HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

 

Orleştii Vâlcii sub semnul istoriei

Ilie Gorjan

 

20 Mai 1388. Primăvara pare un concert de garoafe, având la pupitru pe cel mai iscusit menestrel: timpul. Timpul cu secera lui adormită pe crengile de mătase ale sorţii. Timpul cu aripile lui de secunde mărşăluind discret pe portativul presărat cu stele. Primăvara îşi soarbe liniştită miresmele şi se încolăceşte ca iedera de braţele albastre ale Oltului. Colinele Râmnicului îşi sună întruna verdele cu trompete din puf de păpădie, iar Capela îşi apleacă genele peste suita ce-i poposeşte la picioare. Oameni şi cai sărută văzduhul cu buze de drum lung şi deapănă pe flori de tei vorbe de amiază cu silabe înmuiate în izvor de munte.

 

Măria-sa, voievodul Mircea dictează unui grămătic: Mircea cel Bătrân voievod dăruieşte ctitoriei sale mânăstirea Cozia satul Orleşti, satul lui Stoian Halgaş, un obroc anual şi 300 sălaşe de ţigani. De asemenea, îi întăreşte satul Cruşia şi mai multe locuri dăruite de alţii, hotărând totodată modul de alegere a egumenului. Acest cinstit hrisov s-a scris după porunca marelui voievod Io Mircea şi domn a toată Ungrovlahia, în anul 6896 (1388), luna mai 20. Orleşti. Punct istoric cu rădăcini în negura veacurilor. Sat cu sclipiri de albastru la est şi armonii de verde la vest. Locul unde cântecul pământului îşi soarbe seva din tumultul Nisipoasei, din vitraliile fără sfârşit ale pădurii Corbu, din undele tremurânde ale fântânii Teleşpan. Vatră de glorii cu prinos substanţial la jertfa comună a neamului românesc, jertfă oglindită pe crucile ce-şi odihnesc marmura la margini de izvoare şi în răcoarea troiţelor mai vechi ca istoria acestor locuri.

 

Sărutul verde al dealurilor molcome ca liniştea coboară seară de seară pe umerii orleştenilor mai osteniţi ca vremea de truda pământului, cel mai de preţ bun al lor dintotdeauna. Vinul cel de toate zilele, ce-ţi picură-n suflet gust de ambrozie şi nectar din grădina zeilor Olimpului, este blazonul lor de când se ştiu în acest spaţiu mirific, cartea lor de vizită, care-i face cunoscuţi pretutindeni. Oamenii locului, cu graiul lor neaoş oltenesc, sunt ascuţiţi la minte, răbdători, însă iuţi la mânie când sunt provocaţi, şi cu un pronunţat simţ al umorului. Datinile, tradiţiile, obiceiurile au rămas la loc de cinste, în ciuda modernismului tot mai evident şi aici de la o lună la alta. Masa cu trei picioare, chezaş al Trinităţii în care toţi cred cu osârdie, încă îşi mai află locul în bucătăriile lor de vară. Şi pentru că tot am vorbit de modernism, preocupările edilului comunei, Constantin Cîrstina, s-au materializat în numeroase acţiuni de reducere evidentă a deosebirilor esenţiale dintre sat şi oraş. Semnele vieţii moderne şi-au făcut şi aici simţită prezenţa în ultimii ani prin instalarea televiziunii prin cablu, a internetului, a gazelor naturale şi de curând a apei curente. În preocupările conducerii primăriei se situează, într-o primă etapă, reabilitarea tuturor drumurilor aflate în administrarea comunei, urmând ca în a doua etapă să se acţionze pentru reabilitarea drumurilor ce duc către proprietăţile agricole ale sătenilor aflate pe dealurile din apropiere, oferindu-le astfel acestora posibilitatea de a realiza lucrările agricole şi de a recolta produsele de pe respectivele terenuri. În concluzie, la aniversarea celor 623 de ani de atestare documentară, localitatea Orleşti s-a prezentat cu un bilanţ meritoriu ce face cinste locuitorilor săi, precum şi celor plecaţi pe alte meleaguri, dar care se consideră permanent fii ai satului în care s-au născut, au crescut şi s-au format pentru viaţă.

 

Ilie Gorjan

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com