HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

    Nicolae Balint

 

 

Oamenii partidului din justiţia mureşeană (I)

 Nicolae BALINT

 

Schimbarea de regim din România de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a presupus o serie de măsuri succesive, ce presupuneau aplicarea unei game diferite de metode. De la simple ameninţări, intimidări şi violenţe verbale, până la arestări şi chiar eliminarea fizică. Era o luptă deschisă, fără menajamente. În acest context, era imperios necesar a se cunoaşte foarte bine starea de spirit din instituţiile statului vizate de reformă. Inclusiv din cadrul Curții de Apel, a Tribunalului și Judecătoriei Mureș. Evident, se dorea în primul rând a se știi care sunt “oamenii pe care se poate conta”. Urmărirea permanentă, punerea la stâlpul infamiei, dar şi stimularea fricii pentru pierderea locului de muncă sau arestarea, au reprezentat câteva dintre modalitățile cel mai des uzitate. Bine penetrate informativ încă de la început, instituţiile în cauză au putut fi apoi “reformate” în acord cu principiile şi obiectivele urmărite de PCdR. Birocraţia comunistă dorea însă să dea o aparenţă de legalitate tuturor acestor măsuri cu caracter punitiv. În acelaşi timp, pentru a justifica represiunea desfăşurată la scara întregii societăţi româneşti, s-au invocat diverse pretexte: pericolul reacţiunii interne, a războiului rece, fragilitatea regimului şi a instituţiilor sale, etc.

 

Prietenii care te lucrează...pe la spate

În primii ani de la instaurarea comunismului în România unele personaje - precum şi cel despre care vom discuta în continuare - au avut cariere cu adevărat fulminante. Preşedinte al Tribunalului Mureş între anii 1946-1948, un an mai târziu, Gheorghe Bratu a fost activat şi a devenit magistrat militar cu gradul de general maior, fiind în acelaşi timp numit în funcţia de procuror general al Tribunalului Militar Bucureşti. Anumite metehne ale sale s-au dovedit a-i fi fatală nu numai în carieră, dar şi în viaţă. Birocraţii din Securitate, dublaţi de cei dispuşi să-l incrimineze prin declaraţiile lor, au determinat în cele din urmă întreruperea carierei proaspătului magistrat militar Gheorghe Bratu, o carieră începută sub cele mai bune auspicii. Într-un raport informativ din 14 aprilie 1949, sublocotenentul de securitate Iordan Ludovic îi semnala superiorului său Kovacs Mihaly, punctual, câteva aspecte referitoare la Gheorghe Bratu. În respectivul raport erau indicate persoanele care i-ar fi dat diverse mite acestuia pentru ca în calitatea sa de preşedinte al Comisiei Judeţene Mureş de Reformă Agrară, Bratu să-i favorizeze sub o formă sau alta. În acelaşi timp, mai erau semnalate şi persoanele dispuse să dea relaţii vis-ŕ-vis de aspectul semnalat: Papai Zoltan (domiciliat în Târgu-Mureş, strada Vorosmarty, nr. 8), Csernati Blanka (funcţionară la Primăria din Târgu-Mureş), Rozsnay (fost prim pretor la Curteni) şi Vodă Andrei (fost secretar al lui Bratu în cadrul Comisiei de împroprietărire). Chiar şi anturajul lui Gheorghe Bratu s-a dovedit pentru acesta “o piatră de moară” menită a-l discredita. “…Primul preşedinte Gheorghe Bratu - scria într-un raport sinteză ofiţerul Iordan Ludovic - zilele trecute stând de vorbă cu mai mulţi funcţionari din cei cunoscuţi cu sentimente naţionaliste, le-a spus următoarele: Dacă vrei să treci puntea te faci frate şi cu dracul, iar apoi îi dai dracului…Dragi băieţi puteţi să vă înscrieţi în PCR…”.  Într-un alt raport informativ întocmit de acelaşi ofiţer, se menţiona: “În ceea ce priveştea afirmaţiile atribuite d-lui prim preşedinte dr. Gheorghe Bratu de la Tribunalul Mureş în convorbirea avută de acesta cu Ceuşeanu Augustin (prim grefier - n.a.), acestea au fost confirmate prin convorbirile avute cu funcţionarii…Tot la aceste convorbiri am aflat că la locuinţa d-lui Bratu se dau deseori cine la care participă numai prietenii lui de absolută încredere…” Cert este faptul că după un timp petrecut în înalta funcţie de la Bucureşti, magistratul militar Bratu a fost mutat la Tribunalul Militar de la Braşov. N-a stat prea mult nici aici, căci după doi ani a fost arestat, degradat militar şi condamnat. După ispăşirea pedepsei s-a reîntors la Târgu-Mureş unde a decedat discret în deceniul şapte al secolului trecut. Rămâne totuşi dilema: Gheorghe Bratu a luat cu adevărat mită sau a fost doar o victimă a sistemului?   

