Stimate domnule Doru Sicoe,

Interesant punct de vedere.Totusi, cred ca deriva din limba maghiara, din "VARAD" si poate chiar din latinul "VARADINUM".Stiti cum pronunta taranul bihorean Oradea? "VARADIA!" sau "VARADIE"

-Unghe meri Ioane!
-D'apo marg la Varadie!

Si apoi, cum ramâne cu metiunile din scrierile vechi despre "Cetatea Varadiei"? Literar si sofisticat putin a fost transformat si transcris de catre români la început in "ORADIA" (din Varadia), iar apoi pentru a-i da o sonoritate (mai) românesca l-au numit ORADEA. Sa nu uitam ca "regatenii" mai pronunta si acum "ORADIA" sau "ORADIA MARE", chiar ei care au stat "sub turci" o perioada mai lunga decât au stat "varadenii".


-------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:'Opinie'
2. Tema / articolul / autorul::'ORADEA'
3. Numele si prenumele Dvs.:'Mugur Mosescu'
4. Adresa Dvs. E-mail:'mugurmosescu@gmail.com'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):'0256292976'
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):'-'
7. Textul mesajului Dvs.:

Este bine ca ati facut o invitatie specialistilor, autenticilor lingvisti experti in toponimie...

 

Dar nu va grabiti sa trageti vreo concluzie; este bine sa descrieti "fenomenul" / "arealul"; mai uitati-va in rasaritul Turciei si vedeti ca mai exista un rau/fluviu, numit Oltul, ca si cel din Romania, care provine din pelasgo-dacicul Alutua, latinizat in Alutus...

 

Nu uitati ca noi, Pelasgo-Dacii /Thracii (divizare religioasa de pe la 1600 i.H. prin monoteismul Zalmoxianismului, nu teritoriala), fost-am cel mai mare popor al Europei (dupa Herodot), nu uitati ca stramosii nostri Pelasgo-Thraco-Daci (adica Valaho-Thraco-Daci) nu puteau sa astepte niste milenii venirea migratorilor / invadatorilor (inclusiv unguri / maghiari, turci s. a.) in spatiul lor spre a le aduce pe cai toponimia, hidronimia, oronimia etc., nu uitati ca in Turcia de azi era Capadochia ("cap-a=la-Dochia/Dacia"), ca Frigienii erau Thraci, ca Masagetii nostri se intindeau din Dunogaetia (toponim tradus - de caligrafii slavoni /slavofili dupa inventarea limbii slavone pentru Biserica Ortodoxiei, latina ramanand sacra limba a Catolicismului, dincoace de Schisma cea Mare -, desigur, in Dobrogea) si din Moldova (<dacicul Moldadava), pana la Caspica si Caucaz...

 

Vedeti ca radicalul Or- din Oradea este dacicul radical Ar- (in pronuntia maghiarilor / ungurilor: a = o), pelasgo-dacic radical din Arutela (>Arudela>Arudeal>Ardeal - dupa cum ati citit si in"Agero" amplul si hiperdocumentatul studiu toponimic semnat de prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu), ori din Aradua > Arad, insemnand "aur" ...'


 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)