Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Porţile... adevărului

Camelia Tripon

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Timpul a săpat adânc în conştiinţa umană, ca şi apa în stâncă,  dăltuind adevărate monumente pe care nimic nu le poate distruge. Aşa au apărut în plan fizic şi "porţile", de la Poarta Raiului la Poarta Sărutului, ca treceri spre... altceva. Anticii au ridicat stâlpi (stele)  în amintirea trecerii lor prin viaţă sau prin ţinuturi noi. Epopeile indiene, cât şi autori ca Herodot, Cantemir, N. Densuşeanu, relatează despre acestea; ele se întâlnesc la traci şi egipteni, dar şi în Franţa la Carnac, în Anglia la Stonehenge, în Basarabia - până dincolo de Crimeea. În România sunt toponime precum: Poarta Albă, Poarta, Poarta Sălajului, Pasul Poarta Orientală şi Poarta de Fier. Primul care a relatat despre Porţile de Fier a fost Homer (Sidereiai pylai), apoi Claudian (Ferratae portae ale geţilor). Ovidiu  numeşte zona plină de stânci de lângă munţii Ceraunia (Cerna), primejdioase navigaţiei, "fera saxa". Herodot, în Istorii, relatează:"Fluviul Istru, izvorând din ţara celţilor de lângă oraşul Pyrene (există azi toponimele Pourrain în Franţa şi  Poronin în Polonia) curge, tăind Europa în două; celţii se află dincolo de Coloanele (Steleon) lui Herakles şi se învecinează cu kynesienii, locuitorii Europei cei mai îndepărtaţi dinspre soare-apune; Istrul, străbătând toată Europa, se varsă în Pontul Euxin la Istria. Istrul, curgând printr-un ţinut locuit, este cunoscut de mulţi."

 

Dunărea era numită de greci Istru, până la Porţile de Fier şi  Danubius de către celţi, dincolo de ele, până la izvoare. Coloanele lui Heracles, deşi clar reperate pe Dunăre, sunt identificate azi de către mulţi, în mod greşit, cu strâmtoarea Gibraltar. Dacă comparăm între ele strâmtoarea Dardanele (Hellespont în antichitate, lată de 1,3-18,5 km, lungă de 120,5 km, adâncă de 153m şi având curenţi puternici de 2-6km/h) cu Gibraltar (lată de 14-44 de km, lungă de 65km, adâncă de 200-1181m) este imposibil ca ultima să fie confundată cu o construcţie gigantică, cu atât mai mult cu cât nu se află pe Istru; nimeni nu consideră, spre exemplu, piramidele egiptene drept munţi ai Africii.

 

În schimb în zona  Porţilor de Fier Dunărea formează defileul numit Cazane (lat de 152 de metri, lung de 9 km  şi unde viteza apei poate depăşi 18 km/h - de trei ori mai mare decât curentul din strâmtoarea Dardanele). În Iliada lui Homer apare versul "Temniţă oarbă cu poartă de fier şi pragul de aramă". În viziunea creştină iadul este asemănător unui cazan cu pucioasă. Zona Cazanelor este bogată în ape geotermale sulfuroase (la Băile Herculane apele au 55 grade Celsius; mai demult poate că  activitatea vulcanică era mai intensă, căci "munţii se băteau cap în cap") în minereuri de fier şi cupru, dar şi cărbune pentru prelucrarea lor. Este posibil ca Her-a-kles să nu fie un nume obişnuit, ci o denumire încifrată. În germană Herr înseamnă stăpân, şi doar cel ce-şi stăpâneşte frica poate fi erou sau heros. Kles, ar coresponde termenilor cleşte, în-cleş-tare, clucer sau chelar, iar în franceză clef înseamnă cheie.

 

Deci Herakles ar putea înseamna stăpânul cheilor, de la o portă a lumii, fizice sau spirituale. Her-cule este compus din her-stăpân şi cule (pluralul arhaismului culă,  care desemnează un turn, o fortificaţie). După DEX termenul "culă" vine din turcă, deşi se întâlneşte şi la populaţiile foste trace, la bulgari şi sârbi... Se consideră că Hercule este numele dat de romani lui Heracles; în latină însă culeus=pungă de piele, iar culex=ţânţar. Hercule, stăpânul sau eroul fortificaţiei cu turn îşi are semnificaţie potrivită doar la noi, unde se găsesc urme arheologice precum podul (atribuit lui Apolodor din Damasc doar pentru că, aşa cum apare pe Columnă, a legat nişte vase de "Coloanele lui Hercule") de  la Drobeta-Turnu Severin şi există toponimul "Băile Herculane". Herculaneum din Italia (sec. VI îHr, după 304 îHr. ajunge sub dominaţie romană) a fost o aşezare a oscilor şi etruscilor, originali din munţii Apuseni după unii autori.

 

Se pare că suntem foarte  vechi şi cunoscuţi;  eroii noştri erau deja legendari acum mai bine de trei milenii. Herakles, prin faptele sale, a pus "stăpânire" pe o cunoaştere superioară, afirmată mai târziu prin misterele orfice iniţiate de către tracul Orfeu, în sec. XIII îHr.

 

Camelia Tripon

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)