 

   

 Foto 1 : În aceste corpuri de clădiri, au funcționat (funcționează și azi) instituțiile vizate de comuniști a fi reformate chiar de la începutul preluării puterii: Curtea de Apel din Târgu-Mureș, Tribunalul Mureș și Judecătoria Mureș

 

Asesorii populari, oamenii de încredere ai partidului

Reorganizarea aparatului de justiţie a presupus şi încadrarea instituţiilor din sistem cu oameni devotaţi regimului, capabili să execute cu fidelitate indicaţiile partidului de guvernământ. După ce într-o primă fază au fost “comprimaţi” (concediaţi – n.a.) un număr de 42 de funcţionari judecătoreşti din oraş şi din judeţ, a urmat apoi încadrarea aparatului de justiţie, inclusiv a celui din Mureş, cu asesori populari. Printr-o lege specială se stabilea principiul “alegerii” magistraţilor, numiţi şi “asesori populari” aceştia fiind nominalizaţi de partid, iar în peste 90 % din cazuri asesorii aveau o pregătire precară, fiind însă “elemente de încredere” ale partidului de guvernământ, elemente care s-au şcolarizat ulterior, adică “din mers”. De două ori mai numeroşi ca judecătorii lângă care stăteau la procese, asesorii aveau rolul ca prin numărul lor să asigure triumful partidului în toate cauzele judecate. Securitatea - cum a fost spre exemplu şi cea din Mureş - a urmărit cu mare atenţie alegerea acestor asesori populari. “Raportăm - scria într-un raport sinteză lt. de securitate Krausz - că în zilele de 16, 17 şi 18 mai a.c. (1948 - n.a.) în oraşul nostru a avut loc alegerea de asesori populari…Au votat membrii diferitelor sindicate…Asesorii aleşi vor funcţiona o parte pe lângă Curtea de Apel, Tribunal şi Judecătorie. Alegerile au decurs în deplină ordine, iar starea de spirit a fost mulţumitoare deoarece au fost aleşi elemente din clasa muncitoare, demni de încredere şi care vor şti să apere interesele acestei clase, din care fac parte.”    

                                                   

(urmare în numărul viitor)

 

Nicolae BALINT

www.nicolaebalint.wordpress.com

 

CASETA 1

“…În calitate de preşedinte al Comisiei Judeţene Mureş de Reformă Agrară a favorizat pe unii moşieri contra unor mite;

- soţia lui Bikfalvi Nagy Simion din comuna Săbed ar fi dat o mită de 300.000.000 de lei;

- soţia lui Szekeres Iosif a dat o mită de 12.000.000 şi a reprimit pământul expropiat în comuna Band…;

Averea câştigată în felul acesta figurează pe numele socrului numitului, anume Prunaş Dumitru din comuna Mureşeni şi Rareş, fiul vitreg al acestuia. În comuna Mureşeni, Prunaş Dumitru posedă 6,98 de hectare de pământ şi a construit o casă în anul 1946 care valorează circa 6-700.000 de lei stabilizaţi. În comuna Tirimia, pe numele lui Rareş ar fi 5 iugăre de pământ. În comuna Herghelia….”         

 (Fragment din raportul sinteză întocmit de slt. de securitate Iordan Ludovic la data de 14 aprilie 1949, cu referire la Gheorghe Bratu)

 

CASETA 2

“Subliniem că nici în acest domeniu (Justiţie şi Procuratură - n.a.), nu a fost vorba de o simplă reformă; s-au creat organe complet noi, radical diferite de ceea ce a fost justiţia şi parchetul în regimul trecut”. (Profesorul universitar Dumitru Firoiu despre reorganizarea justiţiei în România în acord cu principiile politice ale PCR)

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com